Veac Nou, 1955 (Anul 11, nr. 1-52)

1955-06-10 / nr. 23

Proletari din toate țările, uniti-vă ! ANUL XI Nr. 23 VINERI 10 IUNIE 1955 4 PAGINI, 25 BANI In numele păcii, prieteniei și colaborării internaționale Cetațeniii Capitalei, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei noastre, se află încă sub impresia momentelor înăl­țătoare prilejuite de vizita membrilor de­legației guvernamentale a U.R.S.S. care au participat la tratativele de la Belgrad — tovarășul N. S. Hrușciov, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., prim secretar al C.C. al P.C.U.S., tovară­șul N. A. Bulganin, președintele Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S., tovarășul A. I. Mikoian, prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S. Sutele de mii de oameni ai muncii care au ieșit în întîmpinarea scumpilor oaspeți au expri­mat, într-o atmosferă de entuziasm cloco­titor, simțămintele de nemărginită drago­ste și recunoștință pe care poporul ro­mân, liber și stăpîn pe soarta sa, le nu­trește față de marele popor sovietic eli­berator. In același timp, oamenii muncii au sa­lutat prezența în țara noastră a conducă­torilor poporului-frate maghiar și a re­prezentanților poporului-frate cehoslovac. Cine a fost sîmbătă după amiază în Piața Victoriei, cine a văzut entuziasmul, bucuria caldă cu care populația Capitalei noastre i-a întîmpinat pe eminenții condu­­cători ai poporului sovietic — a simțit încă odată cît de puternice, cît de adînci sînt legăturile de prietenie care unesc po­porul român de glorioșii constructori ai comunismului. Se afla în uriașa piață, tixită de lume, ca și pe șoselele și bule­vardele înconjurătoare, o mulțime imensă — muncitori și intelectuali, bărbați și fe­mei, tineri și vîrstnici — poporul, poporul Capitalei, care a venit să-și exprime sim­țămintele sale cele mai înalte, izvorî­ta din adîncul inimii. Aceeași caldă, răscoli­toare bucurie, a luminat chipul tuturor, cînd conducătorii marelui popor sovietic, însoțiți de conducătorii poporului român și de oaspeții din Ungaria și Cehoslovacia ,au apărut la tribună. Cu puternice urale au subliniat cetă­țenii Capitalei cuvîntarea de salut rostită de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, care a arătat că „prezența în Capitala țării noa­stre a tovarășilor Hrușciov, Bulganin Mikoian este o mărturie a prieteniei indi­și solubile ce există între Republica Popu­lară Romînă și marea Uniune Sovietică, ale cărei forțe armate au eliberat de sub jugul hitlerist Rom­îînia și care acordă un ajutor frățesc poporului român în munca sa de construire a socialismului și de ri­dicare economico-culturală a patriei noa­stre“. în acele clipe înălțătoare, mulți dintre cei prezenți s-au întors, desigur, cu gîn­­dul la anii care s-au scurs de la eliberare: cîte lupte și cîte victorii mărețe obținute de poporul român sub conducerea departe văzătoare a Partidului Muncitoresc Ro­mân! Și nu există victorie, nu există reali­zare cu care poporul nostru se mîndrește, care să nu fie organic legate de prietenia, colaborarea și ajutorul frățesc al marii Uniuni Sovietice. Iată de ce întregul no­stru popor consideră alianța și prietenia de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică drept unul din bunurile sale cele mai scumpe, prețuindu-l oa lumina ochilor. Aceste simțăminte nobile și-au găsit ex­presia în uralele, ovațiile și aplauzele ne­­sfîrșite care au subliniat în repetate rîn­­duri cuvîntarea tovarășului N. S. Hruș­ciov. „Oamenii sovietici — a spus tovarășul N. S. Hrușciov — se bucură împreună cu dumneavoastră de succesele pe care le-aț­ obținut, ca și de succesele pe care le-au obținut oamenii muncii din toate țările de democrație populară. In numele poporului sovietic, urăm din tot sufletul oamenilor muncii din orașele și satele Republicii dumneavoastră, petro­liștilor, constructorilor de