Viaţa Economică, iulie-decembrie 1967 (Anul 5, nr. 27-52)

1967-07-07 / nr. 27

Hala economica PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORIENTARE-DOCUM­ENTARE-TEORII • ECONOMIE NAȚIONALĂ - ECONOMIE MONDIALĂ ANUL V nr. 27 1203) 16 PAGINI •. 2 LEI CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 7­7 la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria chimică Stimaţi tovarăşi, Vă rog să-mi permiteţi să aduc consfătuirii dumnea­voastră, muncitorilor, specialiştilor, cadrelor economice, tuturor oamenilor muncii din industria chimică salutul căl­duros al Comitetului Central al partidului şi al guvernului ii noastre (Aplauze). În cadrul consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din industria chimică participanţii — cadre de bază din întreprinderi, din institute de proiectare şi cercetare şi din ministere — au dezbătut pe larg, timp de aproape trei zile, în spirit de răspundere, cu competenţă, activitatea desfăşurată pen­tru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului în vederea dezvoltării industriei noastre chi­mice. Consfătuirea a prilejuit un larg schimb de experienţă asupra tuturor problemelor de care depinde mersul înainte al chimiei româneşti. Atît în plenul consfătuirii cit şi in comisii au fost relevate succesele însemnate obţinute in această importantă ramură a economiei noastre naţionale, precum şi unele neajunsuri ce continuă să se mai mani­feste. S-au făcut numeroase propuneri care vor contribui, fără îndoială, la îmbunătăţirea activităţii în această ramură. Organizind consfătuirea, conducerea partidului şi guver­nului a avut în vedere o largă consultare cu activul de bază din industria chimică, cu muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cercetătorii chimişti asupra măsurilor ce trebuie luate pen­tru lichidarea neajunsurilor ce mai dăinuie in acest sector, pentru asigurarea unui progres mai rapid al industriei n­oastre chimice. După cum ştiţi, a devenit o practică a partidului nostru de a se consulta cu activul de partid şi de stat, cu întregul popor asupra problemelor de bază ale politicii interne şi externe a ţării noastre. Dezbaterea de către masele largi a principalelor probleme ale activităţii noastre economice şi sociale are un rol esenţial în adopta­rea măsurilor şi soluţiilor celor mai eficiente pentru pro­gresul general al României. In acest fel se asigură valorifi­carea experienţei şi înţelepciunii maselor, participarea lor activă la elaborarea hotăririlor privind dezvoltarea multi­laterală a societăţii noastre, stabilirea căilor celor mai juste pentru progresul tuturor domeniilor de activitate. Aceasta este una din trăsăturile principale, ale democraţiei noastre socialiste în continuă dezvoltare şi perfecţionare care con­tribuie la întărirea legăturilor între partid şi popor. (Aplauze). întregul popor, urmind neabătut politica marxist-leninistă a partidului comunist, înfăptuieşte cu elan programul dez­voltării economice şi sociale a României trasat de Con­gresul al IX-lea. Rezultatele obţinute în anul 1966 şi în prima jumătate a anului 1967 demonstrează elocvent rea­lismul planului cincinal. După cum ştiţi, in 1966 principalele prevederi ale planului au fost realizate şi depăşite atît in industrie cit şi în agricultură. Primele 6 luni ale acestui an oferă, de asemenea, un bilanţ pozitiv, arătînd că există toate condiţiile ca şi prevederile celui de-al doilea an al cincinalului să fie îndeplinite şi depăşite, ceea ce are o deosebită importanţă pentru realizarea obiectivelor cinci­nalului. Rodnicia muncii desfăşurate în toate ramurile eco­nomiei, pe întreg cuprinsul ţării, îşi găseşte expresia în realizarea planului producţiei globale industriale pe primele 6 luni ale acestui an în proporţie de 102,2 la sută, obţi­­nîndu-se peste prevederi o producţie in valoare de 2,1 miliarde lei. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în semestrul I din acest an s-a înregistrat un ritm de creştere a producţiei industriale de 13,6 la sută. In cursul a­­mului semestru al acestui an volumul investiţii­lor executate este cu 20 la sută mai mare decit în primele 6 luni din anul trecut. în acelaşi timp, planul de export a fost îndeplinit in proporţie de 105 la sută, livrîndu-se cu 19 la sută mai multe mărfuri decit în semestrul I al anului trecut. Nivelul productivităţii muncii în industrie a înregistrat o creştere de 10,3 la sută faţă de semestrul I al anului care a trecut. Creşterea productivităţii muncii, efectele ac­ţiunii de perfecţionare a organizării producţiei şi muncii în întreprinderi, eforturile depuse pentru ridicarea eficien­ţei activităţii economice, pentru reducerea cheltuielilor de producţie se reflectă în creşterea acumulărilor socialiste , în primele cinci luni s-au obţinut beneficii peste plan de peste 1,2 miliarde lei. Rezultate satisfăcătoare se prevăd în acest an şi în agricultură. Lucrările agricole au fost exe­cutate în condiţii bune şi primele indicii ale campaniei de recoltare a griului arată că producţia va fi superioară celei prevăzute in plan. Faptele, cifrele dovedesc că economia noastră naţională continuă să se dezvolte în ritm susţinut, că potenţialul material al societăţii sporeşte, ceea ce asi­gură o bază trainică pentru noi succese in înflorirea patriei noastre. (Aplauze). La toate aceste realizări o contribuţie de seamă a adus şi aduce industria chimică. Ritmul de creştere a produc­ţiei industriei chimice — de circa 21 la sută în 1966 şi de peste 20 la sută în prima jumătate a anului 1967 — este superior tuturor celorlalte ramuri, oglindind atenţia deose­bită acordată de partid şi guvern acestui domeniu impor­tant al economiei noastre. Industria chimică are un rol din ce în ce mai important in viaţa economică a ţării, îndeosebi în producţia bunurilor de consum, a îngrăşămintelor şi insectofungicidelor cerute de modernizarea agriculturii. Dezvoltarea rapidă a indus­triei chimice în anii construcţiei socialiste este ilustrată şi de faptul că numărul salariaţilor din aceste întreprinderi a ajuns în 1966 la circa 120 000. A cunoscut, de asemenea, o dezvoltare intensă activitatea institutelor de proiectare şi de cercetare ştiinţifică , acestea au adus o contribuţie pre­ţioasă la toate realizările obţinute de industria chimică românească. Conducerea partidului şi statului dau o înaltă apreciere muncii entuziaste desfăşurate de muncitorii, tehnicienii, in­ginerii şi cercetătorii care lucrează în întreprinderile şi in­stitutele chimice, aportului lor la înfăptuirea programului de dezvoltare a chimiei în România, la progresul general al ţării (Aplauze). Pentru activitatea rodnică desfăşurată pînă acum, in numele Comitetului Central şi al guvernului, transmit tuturor chimiştilor cele mai calde felicitări. (Aplauze). Tovarăşi, In vastul program de dezvoltare multilaterală a Româ­niei socialiste trasat de Congresul al IX-lea al partidului, industria chimică ocupă un loc deosebit de important. După cum se ştie, cincinalul prevede dezvoltarea intr-un ritm rapid a producţiei de îngrăşăminte, fibre sintetice, mase plastice şi a altor produse şi subproduse destinate satisfacerii multiplelor cerinţe ale economiei naţionale. Analizind rezultatele de pînă acum, apreciind succesele obţinute, se impune să atragem atenţia şi asupra rămine­­rilor în urmă ale industriei chimice, manifestate îndeosebi in producţia de îngrăşăminte şi mase plastice. Nerealizarea integrală a planului de producţie în industria chimică creează greutăţi şi altor ramuri economice, îndeosebi in­dustriei bunurilor de consum şi agriculturii. Astfel, in primele 6 luni ale acestui an agricultura a fost lipsită de circa 50 000 tone de îngrăşăminte. Specialiştii din agricul­tură apreciază că aceasta echivalează cu cîteva sute de mii de tone de cereale în minus. Vă daţi seama ce înseamnă nerealizarea planului de către industria chimică la îngrăşăminte şi la alte produse. Asupra cauzelor care au condus la nerealizarea planului s-a discutat pe larg în consfătuire, şi nu numai în consfătuire. Cauza principală rezidă in faptul că unele unităţi alte indus­triei