Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

ANUL X Viata economica Săptămînal editat de Societatea de Știinte Economice din România REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: str. Nicolae Iorga nr. 36 • telefon 11.78.76 * Bucureşti SUMARUL Nr. 2 din 14 ianuarie 1972 ■ ECONOMIE NAŢIONALĂ — Planificat­i beneficii; realizat­i pierderi Un argument pentru investigarea tutu­ror căilor de „vitalizare“ a produselor încă nerentabile de Gh. Nicolescu, director general ad­junct în Ministerul Finanţelor (pag. 2) — Discuţii s Soluţii pentru introducerea taxei asupra fondurilor de producţie in practica eco­nomică de Luca Năstase (pag. 4) — In complexele zootehnice de tip indus­trial . Ce generează discordanţa dintre nivelul de dotare şi rezultatele obţinute ? de conf. dr. D. Cîţu — Integrarea economistului: • De ce deosebire între servicii economice ? de P. Ioan. Combinatul de celuloză şi hîrtie-Dej • Ce posturi să ocupe economiştii ? de Gh. F. Ionescu, C.E.I.L. — Curtea de Argeş (pag. 5) — Noi resurse in circuitul economic : Valorificarea deşeurilor de ec. Marin Stoianovici, ing. Marin Bar­na, secţia economică a Comitetului jude­ţean P.C.R. — Braşov (pag. 6) — Ancheta noastră : Centralele industriale: Integrare, profi­lare, specializare — exigenţe ale indus­triei moderne de ing. Tănase Volintiru, director gene­ral, ec. Ion Velican, director organizare şi personal — Centrala industrială de anvelope și articole tehnice de cauciuc Reevaluări ale raportului marfă-consu­­mator de prof. dr. C. Florescu — Relaţii economice externe ale României Cresc livrările reciproce între România şi R. D. Germană interviul nostru cu dr. E. Schwierz, ad­junct al ministrului economiei externe al R.D.G. (pag. 7) — In dezbaterea ,,Vieţii economice“ . Cum, unde şi cînd utilizăm informaţia de piaţă (pag. 9) — Puncte de vedere: Circuitul metalului in economie. Cum stabilim normativele de stoc ? Semnează­­ ing. Ion Popescu, D.G.A.D., MICM, ing. V­. Şireanu, Centrala de utilaj petrolier Ploieşti. Anton Frunzescu, M.I.C., ing. Gh. Antoniu, director tehnic M.I.M. ing. Petru Cantalare, director Panait Miulescu, M.I.M. (pag. 10—11) ■ TEORII —IDEI — Matematica și economia Inaccesibilitatea — un argument 7 de I. Lemnij — Cabinetul de economie politică de la A­­cademia de Studii Economice (pag. 131 — Dezbateri: Subdezvoltarea economică şi căile lichi­dării ei (XI) (pag. 14) — Monografia — teren de cercetare încă slab defrişat de prof. dr. V. Axenciuc (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — U.R.S.S. — Relaţiile economice externe în sprijinul promovării progresului teh­nic şi a coexistenţei paşnice de I. P. Faminski, candidat în ştiinţe e­­conomice, docent la Universitatea de Stat din Moscova — R. P. Ungară : Reglementări în domeniul economiei (pag. 17) — Capitalismul contemporan : Contradicţiile pieţei muncii şi intervenţia statului burghez de C. Grigorescu I.C.E. (pag. 18) — Un cadru mai larg de colaborare Interviul nostru cu lordul Drumalbyn (pag. 19) Redactor fel: Gheorghe DOLGU Tiparul: întreprinderea Poligrafică „In­formaţia", str. Brezoianu, nr. 23—25, 40470 ACTUALITATEA RITMURI­ ­TMUL vieţii noastre cotidiene — care este, de fapt, ritmul edificării noastre multilaterale — cunoaşte în aceste zile de început de an acel dinamism caracte­ristic de multă vreme întregii activităţi creatoare a României socialiste. O reafirmare a preocupării statornice a conducerii partidului şi statului nostru de a se întîlni cu făuri­torii de bunuri materiale, de a se consulta perma­nent cu oamenii muncii asupra problemelor actuale şi de perspectivă ale construcţiei socialiste — a con­stituit-o vizita de lucru, întreprinsă săptămîna trecută de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în întreprinderi industriale ale oraşului şi judeţului Braşov. Această vizită a fost o nouă mărturie grăitoare a legăturilor de nezdrun­cinat dintre partid şi popor. Ca şi în alte numeroase vizite de lucru întreprinse în acest judeţ şi în toate judeţele ţării, secretarul general a purtat şi acum un dialog viu cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile vizitate, contribuind şi mobili­­zînd la conturarea mai exactă a obiectivelor de plan, la direcţionarea eforturilor colectivelor de muncă, proiectare, concepţie in găsirea celor mai eficiente căi de realizare a sarcinilor de producţie, de ridicare continuă a calităţii produselor, a productivităţii mun­cii, de reducere a preţului de cost. Cit