Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-21 / nr. 3

anul x Viata economica Sâptâmînal editat de Societatea de Stiinte Economice din România REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: Str. Nicolae Iorga nr. x * telefon 11.78.76 * București SUMARUL Nr. 3 din 21 ianuarie 1972 ■ ECONOMIE NATIONALA — Acordul global în C.A.P.: Rezultatele îndreptățesc extinderea lui continuă de ing. Vasile Truţescu, director Departamentul agriculturii cooperatiste şi gospodăriilor populaţiei (pag. 3) — Asigurarea cu cadre a noilor obiective: • „Secrete" ale stabilităţii de Ştefan Tufan, M.I.M.C. • Improvizaţia cedează locul previziunii de ing. Mircea Şuşelescu, I.P.I.U. (pag. 4—5) — O acţiune complexă în peste 200 de în­treprinderi din economia locală Obstacole în calea gospodăririi raţionale a fondurilor de Maria Ioniţă — Ancheta noastră . Integrare, profilare, specializare — exi­genţe ale industriei moderne de ing. Ladislau Frumosu (pag. 7) — Criterii de determinare a eficienţei eco­nomice a investiţiilor de ing. Ion Românu, membru corespon­dent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (pag. 9) — Reducerea cheltuielilor materiale în­seamnă economicitate, progres de ing. M. Pîrjol (pag. 10—11) — Centralele industriale şi unităţile asi­milate (pag 12) ■ TEORII — IDEI — Devansarea creşterii productivităţii mun­cii faţă de sporirea salariului mediu şi creşterea acumulării socialiste de Reghina Creţoiu, George Roboacă (pag. 13) — Dezbatere ştiinţifică pe tema­­ Gîndirea economică în România în perioada inter­belică de Aneta Spiridon (pag. 14) ■ învăţâmînt — Perfecţionarea doctoratului în ştiinţele economice de acad. V. Malinsthi (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — Tripticul bilanţier ’71 şi perspectivele pe ’72 de A. Dumitrescu — Din presa internaţională Relaţiile economice ale Americii Latine cu ţările socialiste (pag. 17) — Capitalismul contemporan : Contradicţiile pieţei muncii şi interven­ţia statului burghez de Constantin Grigorescu, I.C.E. (pag. 18) — R.P. Bulgaria : O nouă etapă In dezvoltarea multilate­rală a economiei de C. Ion (pag. 19) Redactor şef: Gheorghe DOLGU Tiparul î întreprinderea Poligrafică „In­formația", str. Brezoianu, nr. 23—25, 40 470 ARTICIPAREA maselor de oameni ai muncii, a întregului popor la opera de edificare a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate nu este doar un dezi­derat, ci o realitate concretă, care se ma­nifestă plenar, zi de zi, în toate dome­niile vieţii noastre politice, economice, sociale şi cul­turale. Spiritul de adincă responsabilitate individuală şi colectivă faţă de tot ceea ce înfăptuim, faţă de tot ceea ce ne propunem să înfăptuim este una din ca­racteristicile dominante, una din forţele motrice ale ascensiunii noastre continue, dinamice. In aceste coordonate se înscriu, în prezent, adună­rile generale ale oamenilor muncii din unităţile so­cialiste de stat şi din cooperativele agricole de pro­ducţie. Rolul acestora — ca expresie a adîncirii con­tinue a democratismului socialist — este deja bine­cunoscut, ele fiind forme directe, nemijlocite de par­ticipare a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea şi organizarea activităţii eco­nomice. Pe măsura maturizării acestor organe de condu­cere asistăm la creşterea continuă a rolului adună­rilor generale în luarea deciziilor în ce priveşte dez­voltarea întreprinderilor, activitatea lor economică şi socială, în exercitarea controlului asupra activi­tăţii consiliilor şi comitetelor oamenilor muncii, în definitivarea şi adoptarea planului de producţie etc. Din primele relatări despre adunările care au avut loc în diferite întreprinderi industriale se desprinde generalizarea acelui spirit de responsabilitate deter­minat de dubla calitate pe care o au oamenii muncii din patria noastră socialistă — de proprietari ai mij­loacelor de producţie şi producători. Au fost eviden­ţiate rezultatele bune obţinute pînă în prezent, au fost expuse opinii, s-au făcut propuneri în proble­mele ce vizează bunul mers al producţiei, sarcinile de plan. Pentru a avea o imagine a eficienţei şi importan­ţei acestor adunări, să ne reamintim că în cele 3500 de adunări generale ale oamenilor muncii ţinute in al doilea semestru al anului trecut, în întreprinderile şi organizaţiile economice, au fost formulate peste 49 000 de propuneri, toate vizînd perfecţionarea con­tinuă a vieţii economice, reflectînd răspunderea cu care oamenii muncii privesc îndeplinirea sarcinilor de plan, gospodărirea mijloacelor de producţie etc. Anul acesta, în centrul atenţiei dezbaterilor din adunările generale stau o serie de probleme impor­tante care vizează îmbunătăţirea calitativă a proce­sului de producţie , folosirea mai bună a capaci­tăţilor şi suprafeţelor de producţie, pregătirea forţei de muncă necesară noilor capacităţi, asigurarea con­diţiilor pentru generalizarea schimbului 2 şi extin­derea schimbului 3, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, valorificarea su­perioară a materiilor prime şi materialelor. O im­portanţă deosebită este, de asemenea, acordată cu­noaşterii şi aplicării întocmai, fără tărăgăneli, a le­gilor adoptate In vederea perfecţionării întregii acti­vităţi economice, cum sunt­­ legea cu privire la O''''­­nizarea si conducerea unităţilor socialiste de­câ­t, legea contractelor economice, legea cu privire la per­fecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste şi altele. Pentru oamenii muncii din agricultură, zilele la care ne referim ln această cronică sunt deosebit de bogate în