Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

Relaţii economice externe ale României CRESC LIVRĂRILE RECIPROCE Intre românia si r. o. germană ! Interviul nostru cu dr. E. SCHWIERZ, adjunct al ministrului economiei externe a R. D. G. • Tovarășe ministru, nu de mult a fost semnat protocolul privind livrările reciproce de mărfuri intre R. D. Germană şi R. S. România pentru anul 1972. Cum apreciaţi hotăririle stabilite în acest proto­col ? — Cred că ambele părţi pot fi mulţu­mite de rezultatul realizat prin tratative­le purtate în vederea livrărilor reciproce de mărfuri între R. D. Germană şi R. S. România în anul 1972. Protocolul semnat la București se bazează pe acordul de lungă durată, privind livrările reciproce de mărfuri în anii 1971­—1975, precum şi pe hotăririle Comisiei mixte guverna­mentale pentru colaborare economică în­tre cele două țări. Acesta reflectă dez­voltarea şi adîncirea în continuare a re­laţiilor economice între ţările noastre şi serveşte la realizarea programului com­plex de adîncire şi perfecţionare, în con­tinuare, a colaborării şi dezvoltării, in­tegrării­­ economice socialiste a ţărilor membre ale CAER. Ritmul de creştere prevăzut, precum şi structura stabilită a livrărilor reci­proce de mărfuri stau mărturie creșterii­­ ,puterii­­economice şi dezvoltării dinamice a economiilor­­naţionale din cele două ţări. ... r­ Schimbul de măr­furi stabilit pentru 1972 depăşește volumul prevăzut­ în acor­dul comercial de lungă durată pentru acest­­ an. In comparaţie cu protocolul pentru 1971, cel recent încheiat prevede o creştere însemnată a livrărilor reci­proce de mărfuri. în anul 1972 vor fi importate, respec­tiv exportate, o serie de produsee noi, cu deosebire d­in industria prelucrătoare a metalelor. Astfel, R. D.’ Germană',va li­vra României, pentru prima oară, irjista­­laţii şi echipament pentru­ industria de fibre textile chimice,’'iVtâş­ini. Şi instalaţii pentru 'producerea porţelanului şi' a' ce­ramicii. Din R. S. România vom importa echipamente pentru o instalație ,de aglo­merare, montaje pentru conducte și izo­lări, precum si 'piese de motoare' " ' * Mi amintit, printre altele, că protocolul anual încheiat se ba­zea­­ză pe hotăririle Comisiei ilu­xte guvernamentale rie colaborare e­­conomică intre R. D. Germană și R- S. România. Vă rugăm să ne­­relataţi despre­ cîteva din proiectele şi măsurile stabilite. A vrea­u să amintesc mai în­tîi că cea de a IV-a Sesiune a Comisiei mixte guvernamentale, din mai 1971, a dat o­­rientarea spre studierea altor posibilităţi de creştere a schimbului de mărfuri, ce depăşesc prevederile acordului de­­ lungă durată între cele două ţări. Am-­ putut constata cu prilejul acestei sesiuni că la unele produse, pentru care în cadrul Comisiei mixte s-a stabilit cooperarea şi specializarea între ţările noastre, s-au încheiat contracte de livrări pe anul 1972 şi în continuare. De exemplu, pen­tru maşini-unelte, pentru echipament e­­nergetic, pentru echipament metalurgic, obiective foto, ş.a. Ca rezultat al celei de a IV-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale, s-au stabilit noi acţiuni de colaborare în do­meniul industriei cons­trucţiilor de ma­şini, electrotehnică, electronică, industria metalurgică, chimică şi altele. — Care vor fi cele mai impor­tante mărfuri ale exportului, res­pectiv ale importului ţărilor noas­tre în anul 1972 ? — Şi în anul 1972 vor domina în co­merţul reciproc produse ale industriei de prelucrare a metalelor, produse ale con­strucţiei de­ maşini, printre care echipa­mente şi instalaţii ale electrotehnicii şi electronicii. Reiese din aceasta că schim­bul de mărfuri stabilit va contribui în măsură considerabilă la ridicarea pro­ductivităţii economiilor noastre naţio­nale. Schimburile reciproce de mărfuri au o gamă largă şi cuprind atît mărfuri pentru aprovizionarea industriei şi a altor ramuri economice ale ţărilor noastre, cit şi bunuri de consum. Printre mărfurile exportate de R.D.G. se numă­­­ră : iriaşini-unelte, echipament de exploa­tare la zi, instalaţii de ridicare şi trans­port, produse ale electrotehnicii­ şi elec­tronicii, tehnica de măsură, de contando şi de reglare, maşini de birou, maşini po­ligrafice, maşini textile, maşini pentru industria alimentară şi de delicatese, produse ale construcţiei de aparate ştiin­ţifice, nave de pescuit, vagoane cu două etaje, produse ale tehnicii medicale, în­grăşăminte potasice, produse­­aţe ,chtimiei, şi fotochimiei. In afară de acestea se mai livrează către R. S. România pro­duse ale industriei uşoarei ,ca de exem­plu : perdele din polipster, tricotaje, len­jerie fină de corp, ciorapi şi pro- , duse ale industriei de sticlă şi ceramică, etc. N-aş vrea să omit în cele din urmă livrările... de­­bere, care se bucură,­ după cum m-ai fi Putu­t convir­ge la Bucureşti, de o bună apreciere în rindul populaţiei , din Român,U.­R. S.: România expor­tă în R. D. Ger­­­­mană ,d­e deosebire: instalaţii şi echipa­ment­­e , foraj, instalaţii, energetice, in­stalaţii pentru industria metalurgică, va­goane marfă, vehicule rutiere, produse ,ale electrotehnicii, maşini unelte, armă­turi, materiale pentru industria de cons­trucţii şi produse chimice. în afară de acestea importăm din România şi linele bunuri de consum. P. N. 1 CENTRALELE INDUSTRIALE INTEGRARE, PROFILARE, SPECIALIZARE - EXIGENTE ALE INDUSTRIEI MODERNE 1. In1 ce măsură este necesară integrarea diferitelor funcţiuni ale întreprinde­rilor în cadrul Centralei? ' ' ii 2. Care este stadiul actual al integrării unor funcţiuni (cercetare-dezvoltare, comercială, financia­r-contabilă, de personal etc.) ?"­­3. Cum se concretizează măsurile luate de centrale privind profilarea şi spe­cializarea unităţilor componente ? In numărul de ţaţă al revistei continuăm publicarea răspunsurilor la ancheta noastră privind: integrarea, profilarea, specializarea centralelor industriale (vezi „Viaţa economică“ nr. 52,1971 şi 1/1972). ■ -gg CENTRALELE INDUSTRIALE­­­ se află in perioada in parc isi ■ I ..finisează“ structurile și. isi con­centrează în tot mai mare măsură pre- ■ ocupările spre domeniile cele mai impor­tante. In acest sens la centrala noastră au fost­ experimentate, în timp, forme de organizare­ și de structurare diferite a­­jungindu-se in prezent la integrarea completă a. Uzinei de anvelope ,Danu­­ biana“ și a Combinatului de cauciuc „Ji­lava“ în structura centralei. Ca urmare a integrării a fost desfiin­ţat paralelismul funcţiunilor între uzine şi centrală şi s-a creat posibilitatea" ca uzinele integrate să-şi orienteze întreaga­­ lor activitate numai în direcţia realizării sarcinilor de producţie, avînd în acest domeniu competenţe deosebit de largi. Centrala stabileşte numai, politica de dezvoltare a producţiei şi aprobă planul de producţie, inclusiv planul cheltuielilor de producţie, sarcina realizării acestora revenind exclusiv uzinei „Danubiana“ şi Combinatului­­ „Jilava“. Centrala intervi­ne numai în cazul abaterilor de la pla­nul stabilit. Totodată, trebuie să subli­niem că, pentru a asigura Uzinei „Da­nubiana“ şi Combinatului „Jilava“ răs­punderi depline în domeniul realizării sarcinilor de producţie, centrala a pre­luat­ toate atribuţiile care se pot­­ desfă­şura centralizat : .cercetare, proiectare, investiţii,, contractare, aprovizionare, des­facere, , contabilitate, financiar,,.