Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
NA DIN SOLUŢIILE de sporire a resurselor de materii prime, care a găsit o largă răspîndire in lumea întreagă, cu efecte economice deosebite, o constituie RECUPERAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR DE ORICE NATURA. Dată fiind importanţa economică a problemei, printr-o hotărîre luată la sfirşitul anului 1970, partidul a stabilit noi măsuri in scopul colectării şi valorificării la un grad cît mai avansat a materialelor-deşeu. In acest scop, la nivelul fiecărui judeţ, s-au constituit colective complexe cuprinzînd reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, obşteşti şi ai organelor locale de stat, sub directa conducere a organelor de partid. Experienţa unor judeţe este concludentă în ceea ce priveşte eficienţa economică a acestei acţiuni. COMITETUL JUDEŢEAN DE PARTIDB BRAŞOV a organizat un colectiv căruia i-a revenit sarcina de a pune pe baze noi acţiunea de colectare şi valorificare a deşeurilor, de cuprindere în cadrul ei a tuturor cetăţenilor judeţului şi, ceea ce este mai important, de a imprima acţiunii un caracter de permanenţă. Pe baza unor sondaje efectuate în domeniul învâţămîntului s-a găsit o primă posibilitate : fiecare elev poate să colecteze din resurse proprii cite un kg de hîrtie lunar, ceea ce ar reprezenta pentru judeţul Braşov, cu un efectiv de peste 80 mii elevi, posibilitatea colectării a circa 900 t hîrtie anual. Pentru locatari acţiunea de colectare permanentă a deşeurilor de hîrtie, sticlă, textile şi metal a fost încredinţată comitetelor de locatari în centrele mai aglomerate din oraşe şi comune. O resursă importantă care a fost cu urma căreia se vor putea reda circuitului economic circa 300 tone anual oţel aliat cu crom , la o serie de uzine mari constructoare de maşini, se află în studiu introducerea de sisteme de sfărîmat şi brichetat şpanul pentru raţionalizarea transportului şi retopirii acestor deşeuri. Posibilităţi largi au fost depistate şi în direcţia colectării şi valorificării deşeurilor rezultate de la prelucrarea lemnului, în urma cercetărilor întreprinse la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zarneşti, privind deşeurile ce rezultă la corjirea hidraulică a lemnului, s-a reuşit să se pună la punct o metodă de valorificare a acestora sub forma executării de plăci aglomerate. Prin realizarea acestui procedeu se vor putea economisi anual peste 10 000 mc de labde industriale. De asemenea, tot la această fabrică a fost dată în folosinţă o nouă capacitate de 1500 t/an produse lignosul total nevalorificată pînă în prezent, o constituie instituţiile care, în marea lor majoritate, nu au predat pînă anul acesta deşeurile de hîrtie, datorită atît reglementărilor privind păstrarea acestora in arhive timp destul de îndelungat, cît şi lipsei unor utilaje specializate destinate tocării hîrtiei. S-au prevăzut măsuri pentru colectarea maculaturii care nu mai are nici o trebuinţă. O atenţie deosebită s-a acordat acţiunii de colectare şi valorificare a metalului. Ca urmare a preocupării sporite de care au dat dovadă organizaţiile socialiste din judeţ în urma declanşării acţiunii, planul de colectări pe 1971 la principalele sortimente a fost realizat şi depăşit după cum urmează : Realizări Depăşiri — Fier (oţel) 190 000 t (+219 t) — Fontă 27 500 t (+1038 t) — Neferoase 7 500 t (+ 83 t) Prin acţiunile desfăşurate au fost recuperate şi alte rezerve. Astfel, la U.P.R.U.C.-Făgăraş este în curs de introducere la scară industrială metoda recuperării cromului şi nichelului din deşeurile de oţeluri V2A şi V4A înalt 9liate, precum şi reducerea pierderilor ele oţel V2A la fabricaţia de ventile; la Uzina „Rulmentul“ - Braşov se află in studiu metoda de recuperare a oţelului provenit din deşeurile de cuzineţi, în fonice ce se recuperează din apele reziduale şi care reduc importul a circa 600 t ferocrom, iignosulfonat de calciu, ceea ce echivalează cu economisirea a peste 5 mii. lei, în afară de acestea, specialiştii fabricii au cercetat şi stabilit tehnologia de obţinere a hîrtiei higienice cu adaos de maculatură pentru înlocuirea celulozei, metodă ce va avea ca efect economisirea a peste 1,2 milioane Iei anual. Pentru fructificarea cît mai complexă a deşeurilor de lemn provenite de la fabricarea mobilei, de la platformele pentru autocamioane, precum şi a celor de la cojirea mecanică a lemnului pentru celuloză de export ş.a., s-a întocmit un studiu privind amplasarea în viitor a unei fabrici pentru plăci aglomerate, care să folosească drept materie primă deşeurile ce rezultă din activităţile menţionate. în acelaşi scop, în cadrul industriei locale s-au creat noi secţii specializate care realizează din diverse deşeuri o gamă largă de obiecte