Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

i întreprinderile de stat PE PRIMELE LOCURI CLASAMENTUL celor mai mari întreprinderi ita­liene întocmit în fiecare an de ziarul „II Sole-24 ore“ ,permite şi în ultima sa ediţie să se evidenţieze locul important pe care îl ocupă în Italia sectorul public şi mixt. Din primele şase firme numai Fiat, pe locul trei în tabelul alăturat, este o întreprindere pe de­plin particulară, celelalte aparţinînd sectorului pu­blic. ceză sini atinşi, de acest flagel, apele poluate repre­­zentînd 1/10 din debitul total. S-a calculat că greuta­tea uscată a materialelor poluante din apele curgă­toare de pe teritoriul Franţei se ridică la rotunda ci­fră de 6 milioane de tone. După opinia specialiştilor, problema se agravează continuu, în pofida fondurilor importante alocate pentru combaterea poluării, a reglementărilor adop­tate şi sistemelor de epurare a apelor construite. Una din cauze rezidă şi în faptul că — după cum relatează L’Usine Nouvelle — „peste 60% din aceste sisteme par a funcţiona prost sau sunt pur şi simplu oprite, din motive de economie sau lipsă de per­sonal“. 1. IRI (diverse) 3415 352 6. Montedison (div.) 1776 163 8. Fiat (autom.) 1711 184 4. ENI (petrol) 1130 67 5. Finsider (sider.) 1118 84 i 6. ENEL (el.) 1045 105 1 7. Pirelli (cauciuc) 7082 ! 8. ESSO Italia (petrol) ®. Stet (mat. de telecomunic.) 690 79 10. Italsider (sid.) 655 42 îl. Assic. gen. (asig.) 540 15 12. Sip (mat. de telecomunic.) 516 50 13. Agi­p (petrol) 5067 44. Finmec (constr. mat.) 490 52 15. Sina Viscesa (fibre sint) 345 42 16. Mag. Standa (com­erț) 325 Nr. crt. Societatea sau, grupul și, profi­tul Cifra de afaceri în 1970­­ (mild. lire) Numărul de salariați (mii) , 20 17. Ras (asig.) 308 9 118. Zanussi (constr. mas.) 278 31 19. Alitalia (transp.) 273 15 20. Sincat (chimie) mmJumBBMBmmmmmmmmaasgssssam 2356 FRANJA: POLUAREA APELOR­ ­: STUDIILE efectuate în Franţa asupra gradului de poluare a apelor curgătoare converg în a trage un nou ■emnal de alarmă în acest domeniu., Se apreciază că principalul factor poluant îl constituie reziduurile deversate de întreprinderile industriale, care depă­şesc simţitor efectul poluării „domestice" a apelor de ««­către cei peste 50 milioane de locuitori ai Franţei.­­Din prezent, 2500 km din reţeaua hidrografică Iran­ r ÎN CURSUL DECENIULUI trecut comerţul mondial a cu­noscut o dinamică vie, înregis­­trind — conform statisticilor G.A.T.T. — un spor mediu a­­ctual de 9,3% *). In acest cadru, volumul schimburilor realizate­­de ţările dezvoltate (socialiste B­ capitaliste) a crescut cu 164% în frunte situîndu-se Japonia cu un­ spor de 381,7%), în timp ce volumul comerţului ţărilor în curs de dezvoltare s-a dublat.­­Ca urmare, ponderea acestor­a din urmă ţări în ansamblul co­­­merţului mondial s-a redus de l­a 21,4% în 1960 la 17,6% în 1­970. [• Graficul nr. 2 ilustrează fap­tul că extinderea exporturilor­­mondiale s-a accelerat în cursul * deceniului 1960—1970, sporul în­registrat în ultimul an al pe- r rioadei fiind de 14,3%. La a­­­­ceastă creștere au contribuit în­­­­deosebi articolele industriei pre­lucrătoare, care și-au mărit con­siderabil ponderea în cadrul ex­porturilor mondiale, în special pe seama produselor agricole, care au cunoscut o evoluţie lentă. Aprecierile experţilor G.A.T.T. asupra perspectivelor desfăşură­rii comerţului mondial In dece­niul actual sunt însă mai puţin optimiste. Se consideră că încă din 1971 dinamica lui s-a înce­tinit întrucîtva, existînd riscul ca această tendinţă să se accen­tueze în viitor. Principalele cau­ze evocate sunt­­ măsurile re­strictive (cu caracter protecţio­­nist) adoptate de ţările capita­liste dezvoltate — în primul rând de S.U.A. şi Piaţa Comună (C.E.E.) —, precum şi incertitu­dinile create de fluctuaţia dife­ritelor monede occidentale la bursele de valori (care provoacă sistarea ori amînarea comenzilor, adoptarea unor măsuri de sigu­ranţă etc.). De fapt, cauze similare în do­meniul restricţiilor şi discrimi­nărilor­­au frînat şi în decenii)] , trecut dezvoltarea comerţului­­ internaţional, îndeosebi, a ex­porturilor din ţările socialiste şi cele in curs de dezvoltare ; în ceea ce priveşte principalele regiuni industriale ale lumii ca­pitaliste (S.U.A., Europa­­ Occi­dentală şi Japonia) schimburile lor reciproce s-au triplat in in­tervalul amintit. *) Dacă' se , ţine cont de­ creşterea preţurilor, sporul (mediu anual) real este de numai 8%. . ‘ STATISTICĂ INTERNAŢIONALĂ EVOLUŢII ALE COMERŢULUI MONDIAL T: ?