­salariza­re, învâţămînt etc."-" Această formă organizatorică ,rppre- ... ziptă un moment­ deosebit de­­important în evoluţia centralei­ ,în aceste condiţii,, . organele de conducere ale centralei, in­clusiv ale Uzinei . „Danubiana“ şi Com-­­­binatul . ..Jilava“, sunt grupate pe­­trei ni­vele şi anume : conducerea superioară — d­rectorii , .conducerea intermediară —, inginerii şefi , conducerea de suprave­ghere — şefii de secţii, servicii, care asi­gură acoperirea corespunzătoare şi echi­librată a tuturor funcţiunilor şi­ utilizarea optimă a personalului; în acest fel, are loc o apropiere simţitoare a centralei de producţie şi se asigură o­­ mai bună con­ducere a activităţii de producţie a celor două unităţi componente integrate in structura centralei industriale. 2 PASUL URMĂTOR îl constituie integrarea completă a tuturor unităţilor componente, respectiv: Uzina de anvelope Victoria-Floreşti, Com­binatul de car­ciuc-Piteşti, FARTEC-Bra­­şov, astfel încît centrala industrială să devină cu adevărat o unitate economică autonomă de producţie. Pentru integrarea completă a unităţi­lor componente ale centralei am studiat, analizat şi stabilit forma şi modul de structurare a unităţilor din subordine, precum şi ierarhizarea preluării multi­plelor atribuţii, în funcţie de volumul, importanţa şi complexitatea lor. S-a ţi­­nut seama de aspectul economic, uman şi cel al acţiunii şi transmiterii­­sarcinilor pentru fundamentarea, controlul şi even­tuala corectare a deciziilor şi informaţii­lor la toate nivelele ierarhice. Intererarea completă presupune, după părerea noastră, stabilirea unei strînse ing. Tanase VOLINTIRU ec. Ion VELICAN director organizare și personal Centrala industrială de anvelope și articole tehnice din cauciuc •Continuare în pag. 12­ director general REEVALUĂRI ALE RAPORTULUI MARFĂ-CONSUMATOR­ ­UL CARE S-A ÎNCHEIAT marchează obţinerea unor realizări con­­cludente in domeniul satisfacerii la un nivel superior a cerinţelor de consum ale populaţiei. Creşterea şi diversificarea producţiei bunu­rilor de consum, alături de sporirea veniturilor băneşti ale oamenilor muncii, au creat posibilităţi tot mai largi de satisfacere a cererii de mărfuri a populaţiei. In evoluţia sa — ca rezultat al creşterii solva­bilităţii — cererea populaţiei sporeşte, dar o dată cu aceasta, sub influenţa unui grup larg de factori — economici-demografici, sociologici, psihologici etc. — ea înregistrează mutaţii importante in ceea ce priveşte structura sortimentală, dis­tribuţia teritorială, formele şi modalităţile concrete de manifestare. In acest contex­t este necesar — după cum subliniază documentele Congre­sului al X-lea al P.Ar. — să se acorde ....o permanentă atenţie adaptării fon­dului de mărfuri la evoluţia cererii populaţiei, prin studierea temeinică a ten­dinţelor consumului". Ignorarea acestor tendinţe ar implica prejudicii şi pertur­bări in mecanismul economic-social, iar abordarea acestui domeniu — al nevoi­lor, consumului, cererii de mărfuri — de o complexitate crescindă, nu mai este posibilă decit cu metode şi tehnici de o înaltă rigurozitate ştiinţifică. A Mutaţii structurale CA UN FENOMEN deosebit de semni­ficativ pentru dinamica cererii de măr­furi a ţării