Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
Relaţii economice externe ale României CRESC LIVRĂRILE RECIPROCE Intre românia si r. o. germană ! Interviul nostru cu dr. E. SCHWIERZ, adjunct al ministrului economiei externe a R. D. G. • Tovarășe ministru, nu de mult a fost semnat protocolul privind livrările reciproce de mărfuri intre R. D. Germană şi R. S. România pentru anul 1972. Cum apreciaţi hotăririle stabilite în acest protocol ? — Cred că ambele părţi pot fi mulţumite de rezultatul realizat prin tratativele purtate în vederea livrărilor reciproce de mărfuri între R. D. Germană şi R. S. România în anul 1972. Protocolul semnat la București se bazează pe acordul de lungă durată, privind livrările reciproce de mărfuri în anii 1971—1975, precum şi pe hotăririle Comisiei mixte guvernamentale pentru colaborare economică între cele două țări. Acesta reflectă dezvoltarea şi adîncirea în continuare a relaţiilor economice între ţările noastre şi serveşte la realizarea programului complex de adîncire şi perfecţionare, în continuare, a colaborării şi dezvoltării, integrării economice socialiste a ţărilor membre ale CAER. Ritmul de creştere prevăzut, precum şi structura stabilită a livrărilor reciproce de mărfuri stau mărturie creșterii ,puteriieconomice şi dezvoltării dinamice a economiilornaţionale din cele două ţări. ... r Schimbul de mărfuri stabilit pentru 1972 depăşește volumul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru acest an. In comparaţie cu protocolul pentru 1971, cel recent încheiat prevede o creştere însemnată a livrărilor reciproce de mărfuri. în anul 1972 vor fi importate, respectiv exportate, o serie de produsee noi, cu deosebire din industria prelucrătoare a metalelor. Astfel, R. D.’ Germană',va livra României, pentru prima oară, irjistalaţii şi echipament pentru industria de fibre textile chimice,’'iVtâşini. Şi instalaţii pentru 'producerea porţelanului şi' a' ceramicii. Din R. S. România vom importa echipamente pentru o instalație ,de aglomerare, montaje pentru conducte și izolări, precum si 'piese de motoare' " ' * Mi amintit, printre altele, că protocolul anual încheiat se bazează pe hotăririle Comisiei iluxte guvernamentale rie colaborare economică intre R. D. Germană și R- S. România. Vă rugăm să nerelataţi despre cîteva din proiectele şi măsurile stabilite. A vreau să amintesc mai întîi că cea de a IV-a Sesiune a Comisiei mixte guvernamentale, din mai 1971, a dat orientarea spre studierea altor posibilităţi de creştere a schimbului de mărfuri, ce depăşesc prevederile acordului de lungă durată între cele două ţări. Am- putut constata cu prilejul acestei sesiuni că la unele produse, pentru care în cadrul Comisiei mixte s-a stabilit cooperarea şi specializarea între ţările noastre, s-au încheiat contracte de livrări pe anul 1972 şi în continuare. De exemplu, pentru maşini-unelte, pentru echipament energetic, pentru echipament metalurgic, obiective foto, ş.a. Ca rezultat al celei de a IV-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale, s-au stabilit noi acţiuni de colaborare în domeniul industriei construcţiilor de maşini, electrotehnică, electronică, industria metalurgică, chimică şi altele. — Care vor fi cele mai importante mărfuri ale exportului, respectiv ale importului ţărilor noastre în anul 1972 ? — Şi în anul 1972 vor domina în comerţul reciproc produse ale industriei de prelucrare a metalelor, produse ale construcţiei de maşini, printre care echipamente şi instalaţii ale electrotehnicii şi electronicii. Reiese din aceasta că schimbul de mărfuri stabilit va contribui în măsură considerabilă la ridicarea productivităţii economiilor noastre naţionale. Schimburile reciproce de mărfuri au o gamă largă şi cuprind atît mărfuri pentru aprovizionarea industriei şi a altor ramuri economice ale ţărilor noastre, cit şi bunuri de consum. Printre mărfurile exportate de R.D.G. se numără : iriaşini-unelte, echipament de exploatare la zi, instalaţii de ridicare şi transport, produse ale electrotehnicii şi electronicii, tehnica de măsură, de contando şi de reglare, maşini de birou, maşini poligrafice, maşini textile, maşini pentru industria alimentară şi de delicatese, produse ale construcţiei de aparate ştiinţifice, nave de pescuit, vagoane cu două etaje, produse ale tehnicii medicale, îngrăşăminte potasice, produseaţe ,chtimiei, şi fotochimiei. In afară de acestea se mai livrează către R. S. România produse ale industriei uşoarei ,ca de exemplu : perdele din polipster, tricotaje, lenjerie fină de corp, ciorapi şi pro- , duse ale industriei de sticlă şi ceramică, etc. N-aş