Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

NA DIN SOLUŢIILE de sporire a resurselor de materii prime, care a găsit o largă răspîndire in lumea întreagă, cu efecte economice deo­sebite, o constituie RECUPERAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURI­LOR DE ORICE NATURA. Dată fiind importanţa economică a problemei, printr-o hotărîre luată la sfirşitul anului 1970, partidul a stabilit noi măsuri in scopul colectării şi valorificării la un grad cît mai avansat a materialelor-deşeu. In acest scop, la nivelul fiecărui judeţ, s-au constituit colective complexe cuprinzînd reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, obşteşti şi ai organelor locale de stat, sub directa conducere a organelor de partid. Experienţa unor judeţe este conclu­dentă în ceea ce priveşte eficienţa economică a acestei acţiuni. COMITETUL JUDEŢEAN DE PARTID­B BRA­ŞOV a organizat un colectiv căruia i-a revenit sarcina de a pune pe baze noi acţiunea de colectare şi valorificare a deşeurilor, de cuprindere în cadrul ei a tuturor cetăţenilor judeţului şi, ceea ce este mai important, de a imprima ac­ţiunii un caracter de permanenţă. Pe baza unor sondaje efectuate în do­meniul învâţămîntului s-a găsit o primă posibilitate : fiecare elev poate să colec­teze din resurse proprii cite un kg de hîrtie lunar, ceea ce ar reprezenta pen­tru judeţul Braşov, cu un efectiv de peste 80 mii elevi, posibilitatea colectării a circa 900 t hîrtie anual. Pentru locatari acţiunea de colectare permanentă a de­şeurilor de hîrtie, sticlă, textile şi metal a fost încredinţată comitetelor de loca­tari în centrele mai aglomerate din oraşe şi comune. O resursă importantă care a fost cu urma căreia se vor putea reda circuitu­lui economic circa 300 tone anual oţel aliat cu crom , la o serie de uzine mari constructoare de maşini, se află în studiu introducerea de sisteme de sfărîmat şi brichetat şpanul pentru raţionalizarea transportului şi retopirii acestor deşeuri. Posibilităţi largi au fost depistate şi în direcţia colectării şi valorificării de­şeurilor rezultate de la prelucrarea lem­nului, în urma cercetărilor întreprinse la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zar­­neşti, privind deşeurile ce rezultă la co­­rjirea hidraulică a lemnului, s-a reuşit să se pună la punct o metodă de valo­rificare a acestora sub forma executării de plăci aglomerate. Prin realizarea a­­cestui procedeu se vor putea econom­isi anual peste 10 000 mc de labde indus­triale. De asemenea, tot la această fabri­că a fost dată în folosinţă o nouă ca­pacitate de 1500 t/an produse lignosul­ total nevalorificată pînă în prezent, o constituie instituţiile care, în marea lor majoritate, nu au predat pînă anul acesta deşeurile de hîrtie, datorită atît regle­mentărilor privind păstrarea acestora in arhive timp destul de îndelungat, cît şi lipsei unor utilaje specializate destinate tocării hîrtiei. S-au prevăzut măsuri pentru colectarea maculaturii care nu mai are nici o trebuinţă. O atenţie deosebită s-a acordat acţiu­nii de colectare şi valorificare a meta­lului. Ca­­ urmare a preocupării sporite de care au dat dovadă organizaţiile so­cialiste din judeţ în urma declanşării acţiunii, planul de colectări pe 1971 la principalele sortimente a fost realizat şi depăşit după cum urmează : Realizări Depăşiri — Fier (oţel) 190 000 t (+219 t) — Fontă 27 500 t (+1038 t) — Neferoase 7 500 t (+ 83 t) Prin acţiunile desfăşurate au fost re­cuperate şi alte rezerve. Astfel, la U.P.R.U.C.