Veac Nou, 1953 (Anul 9, nr. 1-103)

1953-06-10 / nr. 46

Cinci ani de la Se împlinesc cinci ani de la actul revolu­ționar al naționalizării principalelor între­prinderi industriale, miniere, bancare, de asi­gurări și de transport. Bazându-se pe legea economică a concor­danței obligatorii a relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție. Statul democrat-popular a socializat — la 11 iunie 1948 — principalele mijloace de producție, le-a făcut proprietate­a întregului popor și în felul acesta a desființat sistemul exploa­tării y într’o parte importantă a economiei na­­țion­ale, a creat forme socialiste de economie. Fpr , lupta pentru înfăptuirea visului scump a milioanelor de oameni ai muncii —‘ construi­rea ‘socialismului — clasa muncitoare, con­dusă de Partid, a dobândit în această zi o victorie de însemnătate istorică. Naționalizarea principalelor mijloace de producție industriale, trecerea lor în proprie­tatea întregului popor, a dus la crearea for­mațiunii socialiste, care are rol conducător în economia noastră națională. Acest lucru face ca linia caracteristică de dezvoltare a țării noastre să fie linia avântului neînce­tat al economiei, economie care nu cunoaște crize și care se dezvoltă în interesul satis­facerii maximale a nevoilor materiale și cul­turale mereu crescânde ale celor ce muncesc. Cei cinci ani care au trecut de la naționa­lizare sunt ani de muncă și luptă încordată, ani de însemnate succese pe frontul indus­trializării socialiste, pe frontul creării unei economii puternice și înfloritoare. Intr’un timp foarte scurt, în lupta ascuțită cu dușmanul de clasă, clasa muncitoare a știut să înlăture distrugerile războiului, ur­mările grele ale secetei și ale sabotajului foștilor patroni, și să dea un curs nou, as­cendent, producției. Prin realizarea primelor două planuri anuale de stat, producția in­dustriei noastre socialiste era la sfârșitul a­­nului 1950 de 2,4 ori mai mare decât în mo­mentul naționalizării. Transformând în praf și pulbere „previziunile“ elementelor dușmă­noase, care susțineau că muncitorii nu vor putea organiza producția fără capitaliști, cla­­sa­ muncitoare din țara noastră a dovedit prin fapte că știe să conducă economia fără burghezie, împotriva burgheziei, mai bine decât burghezia. Industria naționalizată a devenit o pârghie puternică în dezvoltarea întregii economii naționale pe calea socialismului. In arții care au trecut de la naționalizare, industria socialis­tă aproape și-a triplat producția, reprezentând acum peste 96% din întreaga industrie a țării. Călăuzindu-se de învățătura lui I. V. Stalin, care a arătat că este imposibil de a realiza creșterea neîntreruptă a economiei naționale fără a realiza primatul producției mijloacelor de producție, Partidul și Guver­nul au îndreptat efortul principal spre dez­voltarea industriei grele, îndeosebi a pro­ducției mijloacelor de producție — baza in­dustrializării socialiste. Credincios învățăturilor leninist-staliniste, Comitetul Central al Partidului nostru, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, a de­mascat și zdrobit uneltirile deviatorilor de dreapta, care au căutat să frâneze indus­trializarea socialistă a țării. După demasca­rea devierii de dreapta industria socialistă s’a dezvoltat într’un ritm tot mai accelerat. In prezent, nivelul general al producției in­dustriale a întrecut cu mult cel mai înalt ni­vel atins în România sub capitalism. Pro­ducția industriei metalurgice este de aproape 3 ori mai mare față de producția din 1938. Țara noastră produce acum de 3 ori m­ai mult ciment, de 2,5 ori mai multă energie electrică, de circa două ori mai multe țesă­turi de lână și bumbac decât sub capitalism, întreprinderile vechi și uzate, prevăzute cu o tehnică înapoiată moștenită de la capita­liști, au fost transformate în uzine și fabrici moderne, înzestrate tot mai mult cu mașini și utilaje de­ prim rang. „Uzina