Vatra, 1975 (Anul 5, nr. 1-12)
1975-01-01 / nr. 1
Proletari d din toate ţările, uniţi-văl TÎRGU-MUREŞ DIRECTORI FONDATORI: I. SLAVICI, I.L. CARAGIALE, G. COŞBUC (1894) REVISTA SOCIAL-CULTURALA EDITATA DE COMITETUL DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA AL JUDEŢULUI MURES SERIE NOUA (1971) ANUL V, Nr. 4*, 20 IANUARIE 1973 ION PETRU POP Grossă (grafică) „ C-Iimescu se vedea un tinăr voevod". — scria Lucian Blaga, venind in sprijinul atit de disputatei afirmări a „Ideii Eminescu“. In adevăr, România se vedea pentru intima oară oglindită in ochii prințului-poet, pentru intiia oară cuprinsă in gindurile voevoduluivisător, pentru inuiia oară împodobită de codrii, apele şi stelele poeziei sale. Eminescu, se ştie, iniiiul dintre tinerii României moderne va pleca inspre lume din satul străvechi in care s-au petrecut „părinţii din părinţi", va deschide orizontul conştiinţei etnice a poporului român, işi va lua sarcina imensă a ridicării conturelor de vis milenar ale României; in vremea sa, umbrele voevozilor erau la un pas de privire; se zăreau limpezi in străfundurile apelor Dacia Felix, Moldova lui Ştefan cel Mare şi Ţara Românească de pe timpul lui Mircea cel Bătrin; durerea, dorul şi farmecul luminau chipurile oamenilor; in nopţile cu lună plină, roşie ca singele, putea fi văzută umbra lui Horea pe crestele sure ale Carpaţilor; trecutul era încă prezent; codrii, apele şi lacurile, crengile şi ramurile şi stelele tresăreau la fiecare pas al Poetului. Prin Eminescu, România işi dezvăluia pentru inuia oară imaginea de ansamblu; putem urmări preocuparea lui de a scoate in relief percepţia nemijlocită a peisajelor, de a se opri la citeva, mereu aceleaşi, ample şi unice înregistrări ale ochilor săi de călător înăuntrul ţârii; de la poem la poem, in etape definitive, ameţitori ascendente, ca de la un monument la altul, esenţele senzoriale sint filtrate pina la desăvirşita lor transparenţă; privim şi ascultăm cu văzul şi auzul eternităţii: codri şi lacuri, stele şi ramuri şi crengi se bat, se leagănă, tremură şi scmtelrză in timp. DUMITRU MUREŞAN