­­•£ MftlERH PRIMI MIHERALI Graficul nr. 1 — Exporturile principalelor regiuni Graficul nr. 2 — Structura exporturilor mondiale industriale ale lumii (în milioane dolari). (in miliarde dolari) COMERŢUL PRIN POŞTĂ O FORMA­ de desfacere a mărfurilor care, a cu­noscut o mare înflorire în ultimele două decenii o constituie comerţul prin poştă. în R.F.G., casele de comenzi prin poştă realizează în prezent o cifră de afaceri de 110 mărci pe cap de locuitor, faţă de 85 mărci în Anglia şi 50 mărci în S.U.A., deţinînd aproape 5% din totalul comerţului cu amănuntul. La început, ele se adresau în special cumpărători­lor de la ţară, jucînd un anumit rol în estomparea diferenţelor dintre sat şi oraş. Cu timpul, com­­pletîndu-şi sortimentul cu mărfuri de calitate, în special electrocasnice, ele au început să pătrundă şi în mediul urban. Popularitatea cumpărării prin poştă se explică desigur şi prin efectul de surpriză al pachetului, dar factorii hotărîtori îi reprezintă certitudinea calităţii corespunzătoare a mărfii ca şi comoditatea sa, economia de timp pe care o prile­juieşte. Funcţia de reclamă, a vitrinelor, ca şi cea de consultant a vânzătorului din comerţ o îndeplineşte In acest caz catalogul, cuprinzînd o gamă de 30 000— 40 000 articole dintre cele mai variate. Redactate de colective cuprinzînd pînă la 120 experţi — textieri, merceologi, psihologi, graficieni — şi’ scoase­ în ti­raje de pînă la 12 milioane exemplare, cataloagele celor mai mari trei­­case­ de comenzi din R.F.G., Quelle, Neckerman şi Otto — între care se desfă­şoară o concurenţă acerbă şi care deţin împreună aproape jumătate din cifra de afaceri a acestui sec­tor — revarsă de două ori­­ pe an asupra familiilor din R.F.G. o adevărată avalanșă de hîrtie, în­ greu­tate de 18 tone. Complexitatea comenzilor și nece­sitatea prelucrării lor exacte au impus introducerea timpurie a automatizării­ de la trierea comenzilor — pînă la 150.000 pe zi — şi pînă la ambalare. Am­ploarea­­capitalului aflat în joc şi acuitatea, concu­renţei acordă studierii reacţiei şi preferinţelor con­sumatorilor potenţiali, că şi... influenţării, lor, o im­portanţă primordială, o eroare în evaluarea tendin­țelor pieţei puţind avea urmări catastrofale pentru firma respectivă. PROBLEMELE CELEI DE-A TREIA VÎRSTE UN SFERT din populaţia americană care a de­păşit vîrsta de 65 de ani trăieşte în sărăcie, constata o recentă conferinţă organizată­­la Casa Albă pentru studierea problemelor acestei catego­rii de populaţie, din ce în ce mai numeroasă după cum rezultă din graficul alăturat. O bună parte din oamenii în vîrstă din afara celor un milion care trăiesc în cămine de bătrâni au locuinţe necores­punzătoare sau prea scumpe în raport cu venitu­rile lor. Deficienţele transportului public îi con­damnă, adeseori la izolare, iar cheltuielile lor pen­tru îngrijirea sănătăţii • sîrit acoperite’ în’ proporţie de 'numai 43% de asigurările sociAe. ~ (După THE ECONOMIST) Faptul că autorităţile încep' să sg. preot ţipe , de această categorie se ’poate explica — după părere­a revistei The Economist —, şi prin ponderea­­ lor ri­dicată (10%) în­ totalul populaţiei, ei reprezentînd un potenţial electoral de circa 20 milioane votuţ­i. De remarcat că deşi sunt mai puţin numeroşi­ decit votanţii sub 24 de ani — al căror efectiv se ridică la 25 milioane —, oamenii trecuţi de 65 de ani sunt mai înclinaţi să meargă la urne. Una dintre propunerile supuse conferinţei amin­tite vizează, alături de garantarea unui minim d­e venit şi îngrijire medicală, facilitarea angajării cu orar redus, ca o soluţie preferabilă pensionării na­tale. Imbătrinirea populaţiei S.U.A.

Next