vrea să omit în cele din urmă livrările... debere, care se bucură, după cum m-ai fi Putut convirge la Bucureşti, de o bună apreciere în rindul populaţiei , din Român,U.R. S.: România exportă în R. D. Germană ,de deosebire: instalaţii şi echipamente , foraj, instalaţii, energetice, instalaţii pentru industria metalurgică, vagoane marfă, vehicule rutiere, produse ,ale electrotehnicii, maşini unelte, armături, materiale pentru industria de construcţii şi produse chimice. în afară de acestea importăm din România şi linele bunuri de consum. P. N. 1 CENTRALELE INDUSTRIALE INTEGRARE, PROFILARE, SPECIALIZARE - EXIGENTE ALE INDUSTRIEI MODERNE 1. In1 ce măsură este necesară integrarea diferitelor funcţiuni ale întreprinderilor în cadrul Centralei? ' ' ii 2. Care este stadiul actual al integrării unor funcţiuni (cercetare-dezvoltare, comercială, financiar-contabilă, de personal etc.) ?"3. Cum se concretizează măsurile luate de centrale privind profilarea şi specializarea unităţilor componente ? In numărul de ţaţă al revistei continuăm publicarea răspunsurilor la ancheta noastră privind: integrarea, profilarea, specializarea centralelor industriale (vezi „Viaţa economică“ nr. 52,1971 şi 1/1972). ■ -gg CENTRALELE INDUSTRIALE se află in perioada in parc isi ■ I ..finisează“ structurile și. isi concentrează în tot mai mare măsură pre- ■ ocupările spre domeniile cele mai importante. In acest sens la centrala noastră au fost experimentate, în timp, forme de organizare și de structurare diferite ajungindu-se in prezent la integrarea completă a. Uzinei de anvelope ,Danu biana“ și a Combinatului de cauciuc „Jilava“ în structura centralei. Ca urmare a integrării a fost desfiinţat paralelismul funcţiunilor între uzine şi centrală şi s-a creat posibilitatea" ca uzinele integrate să-şi orienteze întreaga lor activitate numai în direcţia realizării sarcinilor de producţie, avînd în acest domeniu competenţe deosebit de largi. Centrala stabileşte numai, politica de dezvoltare a producţiei şi aprobă planul de producţie, inclusiv planul cheltuielilor de producţie, sarcina realizării acestora revenind exclusiv uzinei „Danubiana“ şi Combinatului „Jilava“. Centrala intervine numai în cazul abaterilor de la planul stabilit. Totodată, trebuie să subliniem că, pentru a asigura Uzinei „Danubiana“ şi Combinatului „Jilava“ răspunderi depline în domeniul realizării sarcinilor de producţie, centrala a preluat toate atribuţiile care se pot desfăşura centralizat : .cercetare, proiectare, investiţii,, contractare, aprovizionare, desfacere, , contabilitate, financiar,,.salarizare, învâţămînt etc."-" Această formă organizatorică ,rppre- ... ziptă un moment deosebit deimportant în evoluţia centralei ,în aceste condiţii,, . organele de conducere ale centralei, inclusiv ale Uzinei . „Danubiana“ şi Com-binatul . ..Jilava“, sunt grupate petrei nivele şi anume : conducerea superioară — drectorii , .conducerea intermediară —, inginerii şefi , conducerea de supraveghere — şefii de secţii, servicii, care asigură acoperirea corespunzătoare şi echilibrată a tuturor funcţiunilor şi utilizarea optimă a personalului; în acest fel, are loc o apropiere simţitoare a centralei de producţie şi se asigură o mai bună conducere a activităţii de producţie a celor două unităţi componente integrate in structura centralei industriale. 2 PASUL URMĂTOR îl constituie integrarea completă a tuturor unităţilor componente, respectiv: Uzina de anvelope Victoria-Floreşti, Combinatul de carciuc-Piteşti, FARTEC-Braşov, astfel încît centrala industrială să devină cu adevărat o unitate economică autonomă de producţie. Pentru integrarea completă a unităţilor componente ale centralei am studiat, analizat şi stabilit forma şi modul de structurare a unităţilor din subordine, precum şi ierarhizarea preluării multiplelor atribuţii, în funcţie de volumul, importanţa şi complexitatea lor. S-a ţinut seama de aspectul economic, uman şi cel al acţiunii şi transmiteriisarcinilor pentru fundamentarea, controlul şi eventuala corectare a deciziilor şi informaţiilor la toate nivelele ierarhice. Intererarea completă presupune, după părerea noastră, stabilirea unei strînse ing. Tanase VOLINTIRU ec. Ion VELICAN director organizare și personal Centrala industrială de anvelope și articole tehnice din cauciuc •Continuare în pag. 12 director general REEVALUĂRI ALE RAPORTULUI MARFĂ-CONSUMATOR UL CARE S-A ÎNCHEIAT marchează obţinerea unor realizări concludente in domeniul satisfacerii la un nivel superior a cerinţelor de consum ale populaţiei. Creşterea şi diversificarea producţiei bunurilor de consum, alături