Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1966 (Anul 4, nr. 1-25)

1966-01-07 / nr. 1

ŞTIINŢELE AGRICOLE ŞI CERINŢELE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE prof. univ. N. GIOSAN membru corespondent al Academiei ISTORIA civilizaţiei umane conferă ■ ştiinţei rolul de factor important pentru progresul vieţii sociale şi de mare forţă transformatoare a omenirii. In se­colul nostru, ştiinţa a devenit, datorită transpunerii ei quasi-imediate în practi­că, o însemnată forţă de producţie, un factor hotărîtor al progresului. Ampla revoluţie tehnico-ştiinţifică care se desfă­şoară in zilele noastre modifică în mod radical condiţiile producţiei materiale şi posibilităţile de valorificare a bogăţiilor naturale, asigură fabricarea pe scară in­dustrială a unor noi şi largi game de produse. Este firesc că în asemenea con­diţii se cer eforturi susţinute pentru s­­capi­ni­­rea marilor cuceriri ale secolului­­■nostru, mergînd în ritm cu progresul ştiinţei mondiale. în anii construcţiei socialiste, ştiinţa a cunoscut în ţara noastră o dezvoltare ascendentă, baza de plecare formînd-o tradiţia ştiinţifică transmisă de iluştrii reprezentanţi din trecut ai ştiinţei româ­neşti, precum şi sintetizarea progreselor ştiinţifice realizate pe plan mondial. Institutele de cercetări agricole, oame­nii de ştiinţă, insuşindu-şi concepţia ştiin­ţifică marxist-laninistă care stă la baza activităţii partidului, aduc o contribuţie însemnată la dezvoltarea agriculturii. Pa­ralel cu perfecţionarea agrotehnicii , di­ferenţiată pentru diferite zone şi elabora­rea măsurilor de ridicare a fertilităţii solurilor, s-au creat hibrizi şi soiuri va­­­­loroase de plante care au fost introduse şi generalizate în producţie. Toate acestea au contribuit la modernizarea şi îmbună­tăţirea organizării producţiei, la creşte­rea productivităţii muncii în agricultură. Relevînd succesele obţinute, nu putem trece cu vederea că şi în agricultură, într-o serie de domenii de cercetare ca : zootehnia, cultura unor plante tehnice, legumicultura, problemele de economie agrară există unele rămîneri în urmă. Una din cauzele principale ale rămî­­nerii în urmă a unor importante dome­nii ale ştiinţei o constituie părerea gre­şită, ce şi-a făcut loc în ultimii ani, de a subaprecia cercetările proprii. Dacă într-o serie de sectoare ale cercetării ştiinţifice din agricultură rezultatele sunt nesatisfăcătoare, acestea se datoresc în mare parte faptului că îndeosebi, în do­meniul ştiinţelor biologice, au existat ma­nifestări de preluare mecanică a unor poziţii rigide, neştiinţifice, din partea unor specialişti, poziţii care au frînat dezvoltarea cercetărilor proprii. Crearea Consiliului Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice — expresii­ a aplicării în viaţă a hotărîrii Congresului al IX-lea al partidului — constituie o contribuţie însemnată la sporirea rolului ştiinţei în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. Aceasta se înscrie drept o verigă importantă in sistemul de măsuri iniţiate de partid pentru înflorirea ştiinţei româ­neşti şi pentru integrarea activităţii ştiin­ţifice în efortul poporului nostru îndrep­tat spre făurirea unei vieţi noi, libere şi fericite. In laboratoarele de la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice-Fundulea sînt studiate noi me­tode de sporire a productivităţii plantelor cultivate­­ iradierea seminţelor cu substanţe radioactive E CERCETARE PE BAZA I­N condiţiile actuale, cînd dezvoltarea ■ complexă şi multilaterală a econo­miei naţionale ridică probleme mari şi variate, concentrarea activităţii ştiinţifice pe baza unui plan unitar pe întreaga ţară a devenit o cerinţă imperioasă. Este ştiut că in absenţa acestui plan, au apărut fenomene de paralelism care au contri­buit la fărâmiţarea şi dispersarea forţe­lor de cercetare, la slaba concentrare a eforturilor ştiinţifice către problemele principale. înfiinţarea Consiliului Naţional al Cer­cetării Ştiinţifice permite să se pună or­dine în cercetarea ştiinţifică, dirijimdu-se totodată mai bine mijloacele materiale şi financiare spre problemele majore care condiţionează, în primul rând, dezvoltarea economiei în ansamblu şi a fiecărei ramuri UNUI PLAN UNITAR în parte. Aşa cum se arată în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Sesiunea Marii Adunări Naţionale şi cum prevede legea cu privire la înfiinţarea, organiza­rea şi funcţionarea acestui for coordo­nator, Consiliul Naţional va trebui să ela­boreze — pe baza planurilor întocmite de ministere şi instituţii centrale şi în strînsă legătură cu sarcinile planului de stat de dezvoltare a economiei şi culturii — programul unitar de cercetare ştiinţi­fică pe întreaga ţară. In prezent o acţiune urgentă şi de mare răspundere a Consi­liului Naţional este elaborarea programu­lui de cercetare ştiinţifică pe anii 1966— 1970, care va constitui parte integrantă a planului cincinal, precum şi schiţa unui (Continuare în pag. ) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! DIN SUMAR % In pag. a 5-a Corelaţiile diferitelor momente ale procesului amplu de repartizare ra­ţională a forţelor de pro­ducţie între regiunile ţării pot fi detectate cu mijloace statistice. In ar­ticolul Dezvoltarea regi­unilor şi cîteva probleme de statistică sînt prezen­tate unele metode nepa­rametrice adecvate, cu eficacitate și în alte domenii. % In paginile 8-9 Fragmente din jurna­lul unei lăzi „fără cap de lemn”, dezvăluind pe­ripeţiile ambalajului pe drumul între furnizori şi beneficiari. Anul IV nr. 1 (125) 7 ianunr 1966 REDACȚIA SI roa­nISTRAJIA str. Nicolai Iorga nr 36 raionul 30 Decembrie Telefon nT.78.76 BUCUREȘTI 16 PAGINI 9­2 LEI Intrată în funcţiune anul trecut, fabrica de reţele de cord de la Combinatul de fibre artificiale-Brăilei, realizează anual 10 000 tone­ supercord. Produs cu o înaltă rezis­tenţă, supercordul este utilizat la fabricarea anvelopelor pentru autocamioane, tractoare şi avioane

Next