Veac Nou, 1955 (Anul 11, nr. 1-52)
1955-06-10 / nr. 23
Proletari din toate țările, uniti-vă ! ANUL XI Nr. 23 VINERI 10 IUNIE 1955 4 PAGINI, 25 BANI In numele păcii, prieteniei și colaborării internaționale Cetațeniii Capitalei, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei noastre, se află încă sub impresia momentelor înălțătoare prilejuite de vizita membrilor delegației guvernamentale a U.R.S.S. care au participat la tratativele de la Belgrad — tovarășul N. S. Hrușciov, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., prim secretar al C.C. al P.C.U.S., tovarășul N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., tovarășul A. I. Mikoian, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Sutele de mii de oameni ai muncii care au ieșit în întîmpinarea scumpilor oaspeți au exprimat, într-o atmosferă de entuziasm clocotitor, simțămintele de nemărginită dragoste și recunoștință pe care poporul român, liber și stăpîn pe soarta sa, le nutrește față de marele popor sovietic eliberator. In același timp, oamenii muncii au salutat prezența în țara noastră a conducătorilor poporului-frate maghiar și a reprezentanților poporului-frate cehoslovac. Cine a fost sîmbătă după amiază în Piața Victoriei, cine a văzut entuziasmul, bucuria caldă cu care populația Capitalei noastre i-a întîmpinat pe eminenții conducători ai poporului sovietic — a simțit încă odată cît de puternice, cît de adînci sînt legăturile de prietenie care unesc poporul român de glorioșii constructori ai comunismului. Se afla în uriașa piață, tixită de lume, ca și pe șoselele și bulevardele înconjurătoare, o mulțime imensă — muncitori și intelectuali, bărbați și femei, tineri și vîrstnici — poporul, poporul Capitalei, care a venit să-și exprime simțămintele sale cele mai înalte, izvorîta din adîncul inimii. Aceeași caldă, răscolitoare bucurie, a luminat chipul tuturor, cînd conducătorii marelui popor sovietic, însoțiți de conducătorii poporului român și de oaspeții din Ungaria și Cehoslovacia ,au apărut la tribună. Cu puternice urale au subliniat cetățenii Capitalei cuvîntarea de salut rostită de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, care a arătat că „prezența în Capitala țării noastre a tovarășilor Hrușciov, Bulganin Mikoian este o mărturie a prieteniei indiși solubile ce există între Republica Populară Romînă și marea Uniune Sovietică, ale cărei forțe armate au eliberat de sub jugul hitlerist Romîînia și care acordă un ajutor frățesc poporului român în munca sa de construire a socialismului și de ridicare economico-culturală a patriei noastre“. în acele clipe înălțătoare, mulți dintre cei prezenți s-au întors, desigur, cu gîndul la anii care s-au scurs de la eliberare: cîte lupte și cîte victorii mărețe obținute de poporul român sub conducerea departe văzătoare a Partidului Muncitoresc Român! Și nu există victorie, nu există realizare cu care poporul nostru se mîndrește, care să nu fie organic legate de prietenia, colaborarea și ajutorul frățesc al marii Uniuni Sovietice. Iată de ce întregul nostru popor consideră alianța și prietenia de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică drept unul din bunurile sale cele mai scumpe, prețuindu-l oa lumina ochilor. Aceste simțăminte nobile și-au găsit expresia în uralele, ovațiile și aplauzele nesfîrșite care au subliniat în repetate rînduri cuvîntarea tovarășului N. S. Hrușciov. „Oamenii sovietici — a spus tovarășul N. S. Hrușciov — se bucură împreună cu dumneavoastră de succesele pe care le-aț obținut, ca și de succesele pe care le-au obținut oamenii muncii din toate țările de democrație populară. In numele poporului sovietic, urăm din tot sufletul oamenilor muncii din orașele și satele Republicii dumneavoastră, petroliștilor, constructorilor de mașini, întregii clase