Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
ANUL X Viata economica Săptămînal editat de Societatea de Știinte Economice din România REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: str. Nicolae Iorga nr. 36 • telefon 11.78.76 * Bucureşti SUMARUL Nr. 2 din 14 ianuarie 1972 ■ ECONOMIE NAŢIONALĂ — Planificati beneficii; realizati pierderi Un argument pentru investigarea tuturor căilor de „vitalizare“ a produselor încă nerentabile de Gh. Nicolescu, director general adjunct în Ministerul Finanţelor (pag. 2) — Discuţii s Soluţii pentru introducerea taxei asupra fondurilor de producţie in practica economică de Luca Năstase (pag. 4) — In complexele zootehnice de tip industrial . Ce generează discordanţa dintre nivelul de dotare şi rezultatele obţinute ? de conf. dr. D. Cîţu — Integrarea economistului: • De ce deosebire între servicii economice ? de P. Ioan. Combinatul de celuloză şi hîrtie-Dej • Ce posturi să ocupe economiştii ? de Gh. F. Ionescu, C.E.I.L. — Curtea de Argeş (pag. 5) — Noi resurse in circuitul economic : Valorificarea deşeurilor de ec. Marin Stoianovici, ing. Marin Barna, secţia economică a Comitetului judeţean P.C.R. — Braşov (pag. 6) — Ancheta noastră : Centralele industriale: Integrare, profilare, specializare — exigenţe ale industriei moderne de ing. Tănase Volintiru, director general, ec. Ion Velican, director organizare şi personal — Centrala industrială de anvelope și articole tehnice de cauciuc Reevaluări ale raportului marfă-consumator de prof. dr. C. Florescu — Relaţii economice externe ale României Cresc livrările reciproce între România şi R. D. Germană interviul nostru cu dr. E. Schwierz, adjunct al ministrului economiei externe al R.D.G. (pag. 7) — In dezbaterea ,,Vieţii economice“ . Cum, unde şi cînd utilizăm informaţia de piaţă (pag. 9) — Puncte de vedere: Circuitul metalului in economie. Cum stabilim normativele de stoc ? Semnează ing. Ion Popescu, D.G.A.D., MICM, ing. V. Şireanu, Centrala de utilaj petrolier Ploieşti. Anton Frunzescu, M.I.C., ing. Gh. Antoniu, director tehnic M.I.M. ing. Petru Cantalare, director Panait Miulescu, M.I.M. (pag. 10—11) ■ TEORII —IDEI — Matematica și economia Inaccesibilitatea — un argument 7 de I. Lemnij — Cabinetul de economie politică de la Academia de Studii Economice (pag. 131 — Dezbateri: Subdezvoltarea economică şi căile lichidării ei (XI) (pag. 14) — Monografia — teren de cercetare încă slab defrişat de prof. dr. V. Axenciuc (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — U.R.S.S. — Relaţiile economice externe în sprijinul promovării progresului tehnic şi a coexistenţei paşnice de I. P. Faminski, candidat în ştiinţe economice, docent la Universitatea de Stat din Moscova — R. P. Ungară : Reglementări în domeniul economiei (pag. 17) — Capitalismul contemporan : Contradicţiile pieţei muncii şi intervenţia statului burghez de C. Grigorescu I.C.E. (pag. 18) — Un cadru mai larg de colaborare Interviul nostru cu lordul Drumalbyn (pag. 19) Redactor fel: Gheorghe DOLGU Tiparul: întreprinderea Poligrafică „Informaţia", str. Brezoianu, nr. 23—25, 40470 ACTUALITATEA RITMURI TMUL vieţii noastre cotidiene — care este, de fapt, ritmul edificării noastre multilaterale — cunoaşte în aceste zile de început de an acel dinamism caracteristic de multă vreme întregii activităţi creatoare a României socialiste. O reafirmare a preocupării statornice a conducerii partidului şi statului nostru de a se întîlni cu făuritorii de bunuri materiale, de a se consulta permanent cu oamenii muncii asupra problemelor actuale şi de perspectivă ale construcţiei socialiste — a constituit-o vizita de lucru, întreprinsă săptămîna trecută de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în întreprinderi industriale ale oraşului şi judeţului Braşov. Această vizită a fost o nouă mărturie grăitoare a legăturilor de nezdruncinat dintre partid şi popor. Ca şi în alte numeroase vizite de lucru întreprinse în acest judeţ şi în toate judeţele ţării, secretarul general a purtat şi acum un dialog viu cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile vizitate, contribuind şi mobilizînd la conturarea mai exactă a obiectivelor de plan, la direcţionarea eforturilor colectivelor de muncă, proiectare, concepţie in găsirea celor mai eficiente căi de realizare a sarcinilor de producţie, de ridicare continuă a calităţii produselor, a productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost. Cit