Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

S­ i investigarea pieţei evită drumurile „înfundate" Red. — Avînd în vedere scopul discuţiei noastre, — confruntarea cu beneficiarii serviciilor furnizate de INSCM­ — înainte de a intra în fondul ei, v-am ruga tovarăşe Cos­­tin Murgescu să ne expuneţi suc­cint concepţia activităţilor desfăşu­rate de INSCM­... C. Murgescu. — Institutul nostru face de doi ani eforturi pentru ca să fie cit mai util practicii. Acum ne aflăm în faţa unui nou plan de activitate, care ţine sea­mă de importantele schimbări ce au a­­vut loc în organizarea activităţii de co­merţ exterior. Dv. cunoaşteţi în linii mari principalele activităţi ale institutului nostru (n.r. — vezi caseta din pag. 16). Noi ur­mărim să răspundem , cit mai bine sarcinilor ce ne-au fost încredin­ţate şi implicit cerinţelor reale ale practicii. In mod deosebit aş atrage atenţia asupra contractelor pe care le în­cheiem cu ministerele, centralele şi ma­rile întreprinderi în vederea efectuării de studii care pot fi utile, fie în alcătui­rea programelor de promovare a expor­tărilor pentru produsele care interesează beneficiarii, fie in legătură cu pregătirea proiectelor de investiţii unde sînt de ase­menea necesare studii de conjunctură. έncepînd din 1972 ne „lansăm-1 într-o nouă direcţie de activitate care ni­ se pare a răspunde unei nevoi de mare actuali­tate, nevoie generată de schimbările în structura organizatorică a activităţii de comerţ exterior. Este vorba de înfiinţa­rea unui sector de asistenţă tehnică pen­tru compartimentele de marketing din întreprinderi, ministere, centrale, care îşi propune să păstreze o legătură per­manentă cu aceste unităţi, să le acorde sprijinul solicitat, informaţii, consultaţii, precum şi materialele de care institutul dispune şi care pot să-i intereseze. .Cei chemaţi să ia decizii privind dez­voltarea în perspectivă a ramurilor şi unităţilor economice sunt confruntaţi cu numeroase probleme ce privesc produsele şi pieţele cu care şi pe care dorim să ac­ţionăm, tendinţele ce se întrevăd pentru dezvoltarea lor în perspectivă şi inciden­ţa acestora asupra deciziilor ce urmează să fie luate, aspecte legate de eficienţa exportului în perspectivă şi multe altele asemănătoare. A găsi răspunsurile şi mai ales de a le fundamenta pe date ştiinţifice, pe rea­lităţi, este de neconceput astăzi fără in­vestigarea profundă şi sistematică a ten­dinţelor economiei mondiale şi a situaţiei diferitelor pieţe. Efortul nostru este în­dreptat tocmai în aceste direcţii. In do­rinţa de a spori eficienţa activităţii, este firesc să punem mereu întrebarea: în ce măsură investigaţiile noastre vă ajută la clarificarea perspectivei, să evitaţi dru­murile „înfundate" ? Dumneavoastră, din experienţa pe care o aveţi din conlucrarea cu institutul, aţi putea să ne spuneţi concret ce anume v-a fost util pentru ca să ne concentrăm în această direcţie cercetările. Dumnea­voastră aţi putea să ne spuneţi ce consi­deraţi că este inutil, superfluu în activi­tăţile pe care le desfăşurăm, ce credeţi că ar trebui să cuprindă în plus serviciile de informaţii sau studiile noastre, ca să răspundem mai bine nevoilor dumnea­voastră. Red. — Apelul lansat de tovarăşul Murgescu vine în întîmpinarea sco­pului urmărit de noi prin organi­zarea acestei discuţii, aşa că am ruga ca beneficiarii să-şi formule­ze opiniile, sugestiile... V. Manoliu. — In momentul de faţă siderurgia românească se găseşte în faţa unor probleme complexe privind dezvol­tarea, diversificarea, calitatea producţiei destinată exportului. La multe profile, tipodimensiuni, se întîmplă deseori să apară disponibilităţi pentru export. A­­cestea trebuie să-şi găsească loc pe piaţa externă. Noi trebuie să ştim dacă vom putea plasa produsul sau nu, dacă putem să pătrundem cu el