muncitoare, țărănimii muncitoare, intelectualilor, întregului popor noi succese în activitatea creatoare romín, îndreptată spre înflorirea statului român liber, pentru obținerea de noi realizări în construcția socialistă“. Marele miting din Piața Victoriei a însemnat o puternică manifestare a prieteniei și dragostei pe care poporul român le nutrește față de Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii și prieteniei popoarelor. Cu acest prilej, poporul român și-a exprimat totala adeziune la înțeleaptă politică externă a Statului Sovietic, politică de micșorare a încordării internaționale și de reglementare pe calea tratativelor a problemelor internaționale nerezolvate. Poporul nostru a urmărit cu mult interes și ,a salutat încheierea cu succes a tratativelor duse la Belgrad, ale căror rezultate au fost concretizate în Declarația guvernelor Uniunii Sovietice și R.P.F. Iugoslavia — document de uriașă însemnătate internațională. In cursul vizitei în Republica Populară Romînă, delegația guvernamentală Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste ,pare, cu o zi înainte, a avut întrevederi la Sofia cu conducătorii poporului bulgar, a avut întrevederi și un larg schimb de păreri cu conducătorii guvernului și partidului nostru, precum și cu conducătorii popoarelor maghiar și cehoslovac. In cadrul acestor întrevederi, delegația guvernamentală a Uniunii Sovietice a informat despre desfășurarea tratativelor pe care le-a dus în Iugoslavia. In urma schimbului deschis de păreri care a avut loc la București, s-a constatat deplina unanimitate cu conducătorii Romîniei, Ungariei și Cehoslovaciei în toate problemele internaționale privind interesele acestor state și a fost exprimată satisfacția față de colaborarea prietenească realizată între U.R.S.S. și Iugoslavia. Conducătorii României, Ungariei și Cehoslovaciei, ca și conducătorii Bulgariei, salutînd acordul realizat între U.R.S.S. și Iugoslavia, și-au exprimat speranța convingerea că între țările lor și Iugoslaviia se va ajunge la o colaborare prietenească în interesul întăririi continue a cauzei păcii și socialismului. Schimbul de păreri de la București și de la Sofia s-a desfășurat într-un spirit de deplină înțelegere reciprocă, într-o atmosferă de cordialitate și prietenie. El a contribuit la închegarea și mai strînsă a prieteniei popoarelor libere, la întărirea unității de nezdruncinat a marelui lagăr al păcii și socialismului. Toți acei cărora le este scumpă pacea au primit cu satisfacție încheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad, considered acest lucru o însemnată victorie a forțelor păcii, și o înfrîngere a cercurilor agresive care urmăresc dezlănțuirea unui nou măcel mondial. Un deosebit ecou a stârnit acest eveniment însemnat în rândurile poporului german. „Noi, germanii, — scrie ziarul „Neue Zeit“, organul Uniunii creștin-democrate — salutăm cu satisfacție indicațiile cuprinse în declarația guvernelor U.R.S.S. și Iugoslaviei cu privire la importanța primordială a reglementării problemei germane pe bază democratică și în conformitate cu năzuințele și interesele poporului german, precum și cu interesele securității generale. Intereselor noastre vitale le corespunde de asemenea declarația că reducerea armamentelor, interzicerea armei atomice, crearea unui sistem de securitate colectivă, inclusiv a unui sistem de securitate în Europa, vor crea o atmosferă prielnică în cadrul căreia va fi posibilă rezolvarea pașnică a problemei germane“. Masele largi ale poporului german își dau tot mai limpede seama că interesele păcii și securității europene, ca și interesele naționale ale popoarelor sovietic și german cer normalizarea relațiilor între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană. Pe această linie, o însemnătate excepțională are Nota Guvernului