-Făgăraş este în curs de in­troducere la scară industrială metoda re­cuperării cromului şi nichelului din de­şeurile de oţeluri V2A şi V4A înalt 9­­liate, precum şi reducerea pierderilor ele oţel V2A la fabricaţia de ventile; la Uzina „Rulmentul“ - Braşov se află in studiu metoda de recuperare a oţelului provenit din deşeurile de cuzineţi, în fonice ce se recuperează din apele rezi­duale şi care reduc importul a circa 600 t ferocrom, iignosulfonat de calciu, ceea ce echivalează cu economisirea a peste 5 mii. lei, în afară de acestea, spe­cialiştii fabricii au cercetat şi stabilit tehnologia de obţinere a hîrtiei higienice cu adaos de maculatură pentru înlocui­rea celulozei, metodă ce va avea ca efect economisirea a peste 1,2 milioane Iei anual. Pentru fructificarea cît mai complexă a deşeurilor de lemn provenite de la fa­bricarea mobilei, de la platformele pen­tru autocamioane, precum şi a celor de la cojirea mecanică a lemnului pentru celuloză de export ş.a., s-a întocmit un studiu privind amplasarea în viitor a unei fabrici pentru plăci aglomerate, care să folosească drept materie primă deşeurile ce rezultă din activităţile men­ţionate. în acelaşi scop, în cadrul indus­triei locale s-au creat noi secţii specia­lizate care realizează din diverse deşeuri o gamă largă de obiecte industriale şi de uz casnic. Valoarea acestora depă­şeşte 1,5 milioane lei anual. Privitor la problema recuperării deşeu­rilor de hîrtie, metal, textile ş.a., men­ţionăm faptul că prin modul în care a fost organizată acţiunea s-au obţinut de la început rezultate bune, concretizate în depăşirea substanţială a planului la o serie de sortimente. Pe baza calculelor în aceste condiţii însă, aproape fără excepţie, staţiile de epurare sunt neren­tabile ; ba mai mult, ele conduc la în­registrarea unor importante cheltuieli ocazionate atît de fondurile de investiţii alocate, cît şi de cele de exploatare după darea în folosinţă, cheltuieli practic r­e­­recuperabile. Pornind de la principiul că fiecare subprodus rezidual este de fapt tot un produs, care se poate utiliza, parţial sau chiar total, în diferite alte ramuri ale economiei naţionale, s-au în­treprins studii şi cercetări asupra posi­bilităţilor de valorificare a acestora. Astfel de preocupări au existat la Com­binatul chimic­­ Făgăraş, prin utilizarea bioxidului de carbon rezidual ca înlocui­tor de acid sulfuric la faza de hidroliză acidă, reducerea pierderilor de oxizi de azot şi recuperarea lor cît mai bună sub formă de acid azotic pentru­­îngrăşă­minte, recuperarea amoniacului din ga­zele de tanc şi utilizarea lui la fabrica­rea azotatului de amoniu, recuperarea acidului azotic rezidual şi altele, la „Colorom“.­Codlea s-a realizat recupera­rea industrială a trioxidului de sulf şi sunt în curs de experimentare unele sis­teme de recuperare a oxizilor de azot şi bioxidului de sulf. De asemenea, tot aici, se studiază posibilitatea măririi greutăţii volumetrice a sulfatului de sodiu pentru destinarea lui industriei celulozei pe pro­cedeul sulfat. DEŞI REZULTATELE obţinute ar în­dreptăţi aprecieri pozitive privind mo­dul de desfăşurare al acţiunii, conside­răm totuşi insuficiente rezultatele obţi­nute. Aceasta pentru că i . Există încă — şi din păcate destul de des întîlnită — mentalitatea potrivit căreia deşeurile sunt sinonime cu gunoiul menajer şi că acţiunea de colectare ar­ fi o activitate periferică insuficient apre­ciată. Pentru eliminarea din concepţia oamenilor a reţinerilor de orice natură faţă de deşeuri, este necesară desfăşura­rea unei vaste campanii de presă, a unor filme documentare pe aceste teme, crea­rea unui sistem de cointeresare mate­rială mai bun şi, mai ales, ducerea unei munci de educaţie