chimice nu reuşesc să lucreze cu întreaga lor capaci­tate de producţie. Perpetuarea acestei stări de lucruri este urmarea unei preocupări insuficiente din partea conducerii ministerului, a conducerii unor întreprinderi pentru pune­rea în valoare a tuturor rezervelor de producţie, pentru asigurarea funcţionării normale a unităţilor chimice. In unele întreprinderi se mai intilne­se încă­dese manifestări de indisciplină şi dezordine care provoacă avarii şi greutăţi în funcţionarea instalaţiilor, în îndeplinirea planului de către întreprinderile respective. Este necesar ca ministerul, cadrele de conducere din întreprinderi, specialiştii, toţi muncitorii să acţioneze cu cea mai mare energie pentru folosirea integrală a potenţialului industriei noastre chimi­ce, pentru funcţionarea tuturor unităţilor la capacitatea lor maximă, pentru realizarea planului de producţie la to.iU) sortimentele. Trebuie să spunem, de asemenea, că o serie de greutăţi sunt provocate economiei interne şi comerţului nostru ex­terior de calitatea slabă a unor produse ale industriei chi­mice. Industria chimică nu aduce în exportul nostru o con­tribuţie pe măsura bazei tehnice care i-a fost creată ; ne prezentăm la export cu un volum mic de produse chimice, iar unele mărfuri oferite nu sunt solicitate pe piaţa externă. Ministerul Industriei Chimice nu a ţinut şi nu ţine seama in suficientă măsură de necesităţile pieţei externe, pentru a produce ceea ce cere aceasta. Aşa cum s-a arătat in con­sfătuire, e necesar să se acorde mai multă atenţie diver­sificării producţiei, pentru satisfacerea optimă a necesităţilor economiei naţionale şi cerinţelor exportului. Trebuie spus că ministerul nu a acordat atenţia cuvenită calităţii pro­duselor chimice, nu a luat măsuri pentru înlăturarea ne­ajunsurilor şi greutăţilor ivite în această direcţie. Or, îm­bunătăţirea continuă a calităţii produselor este una din condiţiile de bază de care depinde progresul rapid al in­dustriei noastre chimice şi de aceea conducerile întreprin­derilor, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii trebuie să acorde mai multă atenţie decit pînă acum acestei pro­bleme. Lupta pentru ridicarea calităţii tuturor produselor chimice româneşti la nivelul produselor similare pe plan mondial este o îndatorire de onoare, o obligaţie patriotică a tuturor oamenilor muncii din întreprinderile chimice. Suntem­ convinşi că ei vor răspunde cu cinste acestei înda­toriri. (Aplauze). In anii trecuţi au fost importate din străinătate nu nu­mai instalaţii complexe, dar şi utilaje care, cu un mai mare efort din partea proiectanţilor şi constructorilor de maşini, puteau fi realizate în ţară. In perioada 1961—1966, volumul importurilor pentru industria chimică a fost de două ori mai mare decit cel al exporturilor. Desigur, în parte, aceasta îşi găseşte îndreptăţirea, ţinînd seama că in­dustria noastră chimică este în plină dezvoltare. Aportul industriei noastre constructoare de maşini la dezvoltarea industriei chimice a reprezentat însă în sesenalul trecut numai 22 la sută din valoarea utilajului. Industriei chimice ii revine sarcina ca, paralel cu sporirea exporturilor de produse, mai ales prin îmbunătăţirea structurii şi calităţii acestora, să diminueze importurile de utilaj, solicitind mai substanţial aportul construcţiei noastre de maşini la în­zestrarea tehnică a întreprinderilor chimice. In acest cinci­nal ponderea utilajelor construite în ţară este mai mare decit în trecut. Ţinînd seama că actualmente există unele rămineri in urmă in această direcţie, care pot crea greutăţi în darea în folosinţă a noilor unităţi industriale chim­ice, cu repercusiuni asupra întregii economii, Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini, întreprinderile sale tre­buie să acorde cea mai mare atenţie executării la timp,­in condiţiuni bune a utilajului. O altă problemă asupra căreia doresc să mă opresc este preţul de cost ridicat al unor produse chimice. Se ştie că o serie de instalaţii puse în funcţiune în perioada 1960— (Continuare in pag. 2)

Next