noastre, aş releva în primul rînd mutaţiile in structura cererii. De­terminate de ridicarea veniturilor, de schimbările intervenite în­­ structura so­­cial-profesională ,a consumatorilor, de creşterea şi­ diversificarea ofertei de măr­furi — aceste mutaţii atestă lărgirea cer­cului trebuinţelor satisfăcute, realizarea unui consum echilibrat, un standard de viaţă în continuă urcare. Direcţiile îmbunătăţirii structurii'­ ef­rCj­rii sunt multiple, începînd cu cele refe­ritoare, la proporţia dintre­­cele două gru­­pe mari de mărfuri — alimentare și­­ne­alimentare — și terminînd cu deplasările intre grupe de produse, între produse și articole. Astfel, continuă să crească, în­­totalul cererii, ponderea mărfurilor ne­­alîmentare, rererea pentru aceste măr­furi dovedindu-se a fi mai elastică faţă de mişcarea veniturilor ca şi în compa­raţie cu cererea pentru mărfurile­­Ali­mentare ; se menţine, ca tendinţă, orien­tarea­­consumului­­ alimentar,­ într-o­­mă­sură crescândă, către alimentaţia pu­blică ; se accentuează cererea pentru mărfuri alimentare mai bogate în sub­stanţe nutritive, în raport cu celelalte mărfuri alimentare ; se menţine un de­calaj, în ceea ce priveşte ritmul de creş­tere a cererii', intre'j­ărfu­rile'cu lin'grad■ mai ridicat dfe’ bregăţirte pehtrui 'cln'îum,' ' faţă de 'celelMite 1 ntărfuri corespondente, în favoarea prâbnelor (exemplu : d­iplu-'­ rile:, pîine- făină, preparate de“'carne-' carne, produse zahartoase - zahăr,' corifee- ' ţii - ţesături ete.)';'creşte pon'cîefha cere­rii pentru obiectele' de uz spiritual în totalul mărfurilor 'nealimen­tare ; ' de la produsele .,tradiţionale“, cererea­ se, depla­sează deci treptat către înlocuitori etc. . Aceste mutaţii afectează toate­ catego­riile de consumatori. Ele nu desfiinţează deosebirile, încă importante, în ceea ce priveşte profilul de consum şi,­ respectiv, structura cererii, de la o categorie la alta de consumatori (diferenţiate după nivelul de venit, natura ocupaţiei, mediul de viaţă etc.). Aceste deosebiri nu au însă un caracter rigid. Politica de ridicare a nivelului veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii — promovată de partid — politică în cadrul căreia se a­­cordă o atenție specială celor cu veni­turi mici, va avea drept consecinţă o atenuare a deosebirilor existente în pre­zent în structura consumului, mai ales în ceea ce privește produsele de bază. • Mobilitate în localizare SCHIMBĂRILE în structura pe grupe de produse a cererii populaţiei se aso­ciază unor importante mutaţii în ceea ce priveşte localizarea cererii, distribui­rea ei teritorială . In prezent, se păstrea­ză diferenţe sens­bile de nivel şi de struc­tură ale cererii pe medii — urban, ru­ral — pe judeţe, zone, localităţi, o serie de procese economice, demografice şi de r»ît.a r» ri 111 r* n conuimbă îr» congni’i rliforit, altă natură schimbă, în sensuri diferite, particularităţile­­ teritoriale ale cererii. Aşa, de exemplu, continuarea procesului de urbanizare, sub impulsul ritmului susţinut de industrializare a ţării, impli­că retbstribuiri,­­ ale consumatorilor intre piaţa,, urbană şi cea rurală, . acelaşi timp, .însă, .piaţa­­rurală, departe, de ,a-şi micşora proporţiile, cunoaşte o dinamică rapidă, superioară, , mediei pe ţară Ex­plicaţia constă atît,,în creşterea nivelului veniturilor populaţiei rurale,, cit şi în obţinerea acestora într-o proporţie­ tot mai însemnată, sub formă bănească. • Creşterea, numărului­­salariaţilor în re­prof. dr. C. FLORESCU (Continuare în pag. 12) 2

Next