Universul, septembrie 1951 (Anul 68, nr. 204-229)

1951-09-01 / nr. 204

Oamenii sovietici sprijină cu căldură campania de strângere a semnăturilor pe Apelul pentru un Pact al Păcii MOSCOVA 31 (Agerpres). — TA­SS transmite : Din toate colţurile Uniunii Sovietice sosesc ştiri care arată că rezoluţia plenarei Comitetului sovietic pentru apărarea păcii cu privire la or­ganizarea în URSS a campaniei pentru strânge­rea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii a fost primită cu căldură în rândul oa­menilor muncii din întreaga Ţară Sovietică. Mun­citorii, ţăranii, oamenii de ştiinţă şi de cultură — toţi oamenii sovietici sprijină în unanimitate A­­pelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. La 29 August, în numeroase între­prinderi şi instituţii, au avut loc adunări şi con­vorbiri consacrate rezoluţiei plenarei Comitetu­lui Sovietic pentru apărarea păcii. Vorbind în faţa tovarăşilor săi de muncă, strungarul Simachin de la uzina „Maşinostroitel" din Moscova a declarat că Apelul Consiliului Mondial al Păcii va găsi un fierbinte ecou în inimile milioanelor de oameni sovietici, luând cuvântul la adunarea muncitorilor de la uzina „Trranssignal­’ din Kiev, stahanovistul Trofim Şevcenko a spus : Milioane de oameni simpli de pe întreg globul pământesc îşi îndreaptă cu speranţă privirile lor către URSS, către marele stegar al păcii, tova­răşul Stalin. Noi suntem fericiţi că poporul so­vietic naronate în primele rânduri ale luptători­lor pentru pace. Toţi oamenii sovietici vor sem­na ca un nestăvilit entuziasm Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. La 30 August ziarele au publicat numeroase declaraţii ale muncitorilor, savanţilor, colhozni­cilor şi oamenilor de cultură în care aceştia sprijină rezoluţia Comitetului Sovietic pentru a­­părarea păcii cu privire la organizarea campa­niei pentru strângerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Astfel, compozitorul Dmitri Şostakovici chiamă pe toţi oamenii de cultură sovietici să participe activ la lupta pentru pace şi să întărească prin semnăturile lor documentul istoric al Consiliului Mondial al Păcii. Mişcarea partizanilor păcii în întreaga lume, subliniază Şostakovici, este o forţă puternică în lupta împotriva deslănţuirii unui nou război mondial. Poporul sovietic, care a pur­tat pe umerii săi întreaga povară a celui de al doilea război mondial, cere pace cu insistenţă. Nouă ne trebue pace pentru înfăptuirea planu­rilor noastre măreţe de construcţie. Nouă ne tre­bue pace pentru construirea comunismului. NUMĂRUL SEMNĂTURILOR CREȘTE NEÎNCETAT 114.407 semnături in Danemarca COPENHAGA 31 (Agerpres).— TEIEPRESS transmite ! In cadrul unui mare meeting care a avut loc la 29 August la Copenhaga, cu participarea a 2.500 persoane, președintele Comitetului danez ROMA 31 (Agerpres). _ TEIEPRESS trans­mite : 1 256.000 locuitori din Neapole, adică mai mult de jumătate din populaţia oraşului, au semnat Apelul cu privire la Încheierea unui Pact al Păcii Intre cele cinci mari puteri. In două provincii din Sicilia numărul semnă MEXIC 30 (Agerpres). — TEIEPRESS trans­mite : Emigranţii Republicane spanioli, care locuesc în Mexic, au strâns 50.000 semnături pe Apelul pen­tru un Pact al Păcii —­ în rândurile emigranţilor spanioli. Ei au depăşit cu 20.000 numărul de sem­CAIRO 30 (Agerpres). — TELEPRESS trans­mite : In Egipt au fost strânse până în prezent 22­ 000 semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Ziarul AI KATEB rela­tează că la această cifră mai trebue adăugate Semnăturile strânse în unele regiuni care pun.1 SHANGHAI 31 (Agerpres). — TELEPRESS. Agenţia TEIEPRESS anunţă că, potrivit unei ştiri transmisă de Comitetul vietnamez pentru­­apărarea păcii, până la 15 August în Vietnam au­­ HAGA 31 (Agerpres), — TASS transmite: Apelul Consiliului Mondial a! Păcii a fost sem­nat în Olanda de 265.000 persoane. , In ultimul timp, s-a alăturat mişcării pentru foace numeroşi reprezentanţi ai clerului olandez. Predicile pastorului Osenbruggen, care chiamă poporul olandez să