Sovietic adresată la 7 iunie Guvernului Republicii Federale Germane. însuflețiți de succesele de pînă acum, oamenii iubitori de pace din întreaga lume sunt hotărîți să lupte și mai activ pentru a face ca spiritul tratativelor să triumfe. Alături de marea Uniune Sovietică, de Republica Populară Chineză, de celelalte țări din marele lagăr al păciii și socialismului, poporul român este ferm hotărît să-și intensifice eforturile pentru a obține noi succese in nobila luptă pentru apărarea păcii și securității internationale. Tovarășii Gh. Apostol, dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hrușciov, N. A. Bulganin și A. I. Mikoian pe aeroportul Băneasa. In acest roman — In numele păcii, prieteniei și colaborării internationale ti — P. Beleaev: Expoziția agricolă unională s-a redeschis. (pag. I-a). . — Marcel Breslașu : Un mesaj al tinereții și al dragostei. . — V. Ozerov: Descoperirea lumii prin artă. (pag. II-a). — Nicolae Oancea: Din experiența comitetului nostru, N. A. Bulganin împlinește 60 de ani Elena Dan: Prefabricatele din beton pătrund h1 mint fi'" (pag.Jflati Prietenia dintre U.R.S S. și India' servește cauza' păcii. Ceva despre monopolurile engleze „Bombe atomice în loc de unt fig i Un ziar în limba rusă la Pekin. II '(pag. IV-aX \ Expoziția agricolă unională s-a redeschis S-au redeschis larg porțile Expoziției agricole unionale de la Moscova, adevărată universitate a întregului popor. Zeci de mii de oameni sosiți din toate părțile țării și mii de cetățeni ai Moscovei vizitează pavilioanele, pepinierele, livezile expoziției. Sute de mii de lucrători din agricultură de cele mai variate profesii au participat la întrecerea pentru cîștigarea dreptului de a-și înfățișa la expoziție rezultatele muncii lor. La expoziție, anul acesta pot fi întîlnite nume noi de sovhozuri, colhozuri, S.M.T.-uri, regiuni și republici întregi. A sporit numărul exponatelor. Noi cifre au apărut pe tăblițele de lingă exponate și în cataloage. In pavilioane, pot fi văzute cereale de pe pămînturile desțelenite și porumb din diverse regiuni. Expoziția din anul acesta se deosebește mult de cea din anul trecut. Fiecare pavilion înfățișează transformările care s-au petrecut în agricultură din anul trecut pînă acum, ca urmare a politicii înțelepte a partidului. Prezentarea largă a măsurilor luate de partid și guvern pentru realizarea unui avînt rapid al agriculturii — iată caracteristica principală a expoziției din 1955. Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. a trasat, printre altele, sarcina de a se obține în următorii cinci-șase ani zece miliarde de puduri de cereale anual și de a se spori de peste două ori cantitatea de produse de bază ale creșterii vitelor. După cum arată succesele numeroaselor gospodării fruntașe ce figurează acum la expoziție, aceste sarcini vor fi înfăptuite mult mai curînd. Multe colhozuri, S.M.T.-utrl și sovhozuri fruntașe din U.R.S.S. au și atins un nivel înalt de producție la suta de hectare de teren agricol. Larga folosire a experienței prețioase a fruntașilor este una din cele mai însemnate condiții ale dezvoltării continue a agriculturii noastre. Iar în această privință, e greu de supraapreciat însemnătatea Expoziției agricole unionale. Expoziția deschide gospodăriilor rămase în urmă drum larg ți drept spre gospodăriile fruntașe, iar acestora, noi perspective pentru realizarea unei abundențe de produse ale agriculturii și creșterii vitelor. Oamenii vin aici nu numai pentru a vedea cum trăiesc vecinii lor mai P. BELEAEV director adjunct al Expoziției agricole unionale bogați ci și pentru a învăța arta înaltă a gospodăririi raționale pămîntului, pentru a-și însuși măieastria realizării de recolte superioare, de mari cantități de lapte și de lună. Dacă anul trecut succesele obținute în valorificarea noi au fost prezentate pămînturilor prin exemplul cîtorva colhozuri și S.M.T.