noastră, cu hale mari și luminoase, cu mașini la care ți-e mai mare dragul să lucrezi, nu mai a­­mintește prin nimic de maghernița întune­cată și strâmtă de pe vremea capitaliștilor. Nici viața noastră, liberă și tot mai feri­cită de azi, nu mai seamănă deloc cu exis­tența de mizerie și lipsuri din trecut". Aces­te cuvinte ale strungarului Florea Nedelcu, de la uzinele „Mátyás Rákosi“, exprimă în­­tr'o formă concisă uriașele transformări pe­trecute în ultimii ani, în întreprinderi și în viața celor ce muncesc. Fabrici și ramuri industriale noi, cu totul inexistente în trecut în țara noastră, au fost create și au luat o mare dezvoltare în anii de­­ democrație populară. Așa, de pildă, se află în plină înflorire industria construcții­lor de mașini, Industria de tractoare, indus­tria electrotehnică, industria de rulmenți, industria chimică etc. Succese remarcabile au fost obținute în industria de utilaj petroli­fer, țara noastră fiind singura țară mică din lume bogată în petrol, care are și o indus­trie proprie de mașini și u­tilaj petrolifer. Industria socialistă în plină dezvoltare o­­feră baza materială tehnică pentru recon­strucția socialistă a agriculturii. Exproprierea expropriatorilor, trecerea fa­bricilor, uzinelor, minelor etc. în stăpânirea poporului muncitor, au făcut să se dezvolte o nouă atitudine față de muncă în rândurile muncitorilor. Dintr’o povară grea, apăsătoa­re, cum era sub capitalism, munca devine a­­cum o chestiune de onoare, de glorie și e­­roism. Această atitudine nouă, a muncitoru­lui liber, care muncește pentru sine, pentru familia sa, pentru marea familie a poporului muncitor își găsește expresia minunată în întrecerea socialistă și în forma ei superioară, mișcarea slahanovistă. La baza tuturor succeselor obținute de poporul muncitor român stă ajutorul fră­țesc, colaborarea strânsă și multilaterală cu Uniunea Sovietică, învățătura lui Lenin și Stalin, experiența istorică a construirii socialismului în U.R.S.S. constitue farul strălucitor care luminează calea poporului nostru în lupta pentru făurirea unei eco­nomii înfloritoare. Roadele binefăcătoare ale prieteniei și colaborării strânse cu măreața Patrie a Socialismului victorios se fac sim­țite în țara noastră în toate domeniile și, naționalizate în mod deosebit, în domeniul industrializării socialiste. Ajutorul frățesc sovietic l-au simțit și-l simt din plin constructorii de tractoare din orașul Stalin : metalurgiștii de la „Iosif Rangheț“, care au fabricat primele strunguri românești ; jurnaliștii Reșiței și Hunedoarei, care hrănesc furnalele înalte cu minereu de Crivoi-Rog; minerii Văii Jiului și din în­treaga țară, care smulg pământului mai mult cărbune datorită minunatelor mașini și mecanisme sovietice ; petroliștii Văii Pra­hovei, care sunt îndrumați de specialiștii so­vietici să descopere noi zăcăminte bogate în petrol , textiliștii din filaturi și țesător­i, care prelucrează bumbacul sovietic, îl simt din plin sutele de mii de muncitori și teh­nicieni care, însușindu-și în focul întrecerii socialiste minunatele metode stahanov­ste sovietice, reușesc să sporească în mod sim­țitor producția și să-și mărească astfel câș­tigul. Din Uniunea Sovietică primim mașini și utilaj perfecționat, materii prime, documen­tație și proecte pentru marile lucrări ale planului cincinal și ale planului de electrifi­care. O contribuție deosebit de prețioasă la In­dustrializarea socialistă a țării îl dau socie­tățile sovieto-române, Sovromurile, unități fruntașe ale economiei noastre naționale. „Uniunea Sovietică ” arată tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — dă poporului român un ajutor cu adevărat frățesc, socialist. El are nu numai o uriașă însemnătate în con­struirea bazei materiale tehnice a soc­alis­­mului, ci și un profund și bogat conținut po­litico-moral. însușirea experienței sovietice întărește încrederea poporului român în