semneze Apelul pentru înche­ierea unui Pact al Păcii, sunt foarte populare. pentru apărarea păcii, prof. Mögens Fog, a a­­nunţat că, în urma campaniei speciale din ulti­mele două săptămâni, totalul semnăturilor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii s-a ridicat la 114.407. turilor pe Apelul cu privire la un Pact al Păcii a şi depăşit numărul semnăturilor strânse acolo pe Apelul de la Stockholm. In provincia Agri­­gento, au fost strânse 142.000 semnături pe A­­pelul Consiliului Mondial al Păcii, iar în mica ■Jrovinicie Calfar’sot,a­­u fost strânse 11.000 semnături. nături strânse pe Apelul de la Stockholm. Repu­blicanii spanioli au hotărît să atingă cifra de 60.000 semnături până în luna octombrie, când se deschide Congresul „Comitetului spaniol din Mexic pentru apărarea păcii", în prezent nu au anunţat date cu privire la des­­făşurarea campaniei. Numeroase personalităţi de frunte au semnat Apelul printre care Ahmed Hussein, preşedintele partidului socialist, scriitorul Abdel Rahman El Hamisi, artista de cinematograf, Amina Nuraddin, secretarul partidului naţional, Mahmud El Hai­­nawi, fostul ministru adjunct al sănătăţii publice dr. Mohamed Abaza Bey şi scriitorul Zahir Sabri, fost strânse 5.359 000 semnături pe Apelul Con­siliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. In cadrul ftreetingului pentru pace care a avut loc la Haga la 28 August, pastorul Osenbruggen a anunţat că Consiliul bisericesc din Haga a pre­gătit un apel adresat tuturor bisericilor din O­­landa, chemând pe credincioşi să sprijine mişca­rea pentru pace şi să ceară încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. 256.000 semnături la Neapole Emigranţii republcani spanioli din Mexic au strâns 50.000 semnături In Egipt au semnat 22.000 cetățeni 5.359.000 semnături in R. D. Vietnameză 265.000 semnături in Ol­ada Decăderea morală din Statele Unite WASHINGTON 30 (Agerpres).— Sub titlul ..Decăderea morală“ revista americană UNITED STA­TES NEWS AND WORLD RE­PORT publică un articol relativ la amploarea pe care au luat-o în Statele Unite mita, traficul de in­fluentă și escrocheriile. T.Mituirea pare­­să devină o o­­cupaţie a întregii ţări, extinzân­­du-se de la cercurile politicienilor la colegiile militare. Cădeţi, aca­demiei militare au fost prinşi mi­­tuind; înalţii funcţionari acceptă daruri şi favoruri de la persoane care fac afaceri cu guvernul. „In­fluenţa" este vândută la Wa­shington la preţuri record. Autorităţile federale, de stat şi locale dovedesc că mita sau tra­ficul de influ­enţă nu sunt lucruri neobişnuite. Intermediarul care oferă în schimbul unui procent de 5% obţinerea unui contract cu guvernul sau a unei scutiri de im­pozite a devenit o figură obişnu­ită. In statul Mississippi democra­ţii lui Truman au fost prinşi vân­zând posturi federale. Oficiile poş­tale rurale au fost vândute pen­tru 1.000 dolari. Pentru posturi în biroul stabi­lizării preţurilor au fost cerute sume mai mari. In fiecare oraş, arată revista în continuare. Comisia senatorială de investigare a criminalităţii a descoperit legături strânse între gangsteri şi autorităţile locale. încasatorii de impozite primesc mită pentru a trece cu vederea evaziunile fiscale ale gangsterilor. Alţii exercită­ presiuni fiscale asu­pra adversarilor lor politici. Nici Congresul nu este străin de incorectitudinile de acest fel. Fostul deputat republican Parnell Thomas a fost condamnat la în­chisoare pentru că a făcut să dis­pară statele de plată din biroul său. In schimb deputatul repu­blican Walter Brehm care a ac­ceptat mită din partea unuia din funcţionarii săi şi-a menţinut mandatul. Fostul deputat democrat Andrew May a fost implicat într-o afacere de­ fraudă în legătură cu un con­tract de furnituri militare. Există dovezi că membrii Con­gresului îşi ajută rudele şi prie­tenii în obţinerea de contracte sau împrumuturi din partea orga­nelor guvernului. Şi la serviciile forţelor armate s-au constatat incorectitudini. Cel mai recent exemplu este a­­cela al generalului de brigadă Crawford