-uri, în anul curent pavilionul „Cereale pavilioanele republicilor, pavilioanele „Siberia”, „Ural”, „Povoijie” și altele arată pe larg biruințele oamenilor sovietici în valorificarea pămînturilor înțelenite și virgine. Participă la expoziție ținutul Altai, regiunile Pavlodar, Akmolinsk și Semipalatinsk din R.S.S. Kazahă. Ele au depășit planul de valorificare a pămînturilor înțelenite și au predat statului înainte de termen milioane de puduri de cereale de pe aceste pămînturi. Regiunea Moscova participă și ea la expoziție. Pentru recoltele bogate de bumbac brut, au primit titlul de participant P-S.S. Azerbaidjană, P.S.S. Tadjikă și P.S.S. Turkmenă. La expoziție, sînt reprezentate regiunile Celeabinsk, Reazan și Leningrad, care au realizat o creștere rapidă a productivității vitelor proprietate obștească. Regiunea Murmansk a obținut dreptul de a participa la expoziție datorită faptului că a realizat recolte superioare de cartofi și legume și o mare cantitate de lapte muls raportată la suta de hectare de arătură, precum și pentru depășirea planului de pescuit. Toate acestea dovedesc că satul colhoznic este în plin avînt, în plină înflorire a forțelor și resurselor sale creatoare. Posibilitățile agriculturii noastre sunt nesecate. Iată doar un exemplu: anul acesta, pe întreg cuprinsul țării noastre se vor semăna cu porumb 16 milioane de hectare. Numeroase standuri de la expoziție arată ce a adus colhozurilor din diverse regiuni, cultivarea porumbului. In pavilionul regiunilor Moscova, Tula, Kaluga, Reazan și Breansk, e înfățișată experiența colhozului „Putik Kommunizmu“ din regiunea Moscova, care încă anul trecut a însilozat cîte 10 tone de porumb pentru fiecare vacă. De asemenea, colhozul a folosit 800 tone de porumb ca masă verde pentru îngrășarea vitelor și a strins 670 chintale de știuleți de porumb , cu boabele lăptoase-vîscoase. Realizări importante au și crescătorii de vite. La expoziție, pot fi văzute o serie de animale excepționale. Cîte întrebări nu pun vizitatorii, crescătorilor de vite, din sovhozul „Karagandinski", care au adus la Moscova vaca Moroșka . Anul trecut, ea a dat 13.077 litri de lapte. Alături, se află vaca Kukla din colhozul „Mikoian”, regiunea Kiev. Ea a dat într-un an 12.888 litri de lapte. Printre participanții la expoziție, sînt numeroși tineri. Mulți dintre ei sînt entuziaști care valorifică pămînturile înțelenite. Elizaveta Șișhina de la S.M.T. Voroșilovskaia, ținutul Altai, a arat 945 hectare, indeplinindu-și de două ori planul. De pe parcela ei, s-au strîns în medie 24,6 chintale de griu la hectar. O mulțime de fete au plecat să lucreze la ferme ca mulgătoare, îngrijitoare de porci și de vite. Numele multora dintre ele sînt cunoscute întregii țări. Astfel, vizitatorii cercetează realizările crescătoarei de porci Nina Jideleva, în vîrstă de 20 de ani, din colhozul „Kirov", regiunea Orlov, care a crescut cîte 27 purcei de fiecare din cele 8 scroafe pe care le îngrijește. Multe lucruri noi și Interesante văd vizitatorii In pavilionul „Mecanizarea și electrificarea agriculturii”. In sălile unui hangar cu multe etaje, sub cupola gigantică și pe platformele in aer liber, sunt așezate 1.440 de mașini și utilaje de diferite tipuri, adică cu 200 de modele mai mult decit în 1954. Printre ele, se află 70 mărci noi de mașini, zeci de tipuri noi de utilaje pentru reparații și de aparataje electrice. A crescut și numărul total al participanților la expoziție. Dacă anul trecut au participat peste 173.000 gospodării și fruntași în agricultură, anul acesta numărul lor trece de 200.000. La expoziție, sosesc zilnic aproape 2.500 de excursioniști. Ei vor vizita organizat expoziția timp de 6 zile. Expoziția e vizregă zilnic de vreo 100.000 