evenimente. La adunările generale din cooperativele agricole iau parte directă sau sunt re­prezentate 3,4 milioane de familii de cooperatori. Prin analiza activităţii din anul care s-a încheiat, prin definitivarea planurilor de producţie şi finan­ciare pe 1972, oamenii muncii de pe ogoarele ţării pregătesc de fapt, de pe acum, recolta viitoare. Ex­presie a largului democratism al vieţii noastre so­ciale, aceste adunări prilejuiesc dezbaterea temeinică a succeselor, a experienţei cîştigate, a neajunsurilor care au existat în conducerea unor cooperative, în organizarea producţiei şi stabilirea — pe baza unor analize realiste, constructive — a măsurilor menite să asigure creşterea continuă a producţiei, îmbună­tăţirea activităţii în toate sectoarele, punerea în va­loare a întregului potenţial economic şi productiv al cooperativelor. O intensă preocupare se manifestă atît în adună­rile generale cît şi în alte dezbateri faţă de perfec­ţionarea organizării muncii şi a formelor de cointe­resare materială a cooperatorilor. Generalizarea ex­perienţelor care au dat cele mai bune rezultate con­stituie una din sarcinile de deosebită actualitate. Este vorba în primul rind de aplicarea în practică, In toate cooperativele agricole, a retribuirii muncii In acord global. Din analizele efectuate intr-un nu­măr important de unităţi agricole din diferite zone ale ţării, care au adoptat şi aplicat acordul global, se desprinde concluzia că acesta s-a dovedit a fi o formă deosebit de stimulativă pentru valorificarea marilor rezerve de care dispune agricultura coopera­tistă, pentru efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole. Toate aceste preocupări ale oamenilor muncii de la sate se conjugă, în aceste zile, cu pregătirile în ve­derea celui de al II-lea Congres al Uniunii Naţio­nale a cooperativelor agricole de producţie, ale cărui lucrări vor fi deschise peste o lună. Făcînd bilanţul profundelor transformări şi importantelor realizări ale agriculturii noastre socialiste, acest forum va trasa — pe baza sarcinilor Congresului al X-lea al partidului, — noile jaloane ale contribuţiei oame­­nilor muncii de pe ogoare la înfăptuirea vastului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. T­OT IN ACESTE ZILE se desfăşoară se­siunile consiliilor populare judeţene con­sacrate adoptării planului economiei lo­cale şi bugetului local pe 1972. Esenţa dezbaterilor, aria de cuprindere a hotă­­rîrilor adoptate depăşesc, însă, cu mult tematica ordinei de zi iniţiale. De un larg ecou s-a bucurat, în întreaga ţară, chemarea la întrecere a Consiliului popular judeţean Hunedoara, adresată tuturor consiliilor populare judeţene din Republica Socialistă România. Pornind de la dezideratul valo­rificării cît mai depline a potenţialului uman şi ma­terial al tuturor judeţelor, chemarea se referă la nu­meroase obiective care privesc industria locală, gos­podăria comunală şi locativă, proiectarea şi sistema­tizarea, investiţiile, producţia de construcţii-montaj, drumuri şi poduri, folosirea mai raţională a mate­riilor prime şi materialelor, sporirea veniturilor pro­prii la bugetul judeţului, îmbunătăţirea aprovizio­nării populaţiei, înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor, dezvoltarea bazei materiale a învăţă­­mîntului, culturii şi sănătăţii, intensificarea muncii de educare socialistă a oamenilor, de creştere a res­ponsabilităţii lor civice faţă de marea avuţie ob­ştească creată în anii socialismului. Această chemare a avut un puternic efect stimu­lativ în întreaga ţară. Au ieşit în evidenţă implica­ţiile adinei în viaţa cetăţenească ale acestei între­ceri , deoarece ea se întemeiază în întregime pe participarea maselor de oameni ai muncii. In sesiu­nile care au avut loc pina acum, consiliile populare judeţene s-au angajat la rîndul lor să depăşească prevederile planului economiei locale, să acţioneze pentru extinderea considerabilă a participării cetă­ţeneşti în activitatea social-culturală şi edilitar-gos­­podărească. Aşa cum se arată în telegrama adresată de hunedoreni Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, această chemare, angajamentele asumate constituie un imbold la o activitate calitativă, superioară, la o preocupare stăruitoare pentru valorificarea deplină a tuturor rezervelor, pentru creșterea competenței or­ganelor locale ale puterii de stat în conducerea eco­nomiei şi a vieţii social-culturale din municipii, oraşe şi comune. ..Sîntem convinşi — se subliniază în tele­gramă — că sub conducerea organizaţiilor de partid, consiliile populare, toţi deputaţii, oamenii muncii din judeţ vor răspunde şi în continuare, cu abnegaţie şi neţărmurită încredere chemărilor partidului, pu­­nîndu-şi elanul, talentul şi energia creatoare în sluj­ba îndeplinirii exemplare a planului pe 1972, a fău­ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României“. Dezbaterile prilejuite de sesiunile consiliilor popu­lare judeţene se desfăşoară în întregime sub semnul concluziilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — la prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi prima­rilor din cele 2706 comune ale ţării , care a relevat posibilităţile de valorificare mai amplă a resurselor locale, în toate domeniile, şi de sporire simţitoare a rolului consiliilor populare în dezvoltarea judeţelor şi localităţilor, încheiem o nouă săptămînă bogată în împliniri. Bogăţia de sensuri, amploarea realizărilor noastre co­tidiene sunt argumentele ferme care conferă prezen­tului dreptul la istorie.­ ­ ACTUALITATEA SPIRITUL DE RESPONSABILITATE P

Next