Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
i întreprinderile de stat PE PRIMELE LOCURI CLASAMENTUL celor mai mari întreprinderi italiene întocmit în fiecare an de ziarul „II Sole-24 ore“ ,permite şi în ultima sa ediţie să se evidenţieze locul important pe care îl ocupă în Italia sectorul public şi mixt. Din primele şase firme numai Fiat, pe locul trei în tabelul alăturat, este o întreprindere pe deplin particulară, celelalte aparţinînd sectorului public. ceză sini atinşi, de acest flagel, apele poluate reprezentînd 1/10 din debitul total. S-a calculat că greutatea uscată a materialelor poluante din apele curgătoare de pe teritoriul Franţei se ridică la rotunda cifră de 6 milioane de tone. După opinia specialiştilor, problema se agravează continuu, în pofida fondurilor importante alocate pentru combaterea poluării, a reglementărilor adoptate şi sistemelor de epurare a apelor construite. Una din cauze rezidă şi în faptul că — după cum relatează L’Usine Nouvelle — „peste 60% din aceste sisteme par a funcţiona prost sau sunt pur şi simplu oprite, din motive de economie sau lipsă de personal“. 1. IRI (diverse) 3415 352 6. Montedison (div.) 1776 163 8. Fiat (autom.) 1711 184 4. ENI (petrol) 1130 67 5. Finsider (sider.) 1118 84 i 6. ENEL (el.) 1045 105 1 7. Pirelli (cauciuc) 7082 ! 8. ESSO Italia (petrol) ®. Stet (mat. de telecomunic.) 690 79 10. Italsider (sid.) 655 42 îl. Assic. gen. (asig.) 540 15 12. Sip (mat. de telecomunic.) 516 50 13. Agip (petrol) 5067 44. Finmec (constr. mat.) 490 52 15. Sina Viscesa (fibre sint) 345 42 16. Mag. Standa (comerț) 325 Nr. crt. Societatea sau, grupul și, profitul Cifra de afaceri în 1970 (mild. lire) Numărul de salariați (mii) , 20 17. Ras (asig.) 308 9 118. Zanussi (constr. mas.) 278 31 19. Alitalia (transp.) 273 15 20. Sincat (chimie) mmJumBBMBmmmmmmmmaasgssssam 2356 FRANJA: POLUAREA APELOR : STUDIILE efectuate în Franţa asupra gradului de poluare a apelor curgătoare converg în a trage un nou ■emnal de alarmă în acest domeniu., Se apreciază că principalul factor poluant îl constituie reziduurile deversate de întreprinderile industriale, care depăşesc simţitor efectul poluării „domestice" a apelor de ««către cei peste 50 milioane de locuitori ai Franţei.Din prezent, 2500 km din reţeaua hidrografică Iran r ÎN CURSUL DECENIULUI trecut comerţul mondial a cunoscut o dinamică vie, înregistrind — conform statisticilor G.A.T.T. — un spor mediu actual de 9,3% *). In acest cadru, volumul schimburilor realizatede ţările dezvoltate (socialiste B capitaliste) a crescut cu 164% în frunte situîndu-se Japonia cu un spor de 381,7%), în timp ce volumul comerţului ţărilor în curs de dezvoltare s-a dublat.Ca urmare, ponderea acestora din urmă ţări în ansamblul comerţului mondial s-a redus de la 21,4% în 1960 la 17,6% în 1970. [• Graficul nr. 2 ilustrează faptul că extinderea exporturilormondiale s-a accelerat în cursul * deceniului 1960—1970, sporul înregistrat în ultimul an al pe- r rioadei fiind de 14,3%. La această creștere au contribuit îndeosebi articolele industriei prelucrătoare, care și-au mărit considerabil ponderea în cadrul exporturilor mondiale, în special pe seama produselor agricole, care au cunoscut o evoluţie lentă. Aprecierile experţilor G.A.T.T. asupra perspectivelor desfăşurării comerţului mondial In deceniul actual sunt însă mai puţin optimiste. Se consideră că încă din 1971 dinamica lui s-a încetinit întrucîtva, existînd riscul ca această tendinţă să se accentueze în viitor. Principalele cauze evocate sunt măsurile restrictive (cu caracter protecţionist) adoptate de ţările capitaliste dezvoltate — în primul rând de S.U.A. şi Piaţa Comună (C.E.E.) —, precum şi incertitudinile create de fluctuaţia diferitelor monede occidentale la bursele de valori (care provoacă sistarea ori amînarea comenzilor, adoptarea unor măsuri de siguranţă etc.). De fapt, cauze similare în domeniul restricţiilor şi discriminărilorau frînat şi în decenii)] , trecut dezvoltarea comerţului internaţional, îndeosebi, a exporturilor din ţările socialiste şi cele in curs de dezvoltare ; în ceea ce priveşte principalele regiuni industriale ale lumii capitaliste (S.U.A., Europa Occidentală şi Japonia) schimburile lor reciproce s-au triplat in intervalul amintit. *) Dacă' se , ţine cont de creşterea preţurilor, sporul (mediu anual) real este de numai 8%. . ‘ STATISTICĂ INTERNAŢIONALĂ EVOLUŢII ALE COMERŢULUI MONDIAL T: ?