care aflându-se în frun­tea arsenalului de tancuri din De­troit primea tot felul de daruri şi diverse sume de bani. Generalul major Benett Meyers şeful depar­tamentului aprovizionării forţelor aeriene a încheiat contracte cu propria sa firmă şi a mituit un martor fals. Şi în alte domenii ale vieţii publice, scrie în încheiere revis­ta, există o mare lipsă de morali­tate Sperjurul a devenit ceva o­­bișnuit. Traficul de stupefiante și criminalitatea în rândurile tinere­tului iau amploare". ctivitatea teroristă a americane Ku Klan NEW YORK, 31. (Agerpres). — TASS transmite • Ştirile apărute în presa a­­mericană confirmă intensifi­carea activităţii organizaţiei fasciste pogromiste, Ku Klux Klan. Membrii acestei organi­zaţii se dedau la demonstraţii ce au drept scop intimidarea populaţiei. Indeplinindu-şi ri­tualul lor sălbatic, ei rostesc­­discursuri în care chiamă la prigoană împotriva negrilor, evreilor, comuniştilor şi împo­triva tuturor elementelor pro­gresiste din Americă. Potrivit ştirilor furnizate de reprezentanţii Congresului de luptă pentru drepturile cetăţe­­n­eşti, într’o perioadă scurtă, în patru state din sudul USA ■s’au înregistrat­­14 cazuri de­­demonstraţii înspăimântătoare ale Ku Klux Klinului, care au rămas nepedepsite, ba chiar au fost încurajate de autorităţile [cca 1­0 Ziarul NEW YORK POST a relatat recent că Ku Klux Klan-ul ajută plantatorilor ame­ricani să exploateze la sânge pe­ arendaşii negri. Fermierul alb, scrie ziarul, încheie cu fa­milia negrului un contract pe baza­ căruia această familie se obligă să îngrijească și să strângă recolta de tutun pri­mind în schimb ifirmai 30% din valoarea recoltei, in luna ianuarie. „familia negrului se mută într’o cocioabă a fermei şi se ocupă cu cultivarea tu­tunului prin mopsentul insă­­mântării lui până în momentul strângerii şi prelucrării între­gii recolte. După aceea, ne­gru! primeşte o scrisoare sem­nată de Ku Klux Klan. El este sfătuit să părăsească re­giunea respectivă deoarece în caz contrar „nu-i va merge bine“. Familia negrului plea­că de îndată fără a primi ni­mic în schimbul muncii sale de 8 luni. Fermierul plăteşte serviciile membrilor Ku Klux Klan-ului şi rămâne cu întrea­ga recoltă. Acţiunile reprezentanţilor autorităţilor americane nu se deosebesc cu nimic de compor­tarea huliganilor fascişti din Ku Klux Klan. Ziarul DAILY COMPASS pu­blică o ştire în legătură cu un nou act terorist, săvârşit în oraşul Trenton (statul New Jersey). Poliţia locală a atacat un grup de negri a căror singură vină era că stătea de vorbă la col­ţul unei străzi. Poliţia a ce­rut negrilor să se împrăştie. Deoarece aceştia nu refuzat, unul dintre ei a fost ucis, altul arestat, iar ceilalţi crunt mal­trataţi. Luna trecută organizaţia „Liga cercului alb“ a Ku Klux Klanului a organizat la Cicero o suburbie a oraşului Chica­gói un pogrom împotriva ne­grilor. Pretextul pogromului a fost că negrul Harvey Clark, veteran al celui de al doilea război mondial, s-a mutat îm­preună cu familia sa în Cicero, îndată după ce Clark şi-a transportat, mobila în noua lo­cuinţă, autorităţile poliţieneşti i-au ordonat să părăsească o­­raşul. În acelaş moment, în fa­ţa casei s-au adunat aproxi­mativ 1.000 pogromişti. Profi­tând de neintervenţia poliţiei, pogromiştii au pătruns în lo­cuinţa lui Clark, au jefuit în­tregul mobilier şi au incen­diat­ casa. Acest pogrom a fost foarte „amuzant“ pentru burghezia americană. După cum anunţă ziarul NEW YORK POST, în cartie­rul în care a avut loc pogro­mul au fost, organizate emi­siuni de televiziune şi „ama­torii de senzaţii tari“ din rân­durile burgheziei americane priveau cu calm acest, tablou ruşinos. Numai cu câteva zile înain­te de pogromul de la Cicero, în partea de Sud-Vest a oraşului Chicago pogromiştii fascişti au incendiat casa negrului Eu­­gen Stewes din str. Union şi au încercat să incendieze casa negrului Samuel Thomas. La 18 iulie, în micul oraş Yankerville (statul Carolina de Nord ) autorităţile locale au înscenat un ,,proces“ ne­grului Moingram, tată a 9 