de vizitatori. Pentru vizitatori, se editează 73 cataloage ale pavilioanelor și secțiilor. Expoziția agricolă unională va avea un rol uriaș in înfăptuirea rapidă a hotăririlor partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii sovietice. Ferma de pe Ciornaîa Pîrîul Ciornalar... Izvorăște dintr-o văgăună adîncă din raionul Gudantsk din Abhazia. Se alimentează cu apele provenite din zăpezile de pe vîrful munților. Iată de ce apa acestui pîrîiaș este rece și curată. In drumul său scurt spre mare, ea nu izbutește să se încălzească și diferența de temperatură între izvor și gura de vărsare este numai de cîteva grade. Pîrîul Ciornaia este vestit de multă vreme, datorită abundenței sale de pește. Altădată, păstrăvii și somnul erau nimiciți în chip barbar. Peștele era prins cu plasa, cu furca și chiar cu dinamită și otrăvuri. Pentru a se asigura o înmulțire rapidă a peștilor, aici s-a înființat o mică uzină experimentală pentru creșterea somnului, iar pescuitul în rîu a fost interzis. De curînd, la o fermă specială de pe pîrîul Ciornaia s-au făcut încercări de a crește pe cale artificială păstrăvi în cantități mari. Cum se face înmulțirea și creșterea artificială a păstrăvilor ? Mulți ihtiologi considerau că fecundarea icrelor trebuie să se facă în apă, în condiții naturale. Savantul rus V. P. Vrasski a respins această părere și a elaborat așa numita „metodă uscată“: icrele se strecoară in ligheane, se toarnă peste ele lapți și se amestecă ușor. Apoi icrele fecundate se întind în straturi subțiri pe niște site speciale care se pun în aparate de incubație. Procentul pușoarelor de pește fecundate este foarte mare. Cînd embrionii ating stadiul de larvă, se mută în bazine pentru puieți, unde rămîn timp de o lună și jumătate. Puii de păstrăvi ieșiți din oul de pește trăiesc cîteva zile cu rezervele naturale de substanțe nutritive, pe care le au în niște balonașe mici, un fel de săculețe gălbui. Insă cînd aceste balonașe se termină, peștele are nevoie de hrană. In niște „blocuri de alimente speciale“, se înmulțesc o serie de viermișori foarte mici și un gen de raci mici — hrana preferată a păstrăvilor tineri. Acum, bazinul de înmulțire a peștelui, bazinele pentru păstrarea peștelui viu și iazurile sînt pline de mii de puieți de pește și păstrăvi mari. Prim-ajutor cu avionul Telefonul de pe masa surorii de serviciu sună prelung. ’Vi ț fata.— Aici stația regională de aviație sanitară — răspuns! ! — Vorbește Șemișeika — se auzi în receptor o voce emoționată. Trimiteți urgent un chirurg. Peste vreo cincisprezece minute își luă zborul de pe aeroport un avion sanitar pilotat de aviatorul Piotr Filatov. Un vînt rece ridica nori întunecoși din cauza cărora avionul era nevoit să zboare la mică înălțime. Chirurgul Mihail Elaevdistingea cu greutate pădurile care înconjurau satul învăluit de o pîclă deasă. In sfîrșit apăru la orizont localitatea Semîșeika, centrul unuia dintre raioanele îndepărtate ale regiunii Penza. Ochiul ager al pilotului descoperi în mijlocul pădurii o poiană foarte potrivită pentru aterizare. După cîteva minute, Mihail Elaev coborî din avion cu o trusă de instrumente chirurgicale. In întîmpinarea sa veni medicul spitalului raional, care relată chirurgului cele întîmplate. Colhoznica A. Pankova alunecase și căzuse. Starea sănătății ei era destul de gravă. Tinera femeie fusese transportată de urgență la spitalul raional. Dar era necesară intervenția imediată a unui chirurg experimentat. Mihail Elaev execută operația cu succes. Viața colhoznicei fu salvată. Curînd după aceea, avionul plecă înapoi. Insă, ajungînd la destinație, chirurgul Mihail Elaev nu apucă să se odihnească. Îndată ce coborî din avion, sora de serviciu îi veni iute în întimpinare. — Sunteți chemat din nou. In localitatea Nikolsk s-a declarat un caz de