Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-21 / nr. 3
anul x Viata economica Sâptâmînal editat de Societatea de Stiinte Economice din România REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: Str. Nicolae Iorga nr. x * telefon 11.78.76 * București SUMARUL Nr. 3 din 21 ianuarie 1972 ■ ECONOMIE NATIONALA — Acordul global în C.A.P.: Rezultatele îndreptățesc extinderea lui continuă de ing. Vasile Truţescu, director Departamentul agriculturii cooperatiste şi gospodăriilor populaţiei (pag. 3) — Asigurarea cu cadre a noilor obiective: • „Secrete" ale stabilităţii de Ştefan Tufan, M.I.M.C. • Improvizaţia cedează locul previziunii de ing. Mircea Şuşelescu, I.P.I.U. (pag. 4—5) — O acţiune complexă în peste 200 de întreprinderi din economia locală Obstacole în calea gospodăririi raţionale a fondurilor de Maria Ioniţă — Ancheta noastră . Integrare, profilare, specializare — exigenţe ale industriei moderne de ing. Ladislau Frumosu (pag. 7) — Criterii de determinare a eficienţei economice a investiţiilor de ing. Ion Românu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (pag. 9) — Reducerea cheltuielilor materiale înseamnă economicitate, progres de ing. M. Pîrjol (pag. 10—11) — Centralele industriale şi unităţile asimilate (pag 12) ■ TEORII — IDEI — Devansarea creşterii productivităţii muncii faţă de sporirea salariului mediu şi creşterea acumulării socialiste de Reghina Creţoiu, George Roboacă (pag. 13) — Dezbatere ştiinţifică pe tema Gîndirea economică în România în perioada interbelică de Aneta Spiridon (pag. 14) ■ învăţâmînt — Perfecţionarea doctoratului în ştiinţele economice de acad. V. Malinsthi (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — Tripticul bilanţier ’71 şi perspectivele pe ’72 de A. Dumitrescu — Din presa internaţională Relaţiile economice ale Americii Latine cu ţările socialiste (pag. 17) — Capitalismul contemporan : Contradicţiile pieţei muncii şi intervenţia statului burghez de Constantin Grigorescu, I.C.E. (pag. 18) — R.P. Bulgaria : O nouă etapă In dezvoltarea multilaterală a economiei de C. Ion (pag. 19) Redactor şef: Gheorghe DOLGU Tiparul î întreprinderea Poligrafică „Informația", str. Brezoianu, nr. 23—25, 40 470 ARTICIPAREA maselor de oameni ai muncii, a întregului popor la opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate nu este doar un deziderat, ci o realitate concretă, care se manifestă plenar, zi de zi, în toate domeniile vieţii noastre politice, economice, sociale şi culturale. Spiritul de adincă responsabilitate individuală şi colectivă faţă de tot ceea ce înfăptuim, faţă de tot ceea ce ne propunem să înfăptuim este una din caracteristicile dominante, una din forţele motrice ale ascensiunii noastre continue, dinamice. In aceste coordonate se înscriu, în prezent, adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile socialiste de stat şi din cooperativele agricole de producţie. Rolul acestora — ca expresie a adîncirii continue a democratismului socialist — este deja binecunoscut, ele fiind forme directe, nemijlocite de participare a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea şi organizarea activităţii economice. Pe măsura maturizării acestor organe de conducere asistăm la creşterea continuă a rolului adunărilor generale în luarea deciziilor în ce priveşte dezvoltarea întreprinderilor, activitatea lor economică şi socială, în exercitarea controlului asupra activităţii consiliilor şi comitetelor oamenilor muncii, în definitivarea şi adoptarea planului de producţie etc. Din primele relatări despre adunările care au avut loc în diferite întreprinderi industriale se desprinde generalizarea acelui spirit de responsabilitate determinat de dubla calitate pe care o au oamenii muncii din patria noastră socialistă — de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători. Au fost evidenţiate rezultatele bune obţinute pînă în prezent, au fost expuse opinii, s-au făcut propuneri în problemele ce vizează bunul mers al producţiei, sarcinile de plan. Pentru a avea o imagine a eficienţei şi importanţei acestor adunări, să ne reamintim că în cele 3500 de adunări generale ale oamenilor muncii ţinute in al doilea semestru al anului trecut, în întreprinderile şi organizaţiile economice, au fost formulate peste 49 000 de propuneri, toate vizînd perfecţionarea continuă a vieţii economice, reflectînd răspunderea cu care oamenii muncii privesc îndeplinirea sarcinilor de plan, gospodărirea mijloacelor de producţie etc. Anul acesta, în centrul atenţiei dezbaterilor din adunările generale stau o serie de probleme importante care vizează îmbunătăţirea calitativă a procesului de producţie , folosirea mai bună a capacităţilor şi suprafeţelor de producţie, pregătirea forţei de muncă necesară noilor capacităţi, asigurarea condiţiilor pentru generalizarea schimbului 2 şi extinderea schimbului 3, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. O importanţă deosebită este, de asemenea, acordată cunoaşterii şi aplicării întocmai, fără tărăgăneli, a legilor adoptate In vederea perfecţionării întregii activităţi economice, cum sunt legea cu privire la O''''nizarea si conducerea unităţilor socialiste decât, legea contractelor economice, legea cu privire la perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste şi altele. Pentru oamenii muncii din agricultură, zilele la care ne referim ln această cronică sunt deosebit de bogate în evenimente. La adunările generale din cooperativele