mașini, întregii clase muncitoare, țărănimii muncitoare, intelectualilor, întregului popor noi succese în activitatea creatoare romín, în­dreptată spre înflorirea statului român li­ber, pentru obținerea de noi realizări în construcția socialistă“. Marele miting din Piața Victoriei a în­­semnat o puternică manifestare a priete­niei și dragostei pe care poporul român le nutrește față de Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii și prieteniei popoarelor. Cu acest prilej, poporul ro­mân și-a exprimat totala adeziune la în­țeleaptă politică externă a Statului Sovie­tic, politică de micșorare a încordării in­ternaționale și de reglementare pe calea tratativelor a problemelor internaționale nerezolvate. Poporul nostru a urmărit cu mult inte­res și ,a salutat încheierea cu succes a tra­tativelor duse la Belgrad, ale căror re­zultate au fost concretizate în Declarația guvernelor Uniunii Sovietice și R.P.F. Iugoslavia — document de uriașă însem­nătate internațională. In cursul vizitei în Republica Populară Romînă, delegația guvernamentală Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste ,­pare, cu o zi înainte, a avut întrevederi la Sofia cu conducătorii poporului bulgar, a avut întrevederi și un larg schimb de păreri cu conducătorii guvernului și par­tidului nostru, precum și cu conducătorii popoarelor maghiar și cehoslovac. In ca­drul acestor întrevederi, delegația guver­namentală a Uniunii Sovietice a informat despre desfășurarea tratativelor pe care le-a dus în Iugoslavia. In urma schimbului deschis de păreri care a avut loc la București, s-a constatat deplina unanimitate cu conducătorii Ro­­mîniei, Ungariei și Cehoslovaciei în toate problemele internaționale privind intere­sele acestor state și a fost exprimată sa­tisfacția față de colaborarea prietenească realizată între U.R.S.S. și Iugoslavia. Conducătorii Român­iei, Ungar­iei și Ce­hoslovaciei, ca și conducătorii Bulgariei, salutînd acordul realizat între U.R.S.S. și Iugoslavia, și-au exprimat speranța convingerea că între țările lor și Iugosla­vi­­ia se va ajunge la o colaborare priete­nească în interesul întăririi continue a cauzei păcii și socialismului. Schimbul de păreri de la București și de la Sofia s-a desfășurat într-un spirit de deplină înțelegere reciprocă, într-o at­mosferă de cordialitate și prietenie. El a contribuit la închegarea și mai strînsă a prieteniei popoarelor libere, la întărirea unității de nezdruncinat a marelui lagăr al păcii și socialismului. Toți acei cărora le este scumpă pacea au primit cu satisfacție încheierea cu suc­ces a tratativelor de la Belgrad, conside­red acest lucru o însemnată victorie a forțelor păcii, și o înfrîngere a cercurilor agresive care urmăresc dezlănțuirea unui nou măcel mondial. Un deosebit ecou a stârnit acest eve­niment însemnat în rândurile poporului german. „Noi, germanii, — scrie ziarul „Neue Zeit“, organul Uniunii creștin-democrate — salutăm cu satisfacție indicațiile cu­prinse în declarația guvernelor U.R.S.S. și Iugoslaviei cu privire la importanța primordială a reglementării problemei germane pe bază democratică și în con­formitate cu năzuințele și interesele po­porului german, precum și cu interesele securității generale. Intereselor noastre vitale le corespunde de asemenea decla­rația că reducerea armamentelor, interzi­cerea armei atomice, crearea unui sistem de securitate colectivă, inclusiv a unui sistem de securitate în Europa, vor crea o atmosferă prielnică în cadrul căreia va fi posibilă rezolvarea pașnică a proble­mei germane“. Masele largi ale poporului german își dau tot mai limpede seama că interesele păcii și securității europene, ca și intere­sele naționale ale popoarelor sovietic și german cer normalizarea relațiilor între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană. Pe această linie, o însemnătate excepțională are Nota Guvernului Sovie­tic adresată la 7 iunie Guvernului Repu­blicii Federale Germane. însuflețiți de succesele de pînă acum, oamenii iubitori de pace din întreaga lume sunt hotărîți să lupte și mai activ pentru a face ca spiritul tratativelor să triumfe. Alături de marea Uniune Sovietică, de Republica Populară Chineză, de celelalte țări din marele lagăr al păciii și socialis­mului, poporul român este ferm hotărît să-și intensifice eforturile pentru a obține noi succese in nobila luptă pentru apă­rarea păcii și securității internationale.