pro­priile sale forțe, sădește în conștiința mun­citorilor, tehnicienilor și inginerilor români o uriașă încredere în capacitățile lor crea­toare și contribue la înflorirea culturii, ar­tei și științei în țara noastră“. Creșterea continuă a economiei naționale a patriei noastre care se bucură din plin, a­­lâturi de celelalte țări de democrație popu­lară, de ajutorul frățesc al Uniunii Sovie­tice, apare cu atât mai minunată în con­trast cu situația grea în care se zbat țările capitaliste din Apus. In timp ce în lumea capitalistă, relațiile economice dintre state sunt cu totul subordonate profitului maxi­mal al miliardarilor imperialiști, în lumea democrației și socialismului, relațiile econo­mice au drept scop realizarea unui avânt economic general în vederea satisfacerii maximale a nevoilor materiale și culturale ale popoarelor. De multă vreme capitalismul măcinat de crize, șomaj și contradicții de neîmpăcat a devenit o frână în calea dez­voltării forțelor de producte. Poporul muncitor român, strâns unit în jurul Partidului, bucurându-se de ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, își încordează toate forțele, hotărît să dezvolte continuu realizările de până acum, să obțină noi suc­cese în lupta pentru industrializarea țării, pentru făurirea unei economii socialiste în­floritoare. Largi, pline de măreție sunt pers­pectivele pe care planul cincinal și planul de electrificare le deschid în fața poporului român. La sfârșitul planului cincinal, industria socialistă va fi de 5 ori mai puternică de­cât în 1948. Producția industriei construc­țiilor de mașini va fi de 3 ori mai mare de­cât în 1950, iar cea de mașini­ nu este de 5 ori mai mare. Față de anul 1948, producția de cărbune va fi de peste 3 ori mai mare, producția de­­ oțel de aproape 4 ori mai mare, producția de fontă de peste 4 ori mai mare, cea de petrol de aproape 3 ori mai mare. In cursul cincinalului, vor fi construite și date în funcțiune noi fabrici și uzine, ter­me și hidrocentrale electrice. In Moldova va fi construit un puternic combinat siderurgic și metalurgic, vor intra în funcțiune noi fur­nal și cuptoare Siemens Martin, fabrici de mașini-unelte și de produse de larg consum. Până la sfârșitul cincinalului, vor fi termi­nate mărețele lucrări ale socialismului: Ca­nalul Dunăre-Marea Neagră, Combinatul Po­ligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“, iar ma­rea hidrocentrală „V. I. Lenin“ de la Bicaz va începe să producă energie electrică, însuflețiți de mărețele perspective care se deschid în fața patriei noastre iubite, oa­menii muncii sunt hotărîți să lupte cu puteri înzecite pentru creșterea și înflorirea eco­nomiei naționale, pentru o viață îndes­tulată.­­ Tot mai larg se desfășoară întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea în 4 ani a pri­mului nostru cincinal — planul construirii bazei economice a socialismului. Pentru în­făptuirea acestui țel scurtm, masse tot mai largi de muncitori, tehnicieni și ingineri își însușesc și pun în aplicare minunatele me­tode stahanoviste sovietice de lucru. De la oamenii sovietici, muncitorii, tehnicienii, in­ginerii și funcționarii noștri învață să lu­creze din ce în ce mai bine, mai cu spor, învață metodele cele mai înaintate de spo­rire a producției și productivității muncii, de reducere a prețurilor de cost și îmbună­tățire a calității produselor, învață să in­troducă un regim strict de economii, să spo­rească necontenit volumul acumulărilor so­­cialiste. A răspunde setei cu care massele cele mai largi de muncitori și tehnicieni doresc să cunoască metodele sovietice, a popu­lariza cu entuziasm experiența sov­etica în toate domeniile producției, a milita cu înflă­cărare pentru extinderea și generalizarea me­todelor sovietice de conducere și organizare a întreprinderilor, a contribui la realizarea cincinalului in 4 ani — iată sarcini de mare răspundere pentru toate organizațiile și cercu­rile A.R.L.U.S. Realizările obținute până acum constitue un izvor de noi puteri în lupt­a și munca milioanelor de oameni ai muncii din patria noastră. Strâns unit sub steagul Partidului, bucurându-se de ajutorul frățesc al Un­unii Sovietice, poporul muncitor român pășește înainte, pe drumul luminos al socialismului, drumul fericirii. In Azerbaidjan a început campania de recoltare Colhozurile din regiunile de stepă ale Azer­baidjanului au început recoltarea cerealelor.