de eficiente, cit de concrete sunt discuţiile şi schimburile de păreri prilejuite de asemenea vizite de lucru — ne putem da seama în mod concludent chiar şi numai dintr-un singur exemplu. Astfel, în cadrul discuţiilor cu factorii de răspundere din con­ducerea uzinei şi centralei de autocamioane şi trac­toare s-a ridicat, printre altele, importanta problemă a relaţiilor dintre uzină şi centrală, a raporturilor dintre întreprinderi în cadrul centralei. A fost iede­­rat cu satisfacţie faptul că centrala industrială s-a afirmat ca un factor dinamizator al producţiei, ca stimulator al gîndirii tehnice, a facilitat cooperarea şi specializarea în producerea anumitor piese şi sub­ansambluri ce intră in componenţa constructivă a autocamionului şi tractorului, a potenţat relaţiile În­treprinderilor cu partenerii de com­erţ din ţară şi de peste hotare. A reieşit, totodată, că mai persistă unele neclarităţi in ceea ce priveşte rolul de coordo­nator al centralei, că problemele cooperării cu par­teneri aparţinînd altor centrale, aprovizionării teh­­nico-materiale şi mai ales ale specializării în inte­riorul centralei nu şi-au găsit încă rezolvări depline, mai persistă încă o înţelegere îngustă a raporturilor dintre întreprinderi ce intră în alcătuirea centralei. In concluziile pe care le-a formulat,, secretarul gene­ral al partidului a stăruit asupra necesităţii de a se realiza, în cadrul centralei, un mai mare grad de integrare, aceasta corespunzînd conceptului care a stat la baza creării centralelor industriale, tendinţe­lor puternic afirmate în practica mondială a organi­zării producţiei industriale. Numai prin cooperare, prin adîncirea specializării — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se poate ajunge la produse de înaltă calitate şi de mare serie, cu preţ de cost re­dus, se pot realiza dotări comune. In ceea ce priveş­te producţia de autocamioane, automobile şi trac­toare, a subliniat secretarul general, este necesar să se elaboreze un program foarte cuprinzător de spe­cializare şi cooperare între centrala braşoveană şi celelalte întreprinderi din ţară cu profil asemănător. Acest exemplu, cules dintre multe altele, ilustrează convingător că vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi ale industriei braşovene, acum la începutul noului an de muncă, a constituit pentru colectivele de oameni ai muncii un puternic imbold in activitatea lor, pătrunsă de dăruire, pen­tru îndeplinirea exemplară a sarcinilor care le stau în faţă în actualul plan cincinal. Discuţiile cu mun­citorii, cu cadrele de conducere din unităţile indus­triale vizitate, cu factori de răspundere din ministe­rele de resort, aprecierile făcute, indicaţiile date de secretarul general al partidului au găsit un larg ecou în rândurile muncitorilor, inginerilor­­ şi tehnicienilor, care şi-au exprimat hotărîrea de a răspunde prin fapte, prin noi realizări, sarcinilor trasate de partid, pentru înflorirea continuă a patriei noastre.­­ ÎNTREAGA ţară au loc în aceste zile ample dezbateri, se întreprind acţiuni concrete privind îmbunătăţirea coeficien­tului de schimb prin generalizarea schim­bului doi şi extinderea schimbului trei în întreprinderile industriale. In lumina măsurilor stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ministerele, celelalte organe economice cen­trale, centralele industriale şi întreprinderile au în­datorirea să întocmească pînă la 31 ianuarie pro­grame de măsuri tehnico-organizatorice pentru gene­ralizarea schimbului doi şi introducerea şi extinderea schimbului trei, pentru creşterea gradului de utili­zare a capacităţilor de producţie. Stabilirea acestor programe de acţiune în mod temeinic şi judicios, aplicarea riguroasă în practică a măsurilor cuprinse în ele au o mare însemnătate economică în condi- COTIDIENE ţiile acestui an cînd, potrivit prevederilor planului, 45a/6 din sporul de producţie faţă de anul 1971 ur­mează să se obţină prin folosirea mai bună, intensivă şi extensivă, a capacităţilor existente. Desigur, problemele care se cer a fi rezolvate sunt multiple şi complexe, sfera lor cuprinzând un şir de aspecte, de la asigurarea forţei de muncă, la aprovi­zionare şi asistenţă tehnică. Profunzimea şi energia cu care ele au fost abordate constituie însă o garanţie sigură a rezolvării lor optime. O altă problemă, circumscrisă în sfera preocupări­lor economice, care se impune atenţiei în aceste zile de început de an, este eşalonarea judicioasă, reali­zarea