co­pii. El a fost acuzat de a fi „încercat să acosteze o femeie albă“, pe care a văzut-o pen­tru prima oară la „proces“, în­săși „victima“ — fiica fermie­rului Bosville — a recunoscut că Ingram „şi-a aruncat numai privirile asupra ei, de la o dis­tanţă de 75 picioare“. Totuşi, „tribunalul“ l-a condamnat la doi ani muncă silnică. Aceste câteva exemple fie desmăţ rasist constitue o­­de­mascare a aşa numitei „de­mocraţii“ americane şi a fai­mosului „mod viaţă ame­rican“ UNIVERSUL" Realizări din ţările de democraţie populară însemnate progrese in îngrijirea medicală a muncitorilor in R. P. Chineză Peste un milion de munci­tori din Shanghai şi familiile a­­cestora se bucură in­­prezent de îngrijire medicală şi tra­tament gratuit. Aceasta a fost realizat pe baza prevederilor legii asigurărilor sociale, po­trivit căreia muncitorii se bucură de ajutor medical pe cheltuiala întreprinderii unde lucrează. In urm­a aplicării noii legi două spitale muncitoreşti din Shanghai au fost mărite şi au fost organizate în peste 100 de spitale­­de stat şi particu­lare servicii medicale speciale pentru muncitori şi familiile acestora. In afară de acestea au fost organizate in comun de către diferite fabrici zece centre de sănătate pentru muncitorii bolnavi. Multe întreprinderi particu­lare au realizat de asemenea progrese în organizarea ajuto­­­­rului medical. întrecere intre centrele de asistentă medicală in R. Polonă Chemarea la întrecere in lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor sanitare ale oame­nilor muncii din R. Polonă, iniţiată în luna Februarie a acestui an de către spitalul No. 4 din Katowice, a fost sprijinită de personalul cen­trelor de asistenţă medicală­­din întreaga R. Polonă. Recent a fost făcut bilanţul primei etape a acestor întreceri. Po­trivit rapoartelor sosite din toate regiunile ţării, la acea­stă întrecere au luat parte peste 1.000 de centre de sănă­­tate şi aproximativ 11.000 echi­pe de muncitori sanitari. In a­­fară de aceasta, peste 7.000 muncitori din serviciile sani­tare au participat în întreceri individuale. In cursul primei etape a în­trecerii, numeroase spitale, clinici şi alte centre de asis­tenţă­ medicală au luptat pen­tru îndeplinirea înainte de termen a planului lor prin sporirea numărului paturilor de spital, prin utilizarea raţio­nală­ a utilajului medical, prin reducerea la­ minimum a tim­pului de aşteptare al pacien­tului şi pentru o cât mai mare grijă faţă de bolnavi. In ace­laşi timp serviciile sanitare au economisit o sumă de peste 11.000.000 zloți. Desvoltarea cooperaţiei de consum in satele R. P. Ungare Prin desvoltarea cooperaţiei de consum la sate, ţăranilor muncitori maghiari li se ofe­ră tot mai bune posibilităţi pentru a se aproviziona atât cu mărfuri textile, cât şi cu alte mărfuri de larg consum. Numai în primul trimestru al anului, curent, ţăranii munci­tori din satele R.P. Ungare au cumpărat prin cooperative textile şi confecţiuni în va­loare de 74.442.000 forinţi, adi­că de peste zece ori mai mult decât in aceiaşi perioadă a a­­nului trecut. In anul curent, cooperative­le săteşti au pus în vânzare mărfuri textile în valoare de 4,6 miliarde forinti, faţă de 1,04 miliarde cât valoraseră mărfurile distribuite în anul precedent. Paralel cu creşterea circu­laţiei mărfurilor creşte şi nu­mărul magazinelor de desface­re ale acestora. In vreme ce, la sfârşitul planului trienal, cooperativele dispuneau de 3.951 magazine pentru mărfuri alimentare, textile şi fierărie, 140 măcelării şi­ 20 brutării, până la sfârşitul anului in curs numărul acestora se va ridica la: 5.672 magazine de consum, 654 măcelării şi 221 brutării. Vizita delegaţiei ţăranilor muncitori din R.P.R. in Uniunea Sovietică KOSTROMA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Delegaţia ţăranilor muncitori din R.P.R. care se află în U.R.S.S ia cunoştinţă de viaţa colhoznicilor sovietici. O parte a delegaţiei a vizitat timp de opt zile regiunea Kostroma, studiind experienţa a cinci colhozuri şi a sovhozului „Karavaevo”, special­i­zat în creşterea vacilor de rasă. Colhoznicii au întâmpinat cu căldură pe oaspeţii dragi din Republica Populară Română, o­­ferindu-se după vechiul obicei rusesc: pâine şi sare. In colhozurile .