pe o piaţă sau alta. Aceasta ne-a şi decis să facem apel la serviciile INSCM­-ului. In legătură cu calitatea lucrărilor remarc că între primele studii şi ultimele există progrese notabile chiar în ce priveşte fondul problemei, adică as­pectele de conjunctură care ne preocu­pă şi care în anii anteriori au fost ceva mai puţin consistente. Datele concrete şi comentariile din studiile de conjunctură erau mai puţin pregnante decit apar ele în ultimele studii. De asemenea, ca un lucru pozitiv şi foarte interesant şi care socotesc că ar trebui să fie răspîndit foarte larg la centralele industriale, ca şi în domeniul meu de proiectare, sunt documentarele statistice care însoţesc stu­diile privind evoluţiile preţurilor pe pia­ţa mondială, deosebit de utile pentru noi în orientarea politicii noastre de preţuri, în legătură cu buletinul zilnic de in­formaţii, aş face o propunere. Acest bu­letin este realmente util, însă din pă­cate, interesul diverşilor beneficiari se concentrează numai pe anumite părţi din el, iar noi plătim toate informaţiile pe care le cuprinde. De exemplu, suntem­ ne­voiţi să plătim pentru a afla cit costă soia la Londra sau alte produse, deşi ne interesează doar domeniul laminatelor. Oare nu putem găsi o posibilitate să di­rijăm spre beneficiar numai informaţiile care-l interesează şi acesta să plătească numai această parte ? Gh. Lungu: Susţin şi eu această pro­punere. In acelaşi sens, al profilării in­formaţiilor furnizate de institut în func­ţie de nevoile concrete ale beneficiaru­lui, aş propune ca o dată cu informaţiile de preţ ce privesc un anumit­ produs fi­nit să se furnizeze şi preţurile materiilor prime utilizate la fabricarea respectivu­lui produs. Şt. Andreescu: Nu numai în ceea ce priveşte informaţiile primite prin bule­tinul zilnic, dar chiar şi studiile de pia­ţă cred că ar putea fi îmbunătăţită, în sensul reducerii volumului de­ date şi sporirii, gradului de actualitate şi de con­cret al datelor conţinute. Unele studii au­­ încă un volum mare- Am soli­cita, de asemenea, o sporire a­ gradului de­ interpretare a datelor de către cel ce elaborează studiul. O a doua problemă, asupra căreia aş vrea să atrag atenţia­ este următoarea: beneficiarii finali — centralele şi între­prinderile— cer studii de marketing, ori institutul nu oferă decît studii de piaţă. După părerea mea ar trebui ca institu­tul să elaboreze şi studii de marketing. Mă bazez pe faptul că institutul dispune de specialişti de cea mai înaltă califi­care. V. Manoliu : Mă asociez acestei­­ obser­vaţii. Intr-adevăr, legea ne obligă acum să elaborăm studii de marketing pentru noile investiţii. Noi nu sîntem în măsură să întocmim asemenea studii şi nici nu mi se pare că cea mai bună soluţie ar fi ca fiecare unitate să-şi înfiinţeze un compartiment propriu de marketing. Dar pentru că MNSCI­-ul elaborează numai studii de conjunctură nu ştim cui să ne adresăm. Rămîne ca o problemă de re­flecţie să se găsească o soluţie la pro­blema cine să efectueze aceste studii de marketing. In dezbaterea „Vieţii economice“ CUM, UNDE ŞI CÂND UTILIZĂM INFORMAŢIA DE PIAŢĂ CHIMBĂRILE care au avut loc în organizarea activităţii de comerţ exterior din ţara noastră, preluarea de către unităţile economice pro­ducătoare a unor importante atribuţii pe linia desfacerii produselor pe pieţe externe, a determinat o sporire substanţială a cererilor de informaţii şi studii de piaţă pentru care beneficiarii apelează în mă­sură crescindă la serviciile unei instituţii specializate — Institutul pentru studierea conjuncturii economice internaţionale (INSCIN). Dinamica „pro­duselor” institutului oglindeşte elocvent efortul pe care acesta îl face spre a răs­punde multiplelor solicitări. O preocupare substanţial sporită pentru activitatea de prospectare se con­stată şi la