ritmică a sarcinilor de plan. In dezbaterile care au loc în diferite întreprinderi şi care îşi găsesc ecoul în paginile presei, se relevă că ritmicitatea producţiei este o condiţie hotărîtoare a realizării pla­nului. O ritmicitate riguroasă înseamnă, în esenţă, o bună organizare internă, o programare realistă a fa­bricaţiei, o funcţionare normală a mecanismului fie­cărei întreprinderi, o folosire judicioasă a capacită­ţilor de producţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru. In aceste zile in care se decide, practic, ritmul activităţii din întregul an, prin eşalonarea sarcinilor pe trimestre, luni, decade şi zile, este deosebit de im­portant ca planificatorii fiecărei Întreprinderi, fie­cărei centrale să dovedească o maximă exigenţă şi fermitate în respectarea principiului defalcării raţio­nale, echilibrate a Sarcinilor de plan, evitînd apari­ţia unor perioade de vîrf în producţie, soldate cu o suprasolicitare păgubitoare a forţei de muncă, a ma­şinilor şi utilajelor. Faptul că acest imperativ este înţeles în majorita­tea întreprinderilor este confirmat de startul favo­rabil al producţiei din acest an. Din toate judeţele ţării sosesc în aceste zile, neîntrerupt, ştiri despre succesele obţinute de colectivele de oameni ai mun­cii în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Acest început bun creează condiţiile favorabile şi certitudinea unui viitor bilanţ rodnic. P­RINTRE evenimentele săptămînii la care ne referim, reţine, de asemenea, atenţia şedinţa plenară a Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, care a analizat activitatea desfăşurată de orga­nele şi organizaţiile sindicale în anul 1971 şi a examinat noile şi importantele sarcini ce revin sindicatelor, sub conducerea partidului, pentru mo­bilizarea şi atragerea largă a maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea şi depăşirea însufleţitoarelor obiective prevăzute în planul de stat de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1972. Subliniind că, în rezultatele strălucite obţinute de oamenii muncii din patria noastră în îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul 1971 se află în­corporată şi activitatea desfăşurată cu consecvenţă revoluţionară de organele şi organizaţiile sindicale, plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a dat o înaltă apreciere măsurilor întreprinse de partid pentru continua perfecţionare a conducerii economiei şi a întregii noastre societăţi socialiste, instituţionalizării şi lărgirii participării clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea şi rezolvarea pro­blemelor construcţiei economice şi ale vieţii noastre politice şi sociale. Participanţii la lucrări şi-au ex­primat totala adeziune faţă de prevederile planului de stat pe anul 1972, aprobat de Marea Adunare Na­ţională, care reflectă în modul cel mai convingător grija permanentă a partidului şi statului nostru pen­tru înflorirea continuă a patriei, pentru prosperitatea poporului român şi creşterea nivelului de trai material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii. Aşa cum se arată în telegrama adresată Comitetului Central al Partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Consi­liul central al U.G.S.R. asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român că organele şi organi­zaţiile sindicale, întregul activ al sindicatelor vor munci cu devotament şi nu vor precupeţi nici un efort pentru sporirea contribuţiei lor la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor cuprinse în planul de stat pe anul 1972, ... vor face totul pentru a-şi perfecţiona necontenit metodele şi stilul de muncă, astfel încît să crească contribuţia sindicatelor la conducerea şi rezolvarea problemelor economice şi social-culturale care stau în faţa fiecărui Colectiv de întreprindere şi instituţie, la realizarea ritmică a sarcinilor de producţie şi creşterea eficienţei economice a întregii activităţi, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumului de materii prime şi materiale, folosirea deplină a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, ridicarea calificării profesionale, întărirea ordinei şi disciplinei, dezvoltarea şi apărarea avutu­lui obştesc, pentru respectarea şi aplicarea legislaţiei muncii“.­­ Sunt, toate acestea, numai cîteva din momentele de referinţă ale ultimelor zile şi ele reflectă dina­mismul şi complexitatea societăţii socialiste a Româ­niei, în continuă şi multilaterală dezvoltare. R­O

Next