„12 Octombrie“ şi „Cincinalul“ conduse respectiv de Praskovia Malinina şi Alexan­dra Evdokimova, amândouă Eroi­ne ale muncii socialiste şi lau­reate ale Premiului Stalin, dele­gaţii au vizitat fermele pentru creşterea vitelor mari cornute — de o rasă specială, extrem de pro­ductivă, din Kostroma. La fer­mele pentru produse lactate ei au văzut maşini automate, pen­tru adăpat,, maşini pentru mul­sul electric, căi ferate pentru li­vrarea furajelor şi evacuarea bălegarului şi maşini pentru pre­pararea furajelor. Delegaţii au asistat la mulsul electric al va­cilor şi au văzut păşunile unde vitele pase in permanenţă. Oamenii muncii de la ferma pentru produse lactate a colho­zului „12 Octombrie’’ au explicat oaspeţilor cum au reuşit ei să obţină cantităţi mari de lapte. Membrii delegaţiei române au manifestat un viu interes pen­tru viața colhoznicilor.­­ La 30 August, grupul de țărani muncitori din R.P.R. a plecat în regiunea Ivanovo. Greva celor 58.000 mineri americani continuă NEW YORK, 31 (Agerpres). - TASS transmite: Greva celor 58.000 muncitori a­­filiaţi la sindicatul independent al minerilor continuă, în ciuda cererii preşedintelui Truman şi ordinului Consiliului de stabilizare a salariilor ca greva să înceteze, muncitorii continuă să nu iasă la lucru, cerând s­a­­tisfacerea revendicărilor lor cu privire la sporirea salariilor in raport cu scumpirea traiului. Toţi ceilalţi muncitori din această ra­mură a industriei işi exprimă so­lidaritatea cu greviştii. — In seara de 30 August, preșe­dintele U.S.A­, Truman, a hotărît să aplice legea Tafta Hartley pentru a reprima greva celor 58.000 mineri din minele de cu­­pru, plumb și zinc din U.S.A. Truman a numit o comisie com­­pusă din trei persoane, care să cerceteze greva. La 4 Septembrie, această comisie trebue să-i pre­­zinte un raport. In telegrama de răspuns la me­sajul lui Kim Ir Sen si Peng Teh Huai, referitor la incidentul pro­vocat de bombardarea zonei neu­tre Kaisung, de un avion ameri­can se constată o serie întreagă de contradicfii și încurcături in care se află Ridgway. Chiarele) Prins In propriile-i sforării — A. Declaraţia corespondenţilor ziarelor chineze şi străine cu privire la atacul săvârşit de americani in ziua de 22 august la Kaisung KAISUNG, 30. (Agerpres)..— CHINA NOUA transmite : Corespondenţii de la Kaisung ai ziarelor chineze şi străine au dat publicităţii o declara­ţie în care înfierează versiu­nea falsă a americanilor în ce priveşte atacul aerian săvârşit de americani la 22 August a­­supra zonei neutre dela Kai­sung şi dau o descriere amă-­ nunţită, ca martori oculari, a incidentului aşa cum s’a petre­cut de fapt. Iată textul decla­raţiei : Noi subsemnaţii corespon­denţi ai ziarelor TAKM­PAO din Sanghai, Csunkin şi Hong­kong, DAILY WORKER din Londra şi CB SOIR din Paris, scârbiţi de minciunile mons­truoase răspândite de ameri­cani în legătură cu bombarda­mentul de la 22 August asupra Kaisungului, considerăm de datoria noastră să dăm pu­blicităţii următoarea declara­ţie comună : Ne aflam cu toţii la mai pu­ţin de 200 m. de locul­ unde au căzut bombele. Ne aflam cu toţii la câţiva paşi de coloneii Kinney şi Murray, în cursul aşa zisei lor „anchete“. însem­nările pe care le-am luat a­­tunci sunt încă în posesia noastră. Garantăm absoluta exactitate a faptelor cuprin­se în raportul oficial făcut de chinezi şi coreeni şi suntem hotărîţi să demascăm extrema uşurinţă cu care americanii au tratat Întreaga chestiune şi comportarea lor deosebit de jignitoare. O simplă repetare a cuvintelor lor nu poate re­da atitudinea lor intolerabilă faţă de ofiţerii coreeni şi chi­nezi, şi nici admirabila stă­pânire de sine a acestora. Sosind la Kaisung la apro­ximativ 3 ore după ce bombe­le au fost aruncate, Kinney a fost informat că un avion a bombardat regiunea conferin­ţei şi că o schijă a căzut pe jeepul lui Nam Ir, că după a­­ceea avionul a mitraliat sedii­le delegațiilor. Kinney a în­ceput imediat să arunce între­bări repezi într’un mod foarte duşmănos. „Care este efectul bombardamentului ? Câte a­­vioane au fost? Cine a văzut avioanele ? Există martori ?