ulcer perforat. Medicul își dădu seama cît de prețioasă era fiecare clipă pentru pacientul său. O întîrziere cît de mică putea să coste viața bolnavului. După ce dădu cîteva dispoziții scurte, chirurgul se pregăti din nou de drum. După un zbor destul de scurt, avionul ateriză cu bine. Peste cîteva minute, chirurgul îl opera pe Alexei Medin, meșter la o fabrică de sticlă. După operație, chirurgul îi făcu bolnavului o transfuzie de singe. La stația regională sanitară din Penza, lucrează medici de diferite specialități: chirurgie, boli interne, neurologie șa. Numai în cursul anului trecut, lucrătorii medicali au efectuat vreo 1.100 de zboruri în diferite raioane. Ziua și noaptea, pe orice timp, pe ger sau pe arșiță, avioanele sanitare cu crucea roșie zboară în toate direcțiile, acordînd asistență celor bolnavi. Răspuns la fiecare întrebare Există la Moscova o instituție deosebită și extrem de utilă. Funcționarii ei trebuie să răspundă întrebărilor variate și neașteptate pe care le adresează moscoviții. Un institut de cercetări științifice roagă să i se comunice cine poate instala mașini-unelte pentru atelier. Membrii unui cerc dramatic se interesează unde pot închiria costumele de care au nevoie. Studenții vor să afle în care muzeu pot cunoaște și admira arta indiană... — Ce drum trebuie să străbată un autocamion din piața Danilovsk și pînă în strada Skladocinaia?... Valia Balakireva, căreia i-a fost transmisă această întrebare, se apropie de o hartă mare a Moscovei, așezată pe perete, și găsește drumul, iar vecina ei, Sima Fahretdinova comunică la telefon itinerariul, spunînd chiar unde trebuie să cotească autocamionul la intersecții. La telefon se aude o voce nerăbdătoare de femeie: — Vă rog să-mi spuneți unde se află acum expresul Moscova-Vladivostok, a părăsit alaltăieri Capitala ? Vecina mea a plecat în Extremul Orient să-și viziteze soțul, care între timp a plecat la Stalingrad. Călătoarea trebuie să se înapoieze neapărat... In fața telefonistelor se aprind neîncetat luminițe albe, strălucitoare. Fetele ridică receptoarele și răspund cu promptitudine. Solicitanții nu așteaptă multă vreme răspuns la întrebările puse. Insă, uneori, se întîmplă și altfel. Unele întrebări sunt atît de complicate sau de neașteptate, încît trebuie să fie notate și lămurite ulterior. Și dacă „Molgorspravka“ nu este în măsură să dea răspunsul cerut, abonatul este îndrumat la instituția corespunzătoare. Recent, cineva a întrebat în care oraș al Uniunii Sovietice a fost reprezentată opera „Wilhelm Teil“ și cînd s-a născut împăratul Japoniei? O astfel de întrebare grea i-a fost pusă Valer Balakireva. Ridicînd receptorul, altă telefonistă dădu din umeri, nedumerită: abonatul voia să știe unde se fabrică psihrometrele și unde se pot găsi date interesante despre fizalis. Fata auzea pentru prima oară cuvintele acestea atît de savante. Atunci îi veni în ajutor instructoarea, Ana Vasilievna Frolova. Ea își notă întrebarea și se adresă instituțiilor științifice. Peste un sfert de ceas, s-a lămurit că psihrometreie, — niște aparate cu ajutorul cărora se stabilește umiditatea aerului — sunt fabricate de cutare uzină, și că cutare om de știință este specialist în fizalis — care e o plantă din familia solaneelor. Instructorii adună din vreme Informațiile, triindu-le după sezoane. Astfel, pentru primăvară, se pregătesc despre semințe, îngrășăminte, iar pentru vară, date materiale despre casele de odihnă, sanatorii, excursii... In fiecare zi, „Mosgorspravka“ primește buletinul meteorologic, iar la fiecare două ceasuri, date precise, în legătură cu temperatura aerului; de acest lucru se interesează atît oamenii de știință din laboratoare, cît și mamele care își trimit copiii la plimbare. Oamenii muncii din Capitală aclamă îndelung delegația guvernamentală sovietică,