de sporirea veniturilor băneşti ale oamenilor muncii, au creat posibilităţi tot mai largi de satisfacere a cererii de mărfuri a populaţiei. In evoluţia sa — ca rezultat al creşterii solvabilităţii — cererea populaţiei sporeşte, dar o dată cu aceasta, sub influenţa unui grup larg de factori — economici-demografici, sociologici, psihologici etc. — ea înregistrează mutaţii importante in ceea ce priveşte structura sortimentală, distribuţia teritorială, formele şi modalităţile concrete de manifestare. In acest context este necesar — după cum subliniază documentele Congresului al X-lea al P.Ar. — să se acorde ....o permanentă atenţie adaptării fondului de mărfuri la evoluţia cererii populaţiei, prin studierea temeinică a tendinţelor consumului". Ignorarea acestor tendinţe ar implica prejudicii şi perturbări in mecanismul economic-social, iar abordarea acestui domeniu — al nevoilor, consumului, cererii de mărfuri — de o complexitate crescindă, nu mai este posibilă decit cu metode şi tehnici de o înaltă rigurozitate ştiinţifică. A Mutaţii structurale CA UN FENOMEN deosebit de semnificativ pentru dinamica cererii de mărfuri a ţării noastre, aş releva în primul rînd mutaţiile in structura cererii. Determinate de ridicarea veniturilor, de schimbările intervenite în structura social-profesională ,a consumatorilor, de creşterea şi diversificarea ofertei de mărfuri — aceste mutaţii atestă lărgirea cercului trebuinţelor satisfăcute, realizarea unui consum echilibrat, un standard de viaţă în continuă urcare. Direcţiile îmbunătăţirii structurii' efrCjrii sunt multiple, începînd cu cele referitoare, la proporţia dintrecele două grupe mari de mărfuri — alimentare șinealimentare — și terminînd cu deplasările intre grupe de produse, între produse și articole. Astfel, continuă să crească, întotalul cererii, ponderea mărfurilor nealîmentare, rererea pentru aceste mărfuri dovedindu-se a fi mai elastică faţă de mişcarea veniturilor ca şi în comparaţie cu cererea pentru mărfurileAlimentare ; se menţine, ca tendinţă, orientareaconsumului alimentar, într-omăsură crescândă, către alimentaţia publică ; se accentuează cererea pentru mărfuri alimentare mai bogate în substanţe nutritive, în raport cu celelalte mărfuri alimentare ; se menţine un decalaj, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a cererii', intre'jărfurile'cu lin'grad■ mai ridicat dfe’ bregăţirte pehtrui 'cln'îum,' ' faţă de 'celelMite 1 ntărfuri corespondente, în favoarea prâbnelor (exemplu : diplu-' rile:, pîine- făină, preparate de“'carne-' carne, produse zahartoase - zahăr,' corifee- ' ţii - ţesături ete.)';'creşte pon'cîefha cererii pentru obiectele' de uz spiritual în totalul mărfurilor 'nealimentare ; ' de la produsele .,tradiţionale“, cererea se, deplasează deci treptat către înlocuitori etc. . Aceste mutaţii afectează toate categoriile de consumatori. Ele nu desfiinţează deosebirile, încă importante, în ceea ce priveşte profilul de consum şi, respectiv, structura cererii, de la o categorie la alta de consumatori (diferenţiate după nivelul de venit, natura ocupaţiei, mediul de viaţă etc.). Aceste deosebiri nu au însă un caracter rigid. Politica de ridicare a nivelului veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii — promovată de partid — politică în cadrul căreia se acordă o atenție specială celor cu venituri mici, va avea drept consecinţă o atenuare a deosebirilor existente în prezent în structura consumului, mai ales în ceea ce privește produsele de bază. • Mobilitate în localizare SCHIMBĂRILE în structura pe grupe de produse a cererii populaţiei se asociază unor importante mutaţii în ceea ce priveşte localizarea cererii, distribuirea ei teritorială . In prezent, se păstrează diferenţe sensbile de nivel şi de structură ale cererii pe medii — urban, rural — pe judeţe, zone, localităţi, o serie de procese economice, demografice şi de r»ît.a r» ri 111 r* n conuimbă îr» congni’i rliforit, altă natură schimbă, în sensuri diferite, particularităţile teritoriale ale cererii. Aşa, de exemplu, continuarea procesului de urbanizare, sub impulsul ritmului susţinut de industrializare a ţării, implică retbstribuiri, ale consumatorilor intre piaţa,, urbană şi cea rurală, . acelaşi timp, .însă, .piaţarurală, departe, de ,a-şi micşora proporţiile, cunoaşte o dinamică rapidă, superioară, , mediei pe ţară Explicaţia constă atît,,în creşterea nivelului veniturilor populaţiei rurale,, cit şi în obţinerea acestora într-o proporţie tot mai însemnată, sub formă bănească. • Creşterea, număruluisalariaţilor în reprof. dr. C. FLORESCU (Continuare în pag. 12) 2