­ ­Tovarășii Gh. Apostol, dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hrușciov, N. A. Bulganin și A. I. Mikoian pe aeroportul Băneasa. In acest ro­man — In numele păcii, prieteniei și colaborării internationale ti — P. Beleaev: Expoziția agricolă unională s-a redeschis. (pag. I-a). . — Marcel Breslașu : Un mesaj al­ tinereții și al dragostei. . — V. Ozerov: Descoperirea lumii prin artă. (pag. II-a). — Nicolae Oancea: Din experiența comitetului nostru, N. A. Bulganin împlinește 60 de ani Elena Dan: Prefabricatele din beton pătrund h1 mint­­­ fi'" (pag.Jfl­ati Prietenia dintre U.R.S­ S. și India' servește cauza' păcii. Ceva despre monopolurile engleze „Bombe atomice în loc de unt­ fig­­ i Un ziar în limba rusă la Pekin. II '(pag. IV-aX \ Expoziția agricolă unională s-a redeschis S-au redeschis larg porțile Ex­poziției agricole unionale de la Moscova, adevărată universitate a întregului popor. Zeci de mii de oa­meni sosiți din toate părțile țării și mii de cetățeni ai Moscovei vi­zitează pavilioanele, pepinierele, li­vezile expoziției. Sute de mii de lucrători din agricultură de cele mai variate profesii au participat la întrecerea pentru cîștigarea dreptului de a-și înfățișa la expozi­ție rezultatele muncii lor. La expoziție, anul acesta pot fi întîlnite nume noi de sovhozuri, colhozuri, S.M.T.-uri, regiuni și re­publici întregi. A sporit numărul exponatelor. Noi cifre au apărut pe tăblițele de lingă exponate și în cataloage. In pavilioane, pot fi vă­zute cereale de pe pămînturile des­țelenite și porumb din diverse re­giuni. Expoziția din anul acesta se deosebește mult de cea din anul trecut. Fiecare pavilion înfățișează transformările care s-au petrecut în agricultură din anul trecut pînă acum, ca urmare a politicii înțe­lepte a partidului. Prezentarea lar­gă a măsurilor luate de partid și guvern pentru realizarea unui avînt rapid al agriculturii — iată carac­teristica principală a expoziției din 1955. Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. a trasat, printre altele, sarcina de a se obține în următorii cinci-șase ani zece miliarde de pu­duri de cereale anual și de a se spori de peste două ori cantitatea de produse de bază ale creșterii vitelor. După cum arată succesele numeroaselor gospodării fruntașe ce figurează acum la expoziție, a­­ceste sarcini vor fi înfăptuite mult mai curînd. Multe colhozuri, S.M.T.-utrl și sovhozuri fruntașe din U.R.S.S. au și atins un nivel înalt de producție la suta de hectare de teren agricol. Larga folosire a experienței preți­oase a fruntașilor este una din cele mai însemnate condiții ale dezvol­tării continue a agriculturii noas­tre. Iar în această privință, e greu de supraapreciat însemnătatea Ex­poziției agricole unionale. Expoziția deschide gospodăriilor rămase în urmă drum larg ți drept spre gospodăriile fruntașe, iar a­­cestora, noi perspective pentru rea­lizarea unei abundențe de produse ale agriculturii și creșterii vitelor. Oamenii vin aici nu numai pentru a vedea cum trăiesc vecinii lor mai P. BELEAEV director adjunct al Expoziției agricole unionale bogați ci și pentru a învăța arta înaltă a gospodăririi raționale pămîntului, pentru a-și însuși măie­a­stria realizării de recolte superioare, de mari cantități de lapte și de lună. Dacă anul trecut succesele obți­nute în valorificarea noi au fost prezentate pămînturilor prin exem­plul cîtorva colhozuri și S.M.T.