­­In raioanele Ali-Bairamlinsc, Agdaș și Ca­­sum-Ismailovsc se efectuează cositul orzu­lui. Pe câmpiile artelurilor „Beria“, „Andreev” și „Chirov” din raionul Bardinsc lucrează combinele. . Colhozuri!« frunțile 0 «jmjWÎcS $S țAV 'grâu la­ hectar, ținut anul acesta o recoltă îmbelșugată. In artelul „Beria“ din raionul Bardinsc, s’a ob­ținut în primele zile la treeratul orzului 28—30 chintale boabe la hectar. Colhoznicii din artelul „Dimitrov“, raionul Ali-Bairam- Jinoc, vor recolta în medie cel puțin 25 chintale Miercuri 10 Iunie 1953 .­­ Numărul 46 : Anul IX­­—­ 25 BANI s= Cinci­ ani de la naționalizare; i_ PRIN UNIUNEA SOVIETICA. t­ D. Aculșin: Combina minieră de înain­tare. — V. Reut: Pe râul Țna. (pag. l-a) — Panait Ștefan: Chezășia victoriilor noastre. — A. Platinin : încrederea. In acest număr: *— Florica Sava: In lupta pentru recoltă bogată, pentru pâinea poporului. (pag. 2-a) — Iubește-ți munca. — Ing. A. Crâlov : Evidența operativă a re­parației locomotivelor. — Din experiența unui colhoz — V. Colpacov : Ce a dovedit campionatul european de baschet. (pag. 3-a) —­­,Pretutindeni am întâlnit voința de pace a întregului popor sovietic“. — Iau tot mai mult avânt pregătirile pen­tru Congresul și Festivalul Mondial al Tineretului. v — I. Cabin: Creșterea contradicțiilor dintre monopolurile din Germania occidentală și partenerii lor. (pag. 4-a) Pregătiri pentru recoltarea grânelor Grânele se dezvoltă repede în Ucraina. Se­cara de toamnă a dat pretutindeni în spic, atingând pe ogoarele une colhozuri din regi­unile Izmail, Odessa și altele înălțimea de un metru și jumătate. In raioanele de pe lito­ral ale regiunii Cherson, secara a început să înflorească. In regiunile de stepă și parțial în regiunile de silvostepă a început să dea în spic grâul de toamnă. In cuprinsul republicii se desfășoară din plin pregătirile în vederea recoltării cereale­lor. Se acordă o mare atenție pregătirii agre­gatelor de recoltare a cerealelor. Sute de combine remorcabile au fost prevă­zute cu dispozitive de ridicat spice și cu vâr­telnițe excentrice. O vârtelniță de tip nou, pre­văzută pentru combinele autopropulsate, este construită de mecanizatorii de la S.M.T. Bu­­ceanca, din regiunea Clcev. Pentru a asigura trecerea liberă a massei mărite de paie și pleavă fără pierderi de boa­be, mecanicii de combine lungesc scuturătoa­­rele de paie și sitele vibratoare, lărgesc pâl­niile transportoarelor melcate care duc ames­­­tecul de boabe și pleavă la curățat. S’au pregătit numeroase târșitoare suspen­date și remorcate pentru recoltarea paielor de pe ogoare. Studenții prin corespondență dau examene Mii de studenți care urmează prin cores­pondență cursurile institutelor superioare de învățământ, își dau examenele. La filiala din R.S.S. Ucraineană a Institutului Unio­nal Energetic studiază prin corespondență 1400 de studenți. Anul acesta, institutul va fi absolvit de prim­a serie de studenți. Sute de oameni ai muncii din producție vor primi diplome de ingineri. 