•£ MftlERH PRIMI MIHERALI Graficul nr. 1 — Exporturile principalelor regiuni Graficul nr. 2 — Structura exporturilor mondiale industriale ale lumii (în milioane dolari). (in miliarde dolari) COMERŢUL PRIN POŞTĂ O FORMA de desfacere a mărfurilor care, a cunoscut o mare înflorire în ultimele două decenii o constituie comerţul prin poştă. în R.F.G., casele de comenzi prin poştă realizează în prezent o cifră de afaceri de 110 mărci pe cap de locuitor, faţă de 85 mărci în Anglia şi 50 mărci în S.U.A., deţinînd aproape 5% din totalul comerţului cu amănuntul. La început, ele se adresau în special cumpărătorilor de la ţară, jucînd un anumit rol în estomparea diferenţelor dintre sat şi oraş. Cu timpul, completîndu-şi sortimentul cu mărfuri de calitate, în special electrocasnice, ele au început să pătrundă şi în mediul urban. Popularitatea cumpărării prin poştă se explică desigur şi prin efectul de surpriză al pachetului, dar factorii hotărîtori îi reprezintă certitudinea calităţii corespunzătoare a mărfii ca şi comoditatea sa, economia de timp pe care o prilejuieşte. Funcţia de reclamă, a vitrinelor, ca şi cea de consultant a vânzătorului din comerţ o îndeplineşte In acest caz catalogul, cuprinzînd o gamă de 30 000— 40 000 articole dintre cele mai variate. Redactate de colective cuprinzînd pînă la 120 experţi — textieri, merceologi, psihologi, graficieni — şi’ scoase în tiraje de pînă la 12 milioane exemplare, cataloagele celor mai mari treicase de comenzi din R.F.G., Quelle, Neckerman şi Otto — între care se desfăşoară o concurenţă acerbă şi care deţin împreună aproape jumătate din cifra de afaceri a acestui sector — revarsă de două ori pe an asupra familiilor din R.F.G. o adevărată avalanșă de hîrtie, în greutate de 18 tone. Complexitatea comenzilor și necesitatea prelucrării lor exacte au impus introducerea timpurie a automatizării de la trierea comenzilor — pînă la 150.000 pe zi — şi pînă la ambalare. Amploareacapitalului aflat în joc şi acuitatea, concurenţei acordă studierii reacţiei şi preferinţelor consumatorilor potenţiali, că şi... influenţării, lor, o importanţă primordială, o eroare în evaluarea tendințelor pieţei puţind avea urmări catastrofale pentru firma respectivă. PROBLEMELE CELEI DE-A TREIA VÎRSTE UN SFERT din populaţia americană care a depăşit vîrsta de 65 de ani trăieşte în sărăcie, constata o recentă conferinţă organizatăla Casa Albă pentru studierea problemelor acestei categorii de populaţie, din ce în ce mai numeroasă după cum rezultă din graficul alăturat. O bună parte din oamenii în vîrstă din afara celor un milion care trăiesc în cămine de bătrâni au locuinţe necorespunzătoare sau prea scumpe în raport cu veniturile lor. Deficienţele transportului public îi condamnă, adeseori la izolare, iar cheltuielile lor pentru îngrijirea sănătăţii • sîrit acoperite’ în’ proporţie de 'numai 43% de asigurările sociAe. ~ (După THE ECONOMIST) Faptul că autorităţile încep' să sg. preot ţipe , de această categorie se ’poate explica — după părerea revistei The Economist —, şi prin ponderea lor ridicată (10%) în totalul populaţiei, ei reprezentînd un potenţial electoral de circa 20 milioane votuţi. De remarcat că deşi sunt mai puţin numeroşi decit votanţii sub 24 de ani — al căror efectiv se ridică la 25 milioane —, oamenii trecuţi de 65 de ani sunt mai înclinaţi să meargă la urne. Una dintre propunerile supuse conferinţei amintite vizează, alături de garantarea unui minim de venit şi îngrijire medicală, facilitarea angajării cu orar redus, ca o soluţie preferabilă pensionării natale. Imbătrinirea populaţiei S.U.A.