institutele de proiectări, o dată cu introducerea prevederii legale ca în fundamentarea proiectelor de investiţii să figureze şi studii de piaţă pentru pro­dusele ce se propun a fi fabricate. In scopul de a îmbunătăţi munca în acest domeniu, am considerat utilă o confruntare a institutului cu principalii săi beneficiari — specialişti din ministere, centrale industriale, institute de proiectare. Dialogul cu utilizatorii studiilor de piaţă a dat posibilitatea verificării utilităţii lor, a conturării căilor de sporire a eficienţei serviciilor furnizate, prin apropierea acestora de dorințele nemijlocite ale practicii. 521,5* T/XAj rxmpim $1374 1500 1970 1971 10 MO 1978 Activitatea editorială a I.N.SC.I.N. Participanţi la masa rotundă: — Costin MURGESCU, director ge­neral al Institutului pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaţio­nale (INSCIN). — Iosif PAŢAN, consilier-INSCIN ; — Ion ISTRATE, şef compartiment Asistenţă Tehnică-INSCIN ; — Petre OLTEANU, — director ge­neral Direcţia — Plan-Dezvoltare — M.I.Ch.; — ştefan MAŞU, secretar perma­­nent­ AROMAR ; — Gheorghe LUNGU — director ex­port Centrala Confecţiilor; — Virgil MANOLIU, consilier — In­stitutul de Proiectări Laminoare ; — Gheorghe POPESCU, şef serviciu tehnic Uzina Autobuzul ; — Ștefan LUPAN, consilier — Insti­tutul­­ de Proiectări pentru Chimia Anorganică . — Ștefan CARUNTU și Alex. HRIS­­TODORESCU.-Institutul de Cercetări şi Proiectări* pentru Industria Ali­mentară : — Nicolae TUDOR­ACHE, consilier — Centrala Mase Plastice ; — Ștefan ANDREESCU. — șef ser­viciu marketing —• M.I.U.: Dezbaterile au fost consemnate de Ioan Georgescu şi Ştefan Mâşu. Studii efectuate de I.N.S.C.LN. pe bază de contracte • Cine să elaboreze studiile de marketing ? Red. : Se pare că problemei ridi­­­cate de tovarăşii Andreescu şi Mat­noliu merită să-i acordăm atenţie. După părerea institutului, cine ar trebui să se ocupe de elaborarea unui astfel de studiu ? C. Murgescu: Regret întotdeauna cînd constat că nu s-a ajuns la o delimitare clară între studiul de conjunctură şi ac­tivitatea de marketing. A fi din aceeaşi familie nu înseamnă a fi una şi aceeaşi persoană. . . Studiul de piaţă trebuie să ajute la adoptarea unei decizii. Promovarea efec­tivă a produsului este sarcina producăto­rului şi această sarcină este realizabilă prin elaborarea unor programe de lansa­re şi menţinere pe pieţele cîştigate. Aş propune să distingem în această privinţă cel puţin trei etape distincte : I — Cunoaşterea pieţei mondiale pentr­­ o marfă sau grupă de mărfuri ; II — Cu­noaşterea posibilităţilor de export pe o anumită piaţă pentru o marfă sau grupă de mărfuri . III .1 Elaborarea strategiei de pătrundere pe piaţa respectivă, cu produsul respectiv. Institutul poate efec­tua studiile din etapa I-a şi a II-a, ur­­mînd ca unităţile economice, pe baza a­­cestora, să elaboreze strategia lor pro­prie, luînd în consideraţie unele restric­ţii specifice. Şt. Moşu , în legătură cu acest aspect, aş dori să fac şi eu unele precizări. ISCI­-ul elaborează studii conjuncturale menite să evidenţieze dimensiunile, structura şi dinamica cererii care să con­ducă la concluzii privind posibilităţile de plasare a produselor româneşti pe pie­­ţele externe. Un astfel de studiu depis­tează o cerere, dar nu poate rezolva şi nu trebuie să i se ceară să rezolve pro-­ blema vînzării efective a introducerii şi promovării produsului. La aceste sarcini răspunde un program de marketing, care este mult mai amplu pe verticală, dar care poate fi realizat numai pe baza unor­­studii conjuncturale prealabile. Nu întîmplător legea prevede obligati­vitatea întocmirii studiului de marketing pentru fiecare proiect de investiții. Pen­tru a se decide efectuarea unei investi­ții nu este suficient să se știe că există (Continuare în pag.

Next