52 de ingineri și tehnicieni din întreprinderile energetice ur­mează facultatea de perfecționare în dome­niul gazotermoficării. La filiala institutul­ui, înființată pe lângă uzina „Todielectropridor“, își dau examenele 22 de stahanoviști. La filiala din Chiev a institutului textil și al industriei ușoare din U.R.S.S. dau exa­mene 700 de oameni care urmează cursu­rile prin corespondență. Mulți studenți le-au și terminat. Printre aceștia se numără și tov. Bobrov, șef de atelier de la fabrica de încălțăminte, tov. Bezuglova, muncitoare la uzina de pielărie Nr. 6 și alții. Construirea stației de metro „Pervomaisc“ In raionul Stalin, din Moscova, lângă parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin“, a început construirea marii stații de metro, „Pervomaisc“. fost încredințată Construirea acestei stații a colectivului de montaj și construcție al direcției Nr. 6 al Metrostroi­­ului. Brigada tov. Mironov a scos primii me­tri cubi de pământ din groapa de fundație, unde se pune temelia stației. Stația de metro „­Pervomaisc" este si­tuată la o distanță de 1100 m. de stația de metro „Ismailovsc“, care a și intrat în func­țiune. Călătoria de la stația terminus „Po­­crovscoe“ până la „Pervomaisc“ va dura numai câteva minute. Proectul noii stații este elaborat de arhitectul N. Demcinschi. O prețioasa inițiativa, a întreprinderilor din Moscova Muncitorii, inginerii și funcționarii de la mai multe întreprinderi din Moscova — uzina „Vladimir Ilici". Prima uzină de stat de rulmenți „L. M. Caganovici“, „Moscabel“ și Uzina de dispozitive — au luat inițiativa unei întreceri socialiste pentru economie in consumul de metal. Apreciindu-și posibilitățile, colectivele acestor întreprinderi și-au luat angajamentul să economisească in acest an circa 1.500 tone de metale feroase și peste 600 tone de metale neferoase. Recent au fost stabilite la uzina „Moscabel“ primele rezultate ale economiei de metale neferoase. In luna Mai au fost economisite 170 tone de plumb, cu 52 tone mai mult ca în Aprilie. In cinci luni, muncitorii și funcționarii uzinei au făcut 385 propuneri de raționalizare, dintre care multe sunt menite să aducă economie de cupru, plumb și alte metale. O parte din aceste propuneri au și fost introduse in practică. A fost reali­zată o economie în valoare de 3 milioane de ruble. Unul din principalele izvoare ale economiei de metale este îmbunătățirea organi­zării muncii și producției, perfecționarea proceselor tehnologice. Muncitoarele uzinei „Moscabel“, tovarășele Manuilova, Pecseva, Oriova și altele, in colaborare cu tehnolo­gul Arvantova și șefa de secție Bacova, au introdus metode rapide de emailare a sâr­mei. Trei sferturi din mașinile secției lucrează acum cu viteze mărite. Inițiativa uzinelor „Vladimir Ilici“, a Primei uzine de stat de rulmenți „L. M. Caga­novici“, „A­loscabel“ și a Uzinei de dispo­itive a fost aprobată de comitetul orășenesc al P.C.U.S. și se răspândește tot mai larg în întreprinderile capitalei , la uzina „Dinamo — S. M. Chirov“, uzina de pompe „M. I. Casi­in“, uzina de mașini-unelte „Crasnâi-prow­letarii — A. I. Efremov“, la uzina de automobile de mic litraj și la alte uzine. Colaborarea creatoare între oamenii de știință și oamenii din producție Multă lume s’a adunat în pauza din timpul prânzului la colțul roșu al secției de turnă­torie a uzinei de construcții de mașini „V. I. Lenin“ din Nevsc. Muncitorii turnători s’au adunat aici la conferința profesorului An­dreev, șeful catedrei de tehnologie a meta­lelor de la Institutul tehnologic „Lensovet“, care participă activ în brigada complexă de colaborare creatoare a secției. Această brigadă a luat naștere încă anul trecut. Pe atunci, membrii catedrei Institu­tului tehnologic au hotărît să ajute pe meta­­lurgiști în găsirea unor metode noi de îmbu­nătățire a calității pieselor turnate. In afară de oameni de știință, au intrat in brigadă topitorul Șcecocihin, brigadierii modelări Acu­­lov și Jolchevici, brigadierul Vihorev, precum și tehnologii și inginerii secției. Membrii brigăzii, cercetând în mod amă­nunțit procesele de producție, au revizuit teh­nologia multor operațiuni. Așa, de exemplu, la confecționarea pieselor turnate pentru cu­zineții turbinelor, s-a propus să se modifice procesul turnării. Ca urmare a acestui lucru, consumul de metal pentru fiecare