de eficiente, cit de concrete sunt discuţiile şi schimburile de păreri prilejuite de asemenea vizite de lucru — ne putem da seama în mod concludent chiar şi numai dintr-un singur exemplu. Astfel, în cadrul discuţiilor cu factorii de răspundere din conducerea uzinei şi centralei de autocamioane şi tractoare s-a ridicat, printre altele, importanta problemă a relaţiilor dintre uzină şi centrală, a raporturilor dintre întreprinderi în cadrul centralei. A fost iederat cu satisfacţie faptul că centrala industrială s-a afirmat ca un factor dinamizator al producţiei, ca stimulator al gîndirii tehnice, a facilitat cooperarea şi specializarea în producerea anumitor piese şi subansambluri ce intră in componenţa constructivă a autocamionului şi tractorului, a potenţat relaţiile Întreprinderilor cu partenerii de comerţ din ţară şi de peste hotare. A reieşit, totodată, că mai persistă unele neclarităţi in ceea ce priveşte rolul de coordonator al centralei, că problemele cooperării cu parteneri aparţinînd altor centrale, aprovizionării tehnico-materiale şi mai ales ale specializării în interiorul centralei nu şi-au găsit încă rezolvări depline, mai persistă încă o înţelegere îngustă a raporturilor dintre întreprinderi ce intră în alcătuirea centralei. In concluziile pe care le-a formulat,, secretarul general al partidului a stăruit asupra necesităţii de a se realiza, în cadrul centralei, un mai mare grad de integrare, aceasta corespunzînd conceptului care a stat la baza creării centralelor industriale, tendinţelor puternic afirmate în practica mondială a organizării producţiei industriale. Numai prin cooperare, prin adîncirea specializării — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se poate ajunge la produse de înaltă calitate şi de mare serie, cu preţ de cost redus, se pot realiza dotări comune. In ceea ce priveşte producţia de autocamioane, automobile şi tractoare, a subliniat secretarul general, este necesar să se elaboreze un program foarte cuprinzător de specializare şi cooperare între centrala braşoveană şi celelalte întreprinderi din ţară cu profil asemănător. Acest exemplu, cules dintre multe altele, ilustrează convingător că vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi ale industriei braşovene, acum la începutul noului an de muncă, a constituit pentru colectivele de oameni ai muncii un puternic imbold in activitatea lor, pătrunsă de dăruire, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor care le stau în faţă în actualul plan cincinal. Discuţiile cu muncitorii, cu cadrele de conducere din unităţile industriale vizitate, cu factori de răspundere din ministerele de resort, aprecierile făcute, indicaţiile date de secretarul general al partidului au găsit un larg ecou în rândurile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, care şi-au exprimat hotărîrea de a răspunde prin fapte, prin noi realizări, sarcinilor trasate de partid, pentru înflorirea continuă a patriei noastre. ÎNTREAGA ţară au loc în aceste zile ample dezbateri, se întreprind acţiuni concrete privind îmbunătăţirea coeficientului de schimb prin generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei în întreprinderile industriale. In lumina măsurilor stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ministerele, celelalte organe economice centrale, centralele industriale şi întreprinderile au îndatorirea să întocmească pînă la 31 ianuarie programe de măsuri tehnico-organizatorice pentru generalizarea schimbului doi şi introducerea şi extinderea schimbului trei, pentru creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie. Stabilirea acestor programe de acţiune în mod temeinic şi judicios, aplicarea riguroasă în practică a măsurilor cuprinse în ele au o mare însemnătate economică în condi- COTIDIENE ţiile acestui an cînd, potrivit prevederilor planului, 45a/6 din sporul de producţie faţă de anul 1971 urmează să se obţină prin folosirea mai bună, intensivă şi extensivă, a capacităţilor existente. Desigur, problemele care se cer a fi rezolvate sunt multiple şi complexe, sfera lor cuprinzând un şir de aspecte, de la asigurarea forţei de muncă, la aprovizionare şi asistenţă tehnică. Profunzimea şi energia cu care ele au fost abordate constituie însă o garanţie sigură a rezolvării lor optime. O altă problemă, circumscrisă în sfera preocupărilor economice, care se impune atenţiei în aceste zile de început de an, este eşalonarea judicioasă, realizarea