“ Colonelul Ciang a răspuns : „Acestea vor fi elucidate în cursul­ anchetei. Toți cei de față (adică aproximativ 30 zia­rişti și membrii delegaţiei) au fost martori“. Kinney a dat instrucţiuni aghiotantului său să înregistreze că nimeni nu știe câte avioane au fost sau câte bombe au fost aruncate. Apoi toţi au plecat în jee­puri. La aproximativ 90 metri de sediul nelocuit al delegaţiei O.N.U. se afla un mic crater, iar în apropiere, resturile li­nei bombe cu napalm. Pete de napalm se afla în jur. Colonelul Ciang a spus : „Ce sunt acestea ?“ Kinney a râs ironic. „Este aceasta o bom­­bă ? Poate și orice“. El a re­fuzat să se apropie sau să, pri­vească craterul, spunând: „Am văzut destul. Eu însumi am aruncat destule bombe. Acestea nu înseamnă nimic“. El a che­mat pe interpretul său și i-a spus: „Spune-te că dacă asta este ce vor să-mi arate, încep să devin nervos, foarte ner­vos“. Toate cele de mai sus s’au petrecut în câteva minute dela începerea anchetei. După a­­ceasta, ne-am dus pe o colină situată la aproximativ 200 me­tri de sediul delegaţiei. Până atunci fuseseră descoperite nu­mai şase cratere în întunericul nopţii. La primul punct unde s’au găsit eteroane de bombe îngropate în pământ Kinney, fără a se apropia, a declarat pe loc: „Asta nu este nici bombă și nici vreo bucată de bombă“. Colonelul Ciang a în­trebat : „Atunci, ce este ? Cum a ajuns aci ?“ Kinney a răs­puns : „Ar trebui să ştiţi mai bine decât mine“. Intorcându­­se către cei prezenţi, dintre care mulţi pierduseră rude în urma bombardamentelor ame­ricane, a spus pe un ton iro­nic şi insolent: „A văzut vreo­dată cineva dintre cei de faţă rezultatele unui bombardament american ?“ Nimeni nu a răspuns. La 10 paşi mai depar­te, lângă o stâncă scrijelită de schije, se afla un crater pe care Kinney a refuzat să-l examineze, spunând: „Nu-i nimic“ — și adresându-se co­lonelului Murray, a spus : „Să ne întoarcem acasă Jim“. Murray a­­normait: „Mai bine să ne uităm puţin“. Ne-am în­­dreptat spre craterul următor, Kinney rămânând in urmă. A fost invitat să vină mai aproa­pe şi să privească, dar el a răspuns: „Nu. Am văzut des­tul“. Colonelul Ciang a spus: „Vă cerem să continuaţi a­­ceastă anchetă“. „Cereţi, ce ?“, a strigat, Kinney. „Cine v-a dat acest drept ? Nu aveţi dreptul să, cereţi nimic“. In timp ce Murray privea, Kin­ney nu înceta să spună: „Hai, Jim, hai să mergem acasă“. In apropiere se mai găseau încă trei cratere şi eteroane, pe care Kinney a refuzat să le privească. întors la locul conferinţei, colonelul Ciang a formulat un protest hotărît şi a spus: „Şe­dinţele de mâine sunt contra­mandate“. Kinney a întrebat: „Ce şedinţe ?“, iar Ciang a răspuns: „Toate şedinţele“ (înţelegând prin aceasta şedin­ţa­­ofiţerilor de legătură, pre­cum şi aceea a subcomitetului mixt, care urma, să aibă loc la 23 August). Kinney a spus: „Am să transmit ridicolul Dvs. protest“, şi a plecat. Intre timp, au fost găsite alte urrm­e de napalm, iar ofi­ţerii de legătură coreeni şi chinezi s’au dus după ameri­cani, care s’au înapoiat după numeroase obiecţiuni invocând ploaia şi întunericul. Intre timp, fotografii şi câţiva zia­rişti, crezând că ancheta nu va mai continua, au plecat acasă. Se pare că colonelul Kinney s-a simţit mai în siguranţă şi a­­pus mâna pe următoarea bombă cu napalm (identică cu prima), întrucât nu mai risca să fie fotografiat. Se simţea un miros acru de napalm ars, de iarbă arsă,­­şi se vedeau pe­te de napalm nears. Kinney a învârtit în mână cioburile de metal ale bombei, și a spus: „Prost iituită, nu-i de-a noas­tră“. Am întâlnit apoi un soldat chinez, care făcea de gardă. El a observat avionul, a văzut și auzit căzând bombele cu napalm. Kinney a început să-i ia un interogatoriu rapid : „Ai vă­zut avionul ?