cuzinet s’a redus cu 15%, iar calitatea piesei turnate s’a îmbunătățit. Brigada complexă își continuă cu succes activitatea de perfecționare mai departe a producției. Oamenii de știință, în colaborare cu ceilalți membri ai brigăzii, caută să ridice nivelul tehnic al tuturor muncitorilor sec­ției. Conferința profesorului Andreev despre preîntâmpinarea defectelor la piesele turnate a deschis ciclul de prelegeri pentru turnători. Generalizarea experienței inovatorilor din producție Tehnologii secției de prelucrare mecanică de la uzina „Chirov“ din Leningrad au hotărît să generalizeze metodele de muncă ale ino­vatorilor din producție și să elaboreze pe a­­ceastă bază o tehnologie nouă, înaintată, pentru toate operațiile de producție, urmând să introducă această tehnologie la fiecare loc de muncă. Tehnologii secției de prelucrare mecanică și-au luat angajamentul să realizeze încă din acest an, prin introducerea noii tehnolo­gii, mărirea productivității muncii cu 35%, reducerea prețului de cost al produselor cu 30%, economisirea unei cantități mari de e­­nergie electrică, de metal și scule. Primii pași făcuți în această direcție au și arătat marea importanță a inițiativei teh­nologilor pentru economia națională. Iată câteva date din ultimele zile. Tehnologul A. Anisin, împreună cu mais­trul șef V. Mazanov, au revăzut adausurile de prelucrare stabilite pentru semifabricatul unei piese. S’a văzut că se putea economisi prin reducerea acestui adaus 27 tone de me­tale neferoase pe an. Propunerea tehnologu­lui V. Smirnov, dă posibilitatea să se reali­zeze o economie anuală de 20 tone de oțel. Un dispozitiv original introdus de tehnologul I. Abugov permite frezarea simultană a șapte exagoane în loc de două, fapt care mărește considerabil productivitatea muncii la aceas­tă operație. Strungarul V. Carasev, în cola­borare­ cu tehnologul O. Pavlov, a propus să se înlocuiască rectificarea unei serii de piese prin strunjirea rapidă de finisare, folosind pentru aceasta cuțitul lui V. Colesov și a­­mortizorul de vibrații al lui D. Rajcov. Această inovație mărește de patru ori pro­ductivitatea muncii la una din cele mai folo­site operațiuni. Inițiativa tehnologilor din secția de prelu­crare mecanică a fost aprobată de Comite­tul de partid al uzinei și a găsit un larg răsunet în toate secțiile. O nouă realizare a tehnicii sovietice Combina minieră de înaintare într’o serie de mine din Donbass, noile galerii sunt deschise cu ajutorul unei ma­șini pentru săparea galeriilor, numită com­bina minieră de înaintare „Ș.B.M.“. Noua mașină sovietică a fost proiectată de filiala din Cr­znețc a Institutului de proiectări de mașini­­ pentru industria carboniferă „Ghi­­prouglemaș“ și fabricată de uzina de mașini pentru industria carboniferă din Copeisc. Ea ușurează considerabil munca minerilor și îi mărește productivitatea, permițând accelera­rea considerabilă a ritmului de executare a lucrărilor pregătitoare: " ...înaintăm prin galeria săpată de brigada complexă a lui Nicolai Fomencov, care lu­crează cu o combină minieră de înaintare. Acest tunel larg, în formă de arc, este o vi­itoare galerie direcțională de transport. Ea este armată cu ar­mătură metalică în formă de semi-inele și este inundată de lumină electrică. Pe calea spre abataj, este prins de perete un tablou. Aci se notează cu regularitate rezultatele muncii fiecărui schimb de muncitori la înaintare. Miner­i, înzestrați cu mijloace tehnice noi, minunate, lucrează bine. Cei care lucrează în schim­bul doi se opresc de fiecare dată în fața tabloului indicator. In discuțiile însuflețite ale mineri­lor, care compară rezultatele muncii diferitelor schimburi, se simte dorința de a munci astăzi mai bine decât ieri, de a întrece pe tovarășii de muncă care s’au evidențiat. Iată și abatajul de pregătire. Nu vezi aci nici mineri cu perfo­rator, nici artificieri, nici mineri la încărcarea sterilului