cetăţenească politico­­educativă la toate nivelele, începînd cu şcolile şi terminînd cu întreprinderile şi instituţiile de toate gradele. • Lipsa de organizare şi urmărire a felului cum se desfăşoară acţiunea, a condus de multe ori la dereglarea siste­mului de colectare şi valorificare în uni­tăţile specializate. Cauzele sunt legate de o dotare insuficientă cu mijloace de transport, spaţii de depozitare şi prelu­crare a deşeurilor — în special la D.C.A. — şi lipsa unui sistem de colectare la nivelul locuinţelor cetăţenilor. De aseme­nea, la instituţiile de toate gradele, care dispun de cantităţi mari de hîrtie, ne­­existînd dispozitive de defibrat hîrtia sau de tocat se preferă arderea acestor hîrtii în locul tocării şi expedierii lor spre fabricile de hîrtie în vederea valorificării. De aceea, considerăm că o primă măsură absolut necesară ce urmează a fi luată, este aceea de dotare a instituţiilor cu asemenea utilaje.­­ S-a constatat, şi nu rare­ori, că pla­nurile de colectări de diferite deşeuri nu sunt fundamentate pe baze reale, ceea ce conduce fie la nerealizări, fie la depă­şiri foarte mari la unele întreprinderi , dar ceea ce este mai grav e faptul că o serie de unităţi rămîn uneori fără cifre de plan, deşi au resurse de deşeuri. Am propune ca pentru fiecare categorie de deşeuri, in funcţie de specific, să se sta­bilească sarcini concrete de plan tutu­ror întreprinderilor şi instituţiilor de toate categoriile, indicator cu acelaşi re­gim de obligativitate ca şi indicatorii planului de producţie. • S-au întîlnit cazuri cind o serie de fabrici de hîrtie au refuzat primirea in continuare a deşeurilor de hîrtie pe con­siderentul că depozitele proprii erau o­­cupate la capacitatea maximă sau a unei insuficiente pregătiri tehnice care să asi­gure consumarea unor cantităţi mai mari. în acest sens, sugerăm necesitatea mai bunei corelări a capacităţilor de prelu­crare a deşeurilor la fabricile de hîrtie cu posibilităţile de colectare. • Există o serie de deşeuri pentru care nu s-au stabilit încă modalităţile de va­lorific­are, cum ar fi : sacii de polietile­nă, sacii de hîrtie bituminizaţi, deşeuri metalice provenite de la polizări cu pie­tre abrazive ş.a. şi pentru acestea sunt necesare să se studieze metode care să conducă la reintegrarea lor în circuitul economic. Pentru soluţionarea complexelor pro­bleme pe care le ridică recuperarea şi valorificarea unei întregi game de pro­duse reziduale încă nevalorificate, pro­duse care, în majoritatea cazurilor, se pierd fie în apele reziduale, în gaze re­ziduale, deşeuri metalice placate, produse rezultate din exploatarea şi industriali­zarea lemnului ş.a., considerăm necesare înfiinţarea unor laboratoare de cercetări pentru valorificări de subproduse ale in­dustriei, situate în cîteva centre mari in­dustrializate sau în zone de concentrare industrială, care să funcţioneze pe bază de autofinanţare. ec. Marin STOIANOVICI ing. Marin BÂRNĂ­­v , Secţia economica a Comitetului judeţean P.C.R.­­Braşov făcute, rezultă că pe anul 1971 am obtli­nut următoarele realizări : 1— hîrtie 6500 t (cu 700 t mai mult ca în anul 1970) — textile 535 t — sticlă 650 t ş.a. ORICÎT DE COMPLEXA ar fi acţiu­nea de colectarea şi valorificare a de­şeurilor de hîrtie, sticlă, metal sau tex­tile, considerăm de o covîrşitoare impor­tanţă orientarea activităţii întreprinderi­lor şi centralelor industriale spre recupe­rarea deşeurilor, îndeosebi a celor ce re­zultă dintr-o serie de procese de fabri­caţie, din industria chimică în special. Se ştie că, în general, acţiunile ce se în­treprind pe linia epurării apelor rezi­duale