“ Sordatul : „Da. Venea în această direcţie“ a­­rătând cu malta. „Cu câte mo­toare ?“ Sindabil : „Nu am putut vedea, dar avea două lu­mini“ Kinney : „Avionul avea luminile aprinse înainte sau după aruncarea bombelor Soldatul : „Am văzut, luminile înainte de aruncarea bombe­lor“. Intorcându-se către a­­ghiotantul său, Kinney i-a dictat: „Soldatul spune că a văzut, avionul aprinzând lu­minile înainte de aruncarea bombelor“. In acest moment, corespondentul ziarului CE SOIR, Burchett, a intervenit: „Soldatul a spus că a văzut două lumini, domnule colonel, nu că avionul a aprins lumi­nile. Aceste lumini puteau fi dela eşapament sau dela dis­pozitivul de lansare a bom­belor“. Kinney a strigat: „Nu vorbesc cu D-ta, șefule. Nu te băga“. El s-a întors apoi cu spatele la soldat, nu a mai pus nicio întrebare singurului mar­tor ocular căruia i-a vorbit­, şi a plecat. Burchet l-a urmat, spunând : „Aceasta este o de­naturare intenţionată, domnule colonel. Soldatul a spus că a văzut două lumini şi nu că s’au aprins luminile“. Kinney : „Tacă-ţi gura sau pun să te scoată din această regiune. D-ta nu ai dreptul să fii aici”. Burchett : „Am tot dreptul să fiu aici ca ziarist și martor ocular al bombardamentului". Kinney a chemat pe colonelul Ciang și i-a spus, îndreptând lanterna asupra lui Burchett: „Colonele, alungă-l de aici pe omul ăsta pe care­ îl, luminez cu lanterna’’. Când Ciang a întrebat dacă Burchett a săvâr­şit vreo încălcare, Kinney a cerut ca toţi corespondenţii de presă să plece imediat. ,,V'am mai spus că este imposibil să faci o anchetă dacă sunt de faţă ziarişti", a spus Kinney, şi când Ciang l-a întrebat ce anume are de obiec­tat, Kinney s-a îndepărtat spu­nând : „Plec acasă, mă voi îna­poia mâine cu ziariştii noştri”. In acest timp, Murray se uitat la urmele de napalm nears care erau încă intacte. Kinney l-a che­­mat şi a repetat cererea sa că ancheta să fie întreruptă până ce corespondenţii de presă americani vor putea veni la faţa locului. S’a căzut de acord ca, în interesul continuării anchetei, ziariştii să plece, iar Kinney a acceptat să continue ancheta. Aceasta este o relatare a unui martor ocular. Ceva mai târziu, am fost informaţi că Kinney s’a mai uitat la încă o probă iar apoi a refuzat să continue ancheta, deoarece era prea întuneric. El a acceptat să se înapoieze a doua zi împreună cu ziariștii americani. Ni s'a spus că s'a căzut de a­­cord ca Kinney să telefoneze și să spună la ce oră va veni. Nici până azi el nu a telefonat. In raportul său, Kinney pretin­de că nu s’a putut găsi nici o urmă de napalm, că eleroanele bombelor ar fi fost „fragmente ale unui avion american sau bucăţi de rachetă’’, că colonelul Ciang ar fi contramandat toate tratati­vele „începând din acest mo­ment’’, că Ciang ar fi­ refuzat con­tinuarea anchetei ; raportul con­ţine apoi nenumărate falsuri de mai mică importanţă. Declaraţia da­ mai sus a fost semnată de Ciu .Ci Pin, corespon­dentul ziarului TAKU­PAO, fost corespondent de război pe lângă forţele americane din Pacific; Wil­fred Burchett, corespondentul zia­rului CE SOIR, fost corespondent de război pe lângă forţele ameri­­cane din Pacific, şi Allan Win­­nington de la DAILY WORKER din Londra, corespondent de război în China şi Coreea şi fost membru al formaţiilor de apărare antiaeri­­ană din Londra. Americanii au v­olat din nou zona neutra de la Kaisung PEKIN 31 (Agerpres). — CHI­­NA NOUA transmite: Corespondenţii străini de la Kaisung anunţă că Miercuri 29 August, ora 2:42 a. m­, un avion­­ american a violat din nou zona ] neu­t-' de la Kaisung. Avionul amr­i­an a evoluat deasupra ora­ș­e­lulul și a aruncat o parașută luminoasă în apropiere de locul conferinței. EVENIMENTELE DIN COREEA PHENIAN 31 (Agerpres). — TASS transmits: In comunicatul din 30 August al înaltului Comandament al Armatei Populare a R.P­ D. Co­reene se anunţă că unităţile Ar­matei Populare, în strânsă cola­borare cu voluntarii chinezi, au respins atacurile inamicului în diferite sectoare ale frontului, trecând în unele puncte la con­traatacuri. PHENIAN, 31 (Agerpres). — TASS