și nici măcar mașini pentru încărcat sterilul. Toate lucrările pentru deschiderea noii exploatări mi­niere (în afară de armare și de așezarea căii) sunt executate de combină. Combina minieră de înaintare are o formă asemănătoare cu cea a unei mașini mari de forat. Diametrul perforatorului acestei combine este egal cu diametrul galeriei. Per­foratorul pătrunde orizontal în masivul pu­ternic de rocă, lăsând în urma lui un tunel cu­ pereții netezi. La început, când privești mașina, ți se pare că ea stă pe loc. Doar bâzâitul uniform al celor cinci motoare și zgomotul slab al benzii rulante care răsună în bolta galeriei, precum și sterilul care cade din încărcătorul intermediar în vagonele sunt o mărturie a faptului că agregatul de înaintare funcționează. Pe mecanicul combinei îl găsim la tabloul de comandă. — Bună mașină ! spune el. Trebue însă să o cunoști și să o iubești. Facem cu ea câte 7—8 metri de înaintare în 24 de ore. Dacă s’ar înmulți acest număr cu numărul de zile lucrătoare dintr’o lună, se obține o cifră impresionantă; întâi, combina sapă o galerie rotundă, ca o conductă. Pentru a-i da secțiunea arcuită, niște freze fixate de o parte și de o alta a combinei execută la baza galeriei o săpătură în unghi drept. Combina se deplasează în lungul galeriei prin autopropulsie. In timpul funcționării, în rocă se înfige numai perforatorul. El se de­plasează înainte cu 0,7 metri. Apoi, cu a­­jutorul unor cricuri hidraulice, întregul corp al combinei înaintează pe niște patine pro­prii cu aceeaș lungime. Această lungime este socotită „pasul“ mașinii.­­ Minerii noștri, arată șeful mașinii pentru forajul galeriilor principale, Mihail Sirota, depă­șesc considerabil sarcinile stabi­lite. Dacă se compară, însă, re­zultatele înaintării cu cele obți­nute de o brigadă care lucrează fără combină, vedem că reușim să săpăm pe lună cu mai mult de 100 metri liniari decât aceștia. Productivitatea muncii minerilor noștri la înaintare este de două ori mai mare. Costul săpării unui metru liniar de galerie nouă este mult mai mic la noi. Iar ca­litatea este superioară. Brigadie­rii noștri de combină câștigă pe lună câte 4500—5500 ruble, iar membrii brigăzilor câte 3000— 4000 de ruble. Minerii văd în mecanizarea proceselor care necesită un mare volum de muncă din minele de cărbuni manifestarea grijii neo­bosite a Partidului Comunist și a Guvernului Sovietic pentru ușurarea la maximum a muncii lor și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Acest lucru îi însuflețește pe mineri la noi acte de eroism în muncă. D. ACULȘIN Mecanicul G. Colomolțev la tabloul de comandă al combinei miniere de înaintare „Ș.B.M." Pe râul Țna V. Reut Intr’o după amiază călduroasă de primă­vară, șalupa „Puteel“, a direcției regionale a râurilor mici din Tambov, a pornit în cursă pe râul Țna. Șeful de echipaj, stând la cârmă, a pornit motorul șalupei și, în curând, Tam­­­bovul a dispărut dincolo de malurile abrupte. Acest mic râu de șes este neobișnuit de șerpuitor și nu e chiar așa de simplu să con­duci pe apa lui fie și o șalupă mică. Cu toate acestea, marinarii de prin partea locului re­morchează acum caravane întregi de șlepuri. In acest an se termină lucrările de ecluzare a râului. Râul Aia devine navigabil aproape pe întreaga lui întindere de 400 kilometri. Pe alocuri, a fost necesar să fie săpate mici canale pentru a îndrepta albia râului. In­tr’un loc, o dragă execută lucrări de adân­cire a fundului. Dealungul malului se întind câmpii înver­zite. Prin fereastra cabinei îni care se gă­sesc locurile pasagerilor se văd sate mari, care se întind uneori pe câte 5 km., ogoare colhoznice; asemenea unor troiene de ză­padă se văd vișinii și merii înfloriți din li­vezi ; pe întinsele câmpii se văd turme uriașe. Nu mai departe decât acum trei decenii, te­ritoriul Tambovului era socotit printre regiu­­­nile așa zis „sărăcite“, ceea ce însemna stag­narea completă