industriale şi de uz casnic. Valoarea acestora depăşeşte 1,5 milioane lei anual. Privitor la problema recuperării deşeurilor de hîrtie, metal, textile ş.a., menţionăm faptul că prin modul în care a fost organizată acţiunea s-au obţinut de la început rezultate bune, concretizate în depăşirea substanţială a planului la o serie de sortimente. Pe baza calculelor în aceste condiţii însă, aproape fără excepţie, staţiile de epurare sunt nerentabile ; ba mai mult, ele conduc la înregistrarea unor importante cheltuieli ocazionate atît de fondurile de investiţii alocate, cît şi de cele de exploatare după darea în folosinţă, cheltuieli practic rerecuperabile. Pornind de la principiul că fiecare subprodus rezidual este de fapt tot un produs, care se poate utiliza, parţial sau chiar total, în diferite alte ramuri ale economiei naţionale, s-au întreprins studii şi cercetări asupra posibilităţilor de valorificare a acestora. Astfel de preocupări au existat la Combinatul chimic Făgăraş, prin utilizarea bioxidului de carbon rezidual ca înlocuitor de acid sulfuric la faza de hidroliză acidă, reducerea pierderilor de oxizi de azot şi recuperarea lor cît mai bună sub formă de acid azotic pentruîngrăşăminte, recuperarea amoniacului din gazele de tanc şi utilizarea lui la fabricarea azotatului de amoniu, recuperarea acidului azotic rezidual şi altele, la „Colorom“.Codlea s-a realizat recuperarea industrială a trioxidului de sulf şi sunt în curs de experimentare unele sisteme de recuperare a oxizilor de azot şi bioxidului de sulf. De asemenea, tot aici, se studiază posibilitatea măririi greutăţii volumetrice a sulfatului de sodiu pentru destinarea lui industriei celulozei pe procedeul sulfat. DEŞI REZULTATELE obţinute ar îndreptăţi aprecieri pozitive privind modul de desfăşurare al acţiunii, considerăm totuşi insuficiente rezultatele obţinute. Aceasta pentru că i . Există încă — şi din păcate destul de des întîlnită — mentalitatea potrivit căreia deşeurile sunt sinonime cu gunoiul menajer şi că acţiunea de colectare ar fi o activitate periferică insuficient apreciată. Pentru eliminarea din concepţia oamenilor a reţinerilor de orice natură faţă de deşeuri, este necesară desfăşurarea unei vaste campanii de presă, a unor filme documentare pe aceste teme, crearea unui sistem de cointeresare materială mai bun şi, mai ales, ducerea unei munci de educaţie cetăţenească politicoeducativă la toate nivelele, începînd cu şcolile şi terminînd cu întreprinderile şi instituţiile de toate gradele. • Lipsa de organizare şi urmărire a felului cum se desfăşoară acţiunea, a condus de multe ori la dereglarea sistemului de colectare şi valorificare în unităţile specializate. Cauzele sunt legate de o dotare insuficientă cu mijloace de transport, spaţii de depozitare şi prelucrare a deşeurilor — în special la D.C.A. — şi lipsa unui sistem de colectare la nivelul locuinţelor cetăţenilor. De asemenea, la instituţiile de toate gradele, care dispun de cantităţi mari de hîrtie, neexistînd dispozitive de defibrat hîrtia sau de tocat se preferă arderea acestor hîrtii în locul tocării şi expedierii lor spre fabricile de hîrtie în vederea valorificării. De aceea, considerăm că o primă măsură absolut necesară ce urmează a fi luată, este aceea de dotare a instituţiilor cu asemenea utilaje. S-a constatat, şi nu rareori, că planurile de colectări de diferite deşeuri nu sunt fundamentate pe baze reale, ceea ce conduce fie la nerealizări, fie la depăşiri foarte mari la unele întreprinderi , dar ceea ce este mai grav e faptul că o serie de unităţi rămîn uneori fără cifre de plan, deşi au resurse de deşeuri. Am propune ca pentru fiecare categorie de deşeuri, in funcţie de specific, să se stabilească sarcini concrete de plan tuturor întreprinderilor şi instituţiilor de toate categoriile, indicator cu acelaşi regim de obligativitate ca şi indicatorii planului de producţie. • S-au întîlnit cazuri cind o serie de fabrici de hîrtie au refuzat primirea in continuare a deşeurilor de hîrtie pe considerentul că depozitele proprii erau ocupate la capacitatea maximă sau a unei insuficiente pregătiri tehnice care să asigure consumarea unor cantităţi mai mari. în acest sens, sugerăm necesitatea mai bunei corelări a capacităţilor de prelucrare a deşeurilor la fabricile de hîrtie cu posibilităţile de colectare. • Există o serie de deşeuri pentru care nu s-au stabilit încă modalităţile de valorificare, cum ar fi : sacii de polietilenă, sacii de hîrtie bituminizaţi, deşeuri metalice provenite de la polizări cu pietre abrazive ş.a. şi pentru acestea sunt necesare să se studieze metode care să conducă la reintegrarea lor în circuitul economic. Pentru soluţionarea complexelor probleme pe care le ridică recuperarea şi valorificarea