-uri, în anul curent pavilionul „Cereale pavilioanele republicilor, pavilioane­le „Siberia”, „Ural”, „Povoijie” și altele arată pe larg biruințele oame­nilor sovietici în valorificarea­ pă­mînturilor înțelenite și virgine. Par­ticipă la expoziție ținutul Altai, re­giunile Pavlodar, Akmolinsk și Se­­mipalatinsk din R.S.S. Kazahă. Ele au depășit planul de valorificare a pămînturilor înțelenite și au predat statului înainte de termen milioane de puduri de cereale de pe aceste pămînturi. Regiunea Moscova parti­cipă și ea la expoziție. Pentru re­coltele bogate de bumbac brut, au primit titlul de participant P-S.S. Azerbaidjană, P.S.S. Tadjikă și P.S.S. Turkmenă. La expoziție, sînt reprezentate regiunile Celeabinsk, Reazan și Leningrad, care au rea­lizat o creștere rapidă a producti­vității vitelor proprietate obșteas­că. Regiunea Murmansk a obținut dreptul de a participa la expoziție datorită faptului că a realizat recol­te superioare de cartofi și legume și o mare cantitate de lapte muls raportată la suta de hectare de a­­rătură, precum și pentru depășirea planului de pescuit. Toate acestea dovedesc că satul colhoznic este în plin avînt, în plină înflorire a for­­țelor și resurselor sale creatoare. Posibilitățile agriculturii noastre sunt nesecate. Iată doar un exemplu: anul acesta, pe întreg cuprinsul țării noastre se vor semăna cu po­rumb 16 milioane de hectare. Nu­meroase standuri de la expoziție a­­rată ce a adus colhozurilor din di­verse regiuni, cultivarea porumbului. In pavilionul regiunilor Moscova, Tula, Kaluga, Reazan și Breansk, e înfățișată experiența colhozului „Puti­k Kommunizmu“ din regiu­nea Moscova, care încă anul trecut a însilozat cîte 10 tone de porumb pentru fiecare vacă. De asemenea, colhozul a folosit 800 tone de po­rumb ca masă verde pentru îngră­șarea vitelor și a strins 670 chintale de știuleți de porumb , cu boabele lăptoase-vîscoase. Realizări importante au și crescă­torii de vite. La expoziție, pot fi vă­zute o serie de animale excepțio­nale. Cîte întrebări nu pun vizitato­rii, crescătorilor de vite, din sovho­zul „Karagandinski", care au adus la Moscova vaca Moroșka . Anul trecut, ea a dat 13.077 litri de lapte. Alături, se află vaca Kukla din col­hozul „Mikoian”, regiunea Kiev. Ea a dat într-un an 12.888 litri de lapte. Printre participanții la expoziție, sînt numeroși tineri. Mulți dintre ei sînt entuziaști care valorifică pă­mînturile înțelenite. Elizaveta Șișhi­­na de la S.M.T. Voroșilovskaia, ți­nutul Altai, a arat 945 hectare, in­­deplinindu-și de două ori planul. De pe parcela ei, s-au strîns în medie 24,6 chintale de griu la hectar. O mulțime de fete au plecat să lucreze la ferme ca mulgătoare, în­grijitoare de porci și de vite. Nume­le multora dintre ele sînt cunoscute întregii țări. Astfel, vizitatorii cer­cetează realizările crescătoarei de porci Nina Jideleva, în vîrstă de 20 de ani, din colhozul „Kirov", regiu­nea Orlov, care a crescut cîte 27 purcei de fiecare din cele 8 scroafe pe care le îngrijește. Multe lucruri noi și Interesante văd vizitatorii In pavilionul „Meca­nizarea și electrificarea agricultu­rii”. In sălile unui hangar cu multe etaje, sub cupola gigantică și pe platformele in aer liber, sunt așeza­te 1.440 de mașini și utilaje de di­ferite tipuri, adică cu 200 de mode­le mai mult decit în 1954. Printre ele, se află 70 mărci noi de mașini, zeci de tipuri noi de utilaje pentru reparații și de aparataje electrice. A crescut și numărul total al par­ticipanților la expoziție. Dacă anul trecut au participat peste 173.000 gospodării și fruntași în agricultu­ră, anul acesta numărul lor trece de 200.000. La expoziție, sosesc zil­nic aproape 2.500 de excursioniști. Ei vor vizita organizat expoziția timp de 6 zile. Expoziția e viz­regă zilnic de vreo 