a economiei, recolte slabe, sărăcie. O jalnică priveliște se desfășura in fața ochilor călătorului... ...După 6 ore și jumătate de drum am a­­juns la prima ecluză, așezată ceva mai jos de satul Gorelui — centrul raionului Lusaia Gora, însoțitorul meu, A. Mușel, inginerul șef al direcției regionale de exploatare „Glavselectro“, din Tambov, a rugat pe co­mandantul șalupei să se apropie de centrala hidroelectrică colhoznică, așezată în apropiere de ecluză. — După cum vedeți, ne spune inginerul, valorificarea râului Țna se face într’un mod complex : nu se rezolvă numai problema transportului, dar și cea energetică. In fața noastră se află un nod energetic tipic pen­tru râul Țna: ecluză navigabilă, baraj și centrală hidroelectrică. Am vizitat construcția centralei hidroelec­trice de la Gorelâi în care, în acest an, s-a început să se monteze două agregate supli­mentare : inginerul și a notat datele necesare pentru precizarea proiectului reconstrucției centralei, și ne-iam întors la șalupă. — Nu este nici pe departe singura hidro-­ centrală rurală de pe râu, ne spune inginerul. El desfășură o hartă schematică a bazinului râului Ana, pe care se află însemnate cen­­tralele hidroelectrice construite pe râu. Sunt peste 60 ! Schema seamănă cu un mare cior­chine de struguri. „Lucrează" nu numai apa râului Țna, ci și cea a afluenților lui. Construcția de centrale electrice rurale a început în regiunea Tam­bov în anul 1946. S-au construit atunci a­­proape 30 de stațiuni mici, cu o putere între 15 și 30 kilowați. Ele erau folosite în spe­cial pentru iluminat In acelaș an, centralele hidroelectrice rurale au început să dea cu­rent și pentru motoare, adică energia lor a început să fie folosită și în producția colhoz­nică. Din anul 1947 au început să fie puse în funcțiune centrale hidroelectrice rurale și mai puternice, între care cea de la Gorelui, pe care am văzut-o adineaori, și cea de la A4a­­montov, așezată mai jos pe râu. In anii 1950 și 1951, au fost construite pe râu centrale ca cea de la Cernitov, cu o putere de 260 kilo­wați și cea de la Mutasiev — de 203 kilo­wați. Anul trecut, pe râul Vorona a fost con­struită prima centrală hidroelectrică rurală de stat, cea de la Prudcov, cu o putere de 310 kilowați. Această centrală deservește 10 col­hozuri. Astăzi, în regiune sunt 132 hidrocentrale rurale. Pentru obținerea de energie electrică, se folosește majoritatea râurilor din regiune. Pe aceste râuri mici nu pot fi construite cen­trale mari. A fost, însă, suficient să intervină omul, pentru ca aceste modeste resurse hidro­energetice să fie folosite pentru binele po­porului. Centralele rurale produc energie nu numai pentru iluminatul caselor țărănești. Sfera de utilizare a energiei electrice în colhozurile din regiune se lărgește neîncetat. In colho­zurile așezate dealungul râului Țna, sunt montate motoare electrice la morile colhoz­nice, la vânturătoare, la agregatele pentru fa­bricarea cărămizilor, la mașinile-unelte ale atelierelor mecanice colhoznice. Energia elec­trică este tot mai mult folosită la fermele pentru creșterea animalelor. Ea acționează mașini pentru prepararea nutrețului, mori de turte, spălătoare, separatoare, aparate pen­tru mulsul electric și pentru tunsul oilor...­­Centralele hidroelectrice rurale au permis să se creeze în regiune multe centre noi de ra­­dioficare și cinematografe. ...Se întunecă. Lăsăm în urma noastră a doua ecluză — cea de la Troițe-Dubrovsc. Șalupa noastră se apropie de al treilea nod hidrotehnic de pe Tna, cel de la Mamontov. In apa întunecată se reflectă luminile centra­lei hidroelectrice colhoznice.­­ In fața noastră, pe una, se mai află trei ecluze, gata construite. Când vor intra în funcțiune, se va stabili o legătură directă cu râul Mocșa, care se varsă în Oca și, prin el , cu Volga. Atunci se va putea merge pe apă de la Tambov până la Moscova,­ ­Dili „Literat­urnâi­a Gazeta"^'

Next