ritmică a sarcinilor de plan. In dezbaterile care au loc în diferite întreprinderi şi care îşi găsesc ecoul în paginile presei, se relevă că ritmicitatea producţiei este o condiţie hotărîtoare a realizării planului. O ritmicitate riguroasă înseamnă, în esenţă, o bună organizare internă, o programare realistă a fabricaţiei, o funcţionare normală a mecanismului fiecărei întreprinderi, o folosire judicioasă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru. In aceste zile in care se decide, practic, ritmul activităţii din întregul an, prin eşalonarea sarcinilor pe trimestre, luni, decade şi zile, este deosebit de important ca planificatorii fiecărei Întreprinderi, fiecărei centrale să dovedească o maximă exigenţă şi fermitate în respectarea principiului defalcării raţionale, echilibrate a Sarcinilor de plan, evitînd apariţia unor perioade de vîrf în producţie, soldate cu o suprasolicitare păgubitoare a forţei de muncă, a maşinilor şi utilajelor. Faptul că acest imperativ este înţeles în majoritatea întreprinderilor este confirmat de startul favorabil al producţiei din acest an. Din toate judeţele ţării sosesc în aceste zile, neîntrerupt, ştiri despre succesele obţinute de colectivele de oameni ai muncii în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Acest început bun creează condiţiile favorabile şi certitudinea unui viitor bilanţ rodnic. PRINTRE evenimentele săptămînii la care ne referim, reţine, de asemenea, atenţia şedinţa plenară a Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, care a analizat activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile sindicale în anul 1971 şi a examinat noile şi importantele sarcini ce revin sindicatelor, sub conducerea partidului, pentru mobilizarea şi atragerea largă a maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea şi depăşirea însufleţitoarelor obiective prevăzute în planul de stat de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1972. Subliniind că, în rezultatele strălucite obţinute de oamenii muncii din patria noastră în îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul 1971 se află încorporată şi activitatea desfăşurată cu consecvenţă revoluţionară de organele şi organizaţiile sindicale, plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a dat o înaltă apreciere măsurilor întreprinse de partid pentru continua perfecţionare a conducerii economiei şi a întregii noastre societăţi socialiste, instituţionalizării şi lărgirii participării clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea şi rezolvarea problemelor construcţiei economice şi ale vieţii noastre politice şi sociale. Participanţii la lucrări şi-au exprimat totala adeziune faţă de prevederile planului de stat pe anul 1972, aprobat de Marea Adunare Naţională, care reflectă în modul cel mai convingător grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru înflorirea continuă a patriei, pentru prosperitatea poporului român şi creşterea nivelului de trai material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii. Aşa cum se arată în telegrama adresată Comitetului Central al Partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Consiliul central al U.G.S.R. asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român că organele şi organizaţiile sindicale, întregul activ al sindicatelor vor munci cu devotament şi nu vor precupeţi nici un efort pentru sporirea contribuţiei lor la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor cuprinse în planul de stat pe anul 1972, ... vor face totul pentru a-şi perfecţiona necontenit metodele şi stilul de muncă, astfel încît să crească contribuţia sindicatelor la conducerea şi rezolvarea problemelor economice şi social-culturale care stau în faţa fiecărui Colectiv de întreprindere şi instituţie, la realizarea ritmică a sarcinilor de producţie şi creşterea eficienţei economice a întregii activităţi, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumului de materii prime şi materiale, folosirea deplină a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, ridicarea calificării profesionale, întărirea ordinei şi disciplinei, dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, pentru respectarea şi aplicarea legislaţiei muncii“. Sunt, toate acestea, numai cîteva din momentele de referinţă ale ultimelor zile şi ele reflectă dinamismul şi complexitatea societăţii socialiste a României, în continuă şi multilaterală dezvoltare. RO