100.000 de vizitatori. Pentru vizitatori, se editează 73 ca­taloage ale pavilioanelor și secții­­lor. Expoziția agricolă unională va a­­vea un rol uriaș in înfăptuirea ra­pidă a hotăririlor partidul­ui cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii so­vietice. Ferma de pe Ciornaîa Pîrîul Ciornalar... Izvorăște dintr-o văgăună adîncă din raionul Gudantsk din Abha­­zia. Se alimentează cu apele provenite din zăpezile de pe vîrful munților. Iată de ce apa acestui pîrîiaș este rece și curată. In drumul său­ scurt spre mare, ea nu izbu­tește să se încălzească și di­ferența de temperatură între izvor și gura de vărsare este numai de cîteva grade. Pîrîul Ciornaia este vestit de multă vreme, datorită a­­bundenței sale de pește. Altă­dată, păstrăvii și somnul erau nimiciți în chip barbar. Peștele era prins cu plasa, cu furca și chiar cu dinamită și otrăvuri. Pentru a se asigura o în­mulțire rapidă a peștilor, aici s-a înființat o mică uzină experimentală pentru creșterea somnului, iar pes­cuitul în rîu a fost interzis. De curînd, la o fermă spe­cială de pe pîrîul Ciornaia s-au făcut încercări de a crește pe cale artificială păstrăvi în cantități mari. Cum se face înmulțirea și creșterea artificială a păs­trăvilor ? Mulți ihtiologi con­siderau că fecundarea icrelor trebuie să se facă în a­pă, în condiții naturale. Savantul rus V. P. Vrasski a respins această părere și a elaborat așa numita „metodă uscată“: icrele se strecoară in lighea­­ne, se toarnă peste ele lapți și se amestecă ușor. Apoi icrele fecundate se întind în straturi subțiri pe niște site speciale care se pun în aparate de incubație. Pro­centul pușoarelor de pește fecundate este foarte mare. Cînd embrionii ating sta­diul de larvă, se mută în bazine pentru puieți, unde rămîn timp de o lună și ju­mătate. Puii de păstrăvi ie­șiți din oul de pește trăiesc cîteva­ zile cu rezervele na­turale de substanțe nutritive, pe care le au în niște balo­­nașe mici, un fel de săculețe gălbui. Insă cînd aceste ba­­lonașe se termină, peștele are nevoie de hrană. In niște „blocuri de alimente spe­ciale“, se înmulțesc o serie de viermișori foarte mici și un gen de raci mici — hrana preferată a păstrăvilor tineri. Acum, bazinul de înmulțire a peștelui, bazinele pentru păstrarea peștelui viu și ia­zurile sînt pline de mii de puieți de pește și păstrăvi mari. Prim-ajutor cu avionul Telefonul de pe masa surorii de serviciu sună prelung. ’Vi­ ț fata.— Aici stația regională de aviație sanitară — răspuns! ! — Vorbește Șemișeika — se auzi în receptor o voce emo­­ționată. Trimiteți urgent un chirurg. Peste vreo cincisprezece minute își luă zborul de pe ae­roport un avion sanitar pilotat de aviatorul Piotr Filatov. Un vînt rece ridica nori întunecoși din cauza cărora avionul era nevoit să zboare la mică înălțime. Chirurgul Mihail­ Elaev­­distingea cu greutate pădurile care înconjurau satul învăluit de o pîclă deasă. In sfîrșit apăru la orizont localitatea Semîșeika, centrul unuia dintre raioanele îndepărtate ale regiunii Penza. Ochiul ager al pilotului descoperi în mijlocul pădurii o poiană foarte potrivită pentru aterizare. După cîteva minute, Mihail Elaev coborî din avion cu o trusă de instrumente chirurgicale. In întîmpinarea sa veni medicul spitalului raional, care relată chirurgului cele întîm­plate. Colhoznica A. Pankova alunecase și căzuse. Starea sănătății ei era destul de gravă. Tinera femeie fusese transportată de urgență la spitalul raional. Dar era necesară intervenția imediată a unui chirurg experimen­­tat. Mihail Elaev execută operația cu succes. Viața colhoznicei fu salvată. Curînd după aceea, avionul plecă înapoi. Insă, ajungînd la destinație, chirurgul Mihail­ Elaev nu apucă să se odihnească. Îndată ce coborî din avion, sora de serviciu îi veni iute în întimpinare. — Sunteți chemat din nou. In localitatea Nikolsk s-a de­clarat