unei întregi game de produse reziduale încă nevalorificate, produse care, în majoritatea cazurilor, se pierd fie în apele reziduale, în gaze reziduale, deşeuri metalice placate, produse rezultate din exploatarea şi industrializarea lemnului ş.a., considerăm necesare înfiinţarea unor laboratoare de cercetări pentru valorificări de subproduse ale industriei, situate în cîteva centre mari industrializate sau în zone de concentrare industrială, care să funcţioneze pe bază de autofinanţare. ec. Marin STOIANOVICI ing. Marin BÂRNĂv , Secţia economica a Comitetului judeţean P.C.R.Braşov făcute, rezultă că pe anul 1971 am obtlinut următoarele realizări : 1— hîrtie 6500 t (cu 700 t mai mult ca în anul 1970) — textile 535 t — sticlă 650 t ş.a. ORICÎT DE COMPLEXA ar fi acţiunea de colectarea şi valorificare a deşeurilor de hîrtie, sticlă, metal sau textile, considerăm de o covîrşitoare importanţă orientarea activităţii întreprinderilor şi centralelor industriale spre recuperarea deşeurilor, îndeosebi a celor ce rezultă dintr-o serie de procese de fabricaţie, din industria chimică în special. Se ştie că, în general, acţiunile ce se întreprind pe linia epurării apelor reziduale sau prevenirii emanaţiilor de gaze nocive, urmăresc distrugerea pe cale chimică, biologică, sau mecanică a rezidurilor solide, lichide sau gazoase. în cazul unităţilor din judeţul nostru se impune cu acuitate luarea de măsuri deosebite, avînd în vedere efectele de poluare masivă ce se constată în special în bazinul Oltului, rîu de mare importanţă în economia ţării, privit atît din punct de vedere economic cît şi turistic. Pentru prevenirea poluării apelor Oltului, ca şi a atmosferei din centrele puternic industrializate, s-au luat o serie de măsuri deosebite privind obligativitatea creării unei serii întregi de staţii de epurare a apelor reziduale. NOI RESURSE IN CIRCUITUL ECONOMIC • O acţiune ce se cere declanşată pe un front larg care sa antreneze pe toţi cetăţenii ţării. # Ce rezultă din experienţa acţiunilor întreprinse în judeţul Braşov. @ Zeci şi sute de milioane de lei pot fi recuperaţi cu eforturi minime. ------complexele intercooperatiste de creştere şi îngrăşare a porcilor, care au intrat de curînd în producţie. Aprovizionarea neritmică cu furaje, slaba preocupare pentru asigurarea numărului de purcei nece- sari, duc la scăderea coeficientului de Utilizare a fondurilor de producţie şi respectiv la diminuarea veniturilor nete pe care se scontează. Din acest punct de vedere, apare cu totul anormală situaţia de la complexele de porcine Magia vi judeţul Dolj, Negru Vodă şi Cobadin din judeţul Constanţa, care în ultima perioadă au pierdut, prin mortalităţi un număr foarte mare de purcei (15—20%), fapt care pune de pe acum sub semnul întrebării însăşi realizarea planului de producţie marfă pe anul 1972 Printre cele mai grave denaturări ale utilizării corespunzătoare a fondurilor de producţie în complexele de porcine a apărut în ultimul timp aşa zisa custodie, care aproape în toate cazurile echivalează cu neîndeplinirea planului de producţie, respectiv a planului de livrări. în dorinţa de a se acoperi numeroasele carenţe ale desfăşurării procesului de producţie, conducătorii unor complexe se complac în situaţia de a raporta şi unele realizări fictive, pe care de fapt le obţin numai în anul următor. De exemplu, complexul pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Ulmeni din judeţul Ilfov a înregistrat în evidenţe pe anul 1970 o producţie de 10732 tone carne (cu circa 1300 tone sub plan), din care peste 1000 tone „s-au livrat“ în custodie. Această cantitate a fost însă produsă abia în anul 1971 (pînă în trim. III) în capacităţile şi cu cheltuieli de producţie aferente anului 1971. Departamentul Agriculturii de Stat are posibilitatea să ia măsurile corespunzătoare din acest punct de vedere. OBŢINEREA unor cantităţi sporite de carne prin folosirea intensivă a capacităţilor de producţie şi valorificarea superioară a resurselor materiale in vernerea satisfacerii nevoilor economiei, a cerinţelor ■ populaţiei, impune accentuarea aplicării din partea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor a măsurilor pentru exploatarea raţională a tuturor fondurilor de producţie din complexele zootehnice pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Tendinţa generală spre îmbunătăţirea corelaţiei dintre fondurile fixe şi fondurile circulante constituie o situaţie favorabilă pentru utilizarea tot mai raţională a acestora. îmbunătăţirea în continuare a rezultatelor este o premisă necesară pentru creşterea corespunzătoare a producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi, în final, ridicarea eficienţei economice a activităţii ce se desfăşoară în aceste obiective.