sau prevenirii emanaţiilor de gaze nocive, urmăresc distrugerea pe cale chimică, biologică, sau mecanică a re­­zidurilor solide, lichide sau gazoase. în cazul unităţilor din judeţul nostru se im­pune cu acuitate luarea de măsuri deo­sebite, avînd în vedere efectele de po­luare masivă ce se constată în special în bazinul Oltului, rîu de mare impor­tanţă în economia ţării, privit atît din punct de vedere economic cît şi turistic. Pentru prevenirea poluării apelor Oltu­lui, ca şi a atmosferei din centrele pu­ternic industrializate, s-au luat o serie de măsuri deosebite privind obligativita­tea creării unei serii întregi de staţii de epurare a apelor reziduale. NOI RESURSE IN CIRCUITUL ECONOMIC • O acţiune ce se cere declanşată pe un front larg care sa antreneze pe toţi cetăţenii ţării. # Ce rezultă din experienţa acţiunilor întreprinse în judeţul Braşov. @ Zeci şi sute de milioane de lei pot fi recuperaţi cu eforturi minime. ------­complexele intercooperatiste de creştere şi îngrăşare a porcilor, care au intrat de curînd în producţie. Aprovizionarea ne­ritmică cu furaje, slaba preocupare pen­tru asigurarea numărului de purcei nece- sari, duc la scăderea coeficientului de Utilizare a fondurilor de producţie şi respectiv la diminuarea veniturilor nete pe care se scontează. Din acest punct de vedere, apare cu totul anormală situaţia de la complexele de porcine Magia vi­­ judeţul Dolj, Negru Vodă şi Cobadin din judeţul Constanţa, care în ultima peri­oadă au pierdut, prin mortalităţi un nu­măr foarte mare de purcei (15—20%), fapt care pune de pe acum sub semnul între­bării însăşi realizarea planului de pro­ducţie marfă pe anul 1972 Printre cele mai grave denaturări ale utilizării corespunzătoare a fondurilor de producţie în complexele de porcine a apă­rut în ultimul timp aşa zisa custodie, care aproape în toate cazurile­ echivalează cu neîndeplinirea planului de producţie, res­pectiv a planului de livrări. în dorinţa de a se acoperi numeroasele carenţe ale desfăşurării procesului de­ producţie, con­ducătorii unor complexe se complac în situaţia de a raporta şi unele realizări fictive, pe care de fapt le obţin numai în anul următor. De exemplu, complexul pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Ulmeni din judeţul Ilfov a înregistrat în evidenţe pe anul 1970 o producţie de 10732 tone carne (cu circa 1300 tone sub plan), din care peste 1000 tone „s-au li­vrat“ în custodie. Această cantitate a fost însă produsă abia în anul 1971 (pînă în trim. III) în capacităţile şi cu cheltu­ieli de producţie aferente anului 1971. Departamentul Agriculturii de Stat are posibilitatea să ia măsurile corespunză­toare din acest punct de vedere. OBŢINEREA unor cantităţi spo­rite de carne prin folosirea intensivă a capacităţilor de producţie şi valorificarea su­perioară a resurselor mate­riale in verner­ea satisfacerii nevoilor economiei, a cerinţelor ■ popu­laţiei, impune accentuarea aplicării din partea Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor a măsurilor pentru exploatarea raţională a tuturor fondurilor de producţie din complexele zootehnice pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Tendinţa generală spre îmbunătăţirea corelaţiei dintre fondurile fixe şi fon­durile circulante constituie o situaţie fa­vorabilă pentru utilizarea tot mai raţio­nală a acestora. îmbunătăţirea în conti­nuare a rezultatelor este o premisă ne­cesară pentru creşterea corespunzătoare a producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi, în final, ri­dicarea eficienţei economice a activităţii ce se desfăşoară în aceste obiective.

Next