transmite: Comunisatul cin 31 August al înaltului Comandament al Arma­tei Populare a R.P.D. Coreene a­­nunţă că unităţile armatei popu­lare. In strânsă colaborare cu vo­­luntarii chinezi, au respins atacu­­rile Inamicului In diferite sectoare ale frontului. ■* Consiliul de Securitate a luat In discuţie plângerea statului Israel in legătură cu restricţiile impuse de Egipt in privinţa trecerii vaselor prin canalul de Suez NEW YORK, 31. (Agerpres). — TASS transmite: La 27 si 29 August, Consiliul de Securitate a examinat plânge­rea Israelului în legătură cu „res­­tricţiile impuse de Egipt in pri­vinţa trecerii vaselor prin canalul de Suez”. La 27 August, au luat cuvântul in legătură cu­ această chestiune, reprezentantul Marii Britanii, Jebb, reprezentantul Franţei, Lacoste si reprezentantul Egiptului, Fawzi- Bel. Jebb a vorbit în numele dele­gaţilor Franţei, Olandei, Turciei, Marii Britanii şi Statelor Unite, ţări despre care reprezentantul Egiptului a declarat la o şedinţă recentă a Consiliului de Securita­te că sunt părţi interesate în con­flictul în discuţie şi, în conse­cinţă, în baza articolului 27 al Chartei O.N.U., trebue să se ab­ţină de la votul asupra proiectului de rezoluţie propus de delegaţiile Marii Britanii, Franţei şi Statelor Unite care cer ca Egiptul să ridice restricţiile în privinţa trecerii va­­selor prin canalul de Suez. Reprezentantul Egiptului, Fawzi- Bei, a subliniat că în cursul dis­cuţiilor asupra acestei chestiuni, atât reprezentantul Marii Britanii, cât şi reprezentantul Statelor Uni­te au evitat să ia în considerare drepturile juridice ale Egiptului şi au încercat să prezinte chestiunea ca o problemă tehnică. Marea Britanie — a spus Fawzi. Bei — continuă să menţină în zo­na , canalului vase de război, ar­mament şi trupe. Delegatul egiptean a prezentat un proiect propriu de rezoluţie în Sprijinul propunerii sale potrivit căruia, în baza articolului 27 al Chartei ONU, ţările Interesate nu au drept de vot în această ches­tiune. Proiectul egiptean propune ca Consiliul de Securitate să ceară avizul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga asupra chestiu­nii dacă: In baza articolului 27 al Chartei ONU, Franţa, Olanda, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite trebue să se abţină de la vot în privinţa restricţiilor introduse de Egipt în privinţa trecerii prin canalul de Suez a vaselor israe­­liene cu încărcătură militară. De­­oarece Egiptul nu este membru al Consiliului de Securitate, con­form procedurii, proiectul de re­zoluţie egiptean trebue sprijinit şi pus la vot de un­ membru al Consiliului de Securitate. Apoi ,şedinţa a fost amânată pentru 48 ore, pentru studierea propunerii egiptene, înainte ca un membru al Consiliului de Securitate să o sprijine şi să o pună la vot. In şedinţa din după amiaza zi­lei de 29 August a Consiliului de Securitate, delegatul Statelor Unite, Austin, care a prezidat şedinţa, nu a vorbit nimic în le­gătură cu propunerea egipteană şi a pus la vot proiectul de re­zoluţia al Marii Britanii, Franţei şi Statelor Unite. înainte de vot, delegatul egiptean a luat cuvân­tul şi şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că cele cinci ţări care, în baza Chartei ONU, nu au drept de vot în­ această chestiune, nu şi-au revizuit ati­tudinea şi caută să impună o re­zoluţie care nu poate aduce o hotărîre comună. Delegatul sovie­tic a cerut amânarea şedinţei Consiliului de Securitate pentru săptămâna viitoare. Această pro­punere a fost pusă la vot şi res­pinsă. Trei delegaţii (WR.S­.S., In­dia şi delegaţia gofflin’danistă) au votat pentru, Statele Unite au votat contra, iar şapte delegaţii s’au abţinut dela vot. Apoi reprezentantul Uniunii So­vietice a luat cuvântul în legătu­ră cu ordinea de zi şi a propus ca Consiliul de Securitate să a­­mâne cu două zile votul asupra rezoluţiei pentru ca, înainte de începerea votării, să poată expu­ne atitudinea delegaţiei sovieti­ce. Această propunere a delega­tului sovietic a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Next