un caz de ulcer perforat. Medicul își dădu seama cît de prețioasă era fiecare clipă pentru pacientul său. O întîrziere cît de mică putea să coste viața bolnavului. După ce dădu cîteva dispoziții scurte, chi­rurgul se pregăti din nou de drum. După un zbor destul de scurt, avionul ateriză cu bine. Peste cîteva minute, chirurgul îl opera pe Alexei Medin, meșter la o fabrică de sticlă. După operație, chirurgul îi făcu bolnavului o transfuzie de singe. La stația regională sanitară din Penza, lucrează medici de diferite specialități: chirurgie, boli interne, neurologie șa. Numai în cursul anului trecut, lucrătorii medicali au efec­tuat vreo 1.100 de zboruri în diferite raioane. Ziua și noaptea, pe orice timp, pe ger sau pe arșiță, avioanele sanitare cu cru­cea roșie zboară în toate direcțiile, acordînd asistență celor bolnavi. Răspuns la fiecare întrebare Există la Moscova o instituție deosebită și extrem de utilă. Funcționarii ei trebuie să răspundă întrebărilor variate și neașteptate pe care le adresează moscoviții. Un institut de cercetări științifice roagă să i se comunice cine poate instala mașini-unelte pentru atelier. Membrii unui cerc dramatic se interesează unde pot închiria costumele de care au nevoie. Studenții vor să afle în care muzeu pot cu­noaște și admira arta indiană... — Ce drum trebuie să străbată un autocamion din piața Da­­nilovsk și pînă în strada Skladocinaia?... Valia Balakireva, căreia i-a fost transmisă această între­bare, se apropie de o hartă mare a Moscovei, așezată pe pe­rete, și găsește drumul, iar vecina ei, Sima Fahretdinova co­munică la telefon itinerariul, spunînd chiar unde trebuie să cotească autocamionul la intersecții. La telefon se aude o voce nerăbdătoare de femeie: — Vă rog să-mi spuneți unde se află acum expresul Mos­cova-Vladivostok­, a părăsit alaltăieri Capitala ? Vecina mea a plecat în Extremul Orient să-și viziteze soțul, care­ între timp a plecat la Stalingrad. Călătoarea trebuie să se înapoieze neapărat... In fața telefonistelor se aprind neîncetat luminițe albe, strălucitoare. Fetele ridică receptoarele și răspund cu promp­titudine. Solicitanții nu așteaptă multă vreme răspuns la în­trebările puse. Insă, uneori, se întîmplă și altfel. Unele în­trebări sunt atît de complicate sau de neașteptate, încît tre­buie să fie notate și lămurite ulterior. Și dacă „Molgors­­pravka“ nu este în măsură să dea răspunsul cerut, abonatul este îndrumat la instituția corespunzătoare. Recent, cineva a întrebat în care oraș al Uniunii Sovietice a fost reprezentată opera „Wilhelm Teil“ și cînd s-a născut împăratul Japoniei? O astfel de întrebare grea i-a fost pusă Valer Balakireva. Ri­­dicînd receptorul, altă telefonistă dădu din umeri, nedume­rită: abonatul voia să știe unde se fabrică psihrometrele și unde se pot găsi date interesante despre fizalis. Fata auzea pentru prima oară cuvintele acestea atît de savante. Atunci îi veni în ajutor instructoarea, Ana Vasilievna Frolova. Ea își notă întrebarea și se adresă instituțiilor științifice. Peste un sfert de ceas, s-a lămurit că psihrometreie, — niște apa­rate cu ajutorul cărora se stabilește umiditatea aerului — sunt fabricate de cutare uzină, și că cutare om de știință este specialist în fizalis — care e o plantă din familia solanee­­lor. Instructorii adună din vreme Informațiile, triindu-le după sezoane. Astfel, pentru primăvară, se pregătesc despre semințe, îngrășăminte, iar pentru vară, date materiale despre casele de odihnă, sanatorii, excursii... In fiecare zi, „Mosgorspravka“ primește buletinul meteo­rologic, iar la fiecare două ceasuri, date precise, în legătură cu temperatura aerului; de acest lucru se interesează atît oamenii de știință din laboratoare, cît și mamele care își tri­mit copiii la plimbare. Oamenii muncii din Capitală aclamă îndelung delegația guvernamentală sovietică,

Next