agricole iau parte directă sau sunt reprezentate 3,4 milioane de familii de cooperatori. Prin analiza activităţii din anul care s-a încheiat, prin definitivarea planurilor de producţie şi financiare pe 1972, oamenii muncii de pe ogoarele ţării pregătesc de fapt, de pe acum, recolta viitoare. Expresie a largului democratism al vieţii noastre sociale, aceste adunări prilejuiesc dezbaterea temeinică a succeselor, a experienţei cîştigate, a neajunsurilor care au existat în conducerea unor cooperative, în organizarea producţiei şi stabilirea — pe baza unor analize realiste, constructive — a măsurilor menite să asigure creşterea continuă a producţiei, îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele, punerea în valoare a întregului potenţial economic şi productiv al cooperativelor. O intensă preocupare se manifestă atît în adunările generale cît şi în alte dezbateri faţă de perfecţionarea organizării muncii şi a formelor de cointeresare materială a cooperatorilor. Generalizarea experienţelor care au dat cele mai bune rezultate constituie una din sarcinile de deosebită actualitate. Este vorba în primul rind de aplicarea în practică, In toate cooperativele agricole, a retribuirii muncii In acord global. Din analizele efectuate intr-un număr important de unităţi agricole din diferite zone ale ţării, care au adoptat şi aplicat acordul global, se desprinde concluzia că acesta s-a dovedit a fi o formă deosebit de stimulativă pentru valorificarea marilor rezerve de care dispune agricultura cooperatistă, pentru efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole. Toate aceste preocupări ale oamenilor muncii de la sate se conjugă, în aceste zile, cu pregătirile în vederea celui de al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a cooperativelor agricole de producţie, ale cărui lucrări vor fi deschise peste o lună. Făcînd bilanţul profundelor transformări şi importantelor realizări ale agriculturii noastre socialiste, acest forum va trasa — pe baza sarcinilor Congresului al X-lea al partidului, — noile jaloane ale contribuţiei oamenilor muncii de pe ogoare la înfăptuirea vastului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. TOT IN ACESTE ZILE se desfăşoară sesiunile consiliilor populare judeţene consacrate adoptării planului economiei locale şi bugetului local pe 1972. Esenţa dezbaterilor, aria de cuprindere a hotărîrilor adoptate depăşesc, însă, cu mult tematica ordinei de zi iniţiale. De un larg ecou s-a bucurat, în întreaga ţară, chemarea la întrecere a Consiliului popular judeţean Hunedoara, adresată tuturor consiliilor populare judeţene din Republica Socialistă România. Pornind de la dezideratul valorificării cît mai depline a potenţialului uman şi material al tuturor judeţelor, chemarea se referă la numeroase obiective care privesc industria locală, gospodăria comunală şi locativă, proiectarea şi sistematizarea, investiţiile, producţia de construcţii-montaj, drumuri şi poduri, folosirea mai raţională a materiilor prime şi materialelor, sporirea veniturilor proprii la bugetul judeţului, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor, dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului, culturii şi sănătăţii, intensificarea muncii de educare socialistă a oamenilor, de creştere a responsabilităţii lor civice faţă de marea avuţie obştească creată în anii socialismului. Această chemare a avut un puternic efect stimulativ în întreaga ţară. Au ieşit în evidenţă implicaţiile adinei în viaţa cetăţenească ale acestei întreceri , deoarece ea se întemeiază în întregime pe participarea maselor de oameni ai muncii. In sesiunile care au avut loc pina acum, consiliile populare judeţene s-au angajat la rîndul lor să depăşească prevederile planului economiei locale, să acţioneze pentru extinderea considerabilă a participării cetăţeneşti în activitatea social-culturală şi edilitar-gospodărească. Aşa cum se arată în telegrama adresată de hunedoreni Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, această chemare, angajamentele asumate constituie un imbold la o activitate calitativă, superioară, la o preocupare stăruitoare pentru valorificarea deplină a tuturor rezervelor, pentru creșterea competenței organelor locale ale puterii de stat în conducerea economiei şi a vieţii social-culturale din municipii, oraşe şi comune. ..Sîntem convinşi — se subliniază în telegramă — că sub conducerea organizaţiilor de partid, consiliile populare, toţi deputaţii, oamenii muncii din judeţ vor răspunde şi în continuare, cu abnegaţie şi neţărmurită încredere chemărilor partidului, punîndu-şi elanul, talentul şi energia creatoare în slujba îndeplinirii exemplare a planului pe 1972, a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României“. Dezbaterile prilejuite de sesiunile consiliilor populare judeţene se desfăşoară în întregime sub semnul concluziilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — la prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi primarilor din cele 2706 comune ale ţării , care a relevat posibilităţile de valorificare mai amplă a resurselor locale, în toate domeniile, şi de sporire simţitoare a rolului consiliilor populare în dezvoltarea judeţelor şi localităţilor, încheiem o nouă săptămînă bogată în împliniri. Bogăţia de sensuri, amploarea realizărilor noastre cotidiene sunt argumentele ferme care conferă prezentului dreptul la istorie. ACTUALITATEA SPIRITUL DE RESPONSABILITATE P