Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
S i investigarea pieţei evită drumurile „înfundate" Red. — Avînd în vedere scopul discuţiei noastre, — confruntarea cu beneficiarii serviciilor furnizate de INSCM — înainte de a intra în fondul ei, v-am ruga tovarăşe Costin Murgescu să ne expuneţi succint concepţia activităţilor desfăşurate de INSCM... C. Murgescu. — Institutul nostru face de doi ani eforturi pentru ca să fie cit mai util practicii. Acum ne aflăm în faţa unui nou plan de activitate, care ţine seamă de importantele schimbări ce au avut loc în organizarea activităţii de comerţ exterior. Dv. cunoaşteţi în linii mari principalele activităţi ale institutului nostru (n.r. — vezi caseta din pag. 16). Noi urmărim să răspundem , cit mai bine sarcinilor ce ne-au fost încredinţate şi implicit cerinţelor reale ale practicii. In mod deosebit aş atrage atenţia asupra contractelor pe care le încheiem cu ministerele, centralele şi marile întreprinderi în vederea efectuării de studii care pot fi utile, fie în alcătuirea programelor de promovare a exportărilor pentru produsele care interesează beneficiarii, fie in legătură cu pregătirea proiectelor de investiţii unde sînt de asemenea necesare studii de conjunctură. Începînd din 1972 ne „lansăm-1 într-o nouă direcţie de activitate care ni se pare a răspunde unei nevoi de mare actualitate, nevoie generată de schimbările în structura organizatorică a activităţii de comerţ exterior. Este vorba de înfiinţarea unui sector de asistenţă tehnică pentru compartimentele de marketing din întreprinderi, ministere, centrale, care îşi propune să păstreze o legătură permanentă cu aceste unităţi, să le acorde sprijinul solicitat, informaţii, consultaţii, precum şi materialele de care institutul dispune şi care pot să-i intereseze. .Cei chemaţi să ia decizii privind dezvoltarea în perspectivă a ramurilor şi unităţilor economice sunt confruntaţi cu numeroase probleme ce privesc produsele şi pieţele cu care şi pe care dorim să acţionăm, tendinţele ce se întrevăd pentru dezvoltarea lor în perspectivă şi incidenţa acestora asupra deciziilor ce urmează să fie luate, aspecte legate de eficienţa exportului în perspectivă şi multe altele asemănătoare. A găsi răspunsurile şi mai ales de a le fundamenta pe date ştiinţifice, pe realităţi, este de neconceput astăzi fără investigarea profundă şi sistematică a tendinţelor economiei mondiale şi a situaţiei diferitelor pieţe. Efortul nostru este îndreptat tocmai în aceste direcţii. In dorinţa de a spori eficienţa activităţii, este firesc să punem mereu întrebarea: în ce măsură investigaţiile noastre vă ajută la clarificarea perspectivei, să evitaţi drumurile „înfundate" ? Dumneavoastră, din experienţa pe care o aveţi din conlucrarea cu institutul, aţi putea să ne spuneţi concret ce anume v-a fost util pentru ca să ne concentrăm în această direcţie cercetările. Dumneavoastră aţi putea să ne spuneţi ce consideraţi că este inutil, superfluu în activităţile pe care le desfăşurăm, ce credeţi că ar trebui să cuprindă în plus serviciile de informaţii sau studiile noastre, ca să răspundem mai bine nevoilor dumneavoastră. Red. — Apelul lansat de tovarăşul Murgescu vine în întîmpinarea scopului urmărit de noi prin organizarea acestei discuţii, aşa că am ruga ca beneficiarii să-şi formuleze opiniile, sugestiile... V. Manoliu. — In momentul de faţă siderurgia românească se găseşte în faţa unor probleme complexe privind dezvoltarea, diversificarea, calitatea producţiei destinată exportului. La multe profile, tipodimensiuni, se întîmplă deseori să apară disponibilităţi pentru export. Acestea trebuie să-şi găsească loc pe piaţa externă. Noi trebuie să ştim dacă vom putea plasa produsul sau nu, dacă putem să pătrundem cu el pe o piaţă sau alta. Aceasta ne-a şi decis să facem apel la serviciile INSCM-ului. In legătură cu calitatea lucrărilor remarc că între primele studii şi ultimele există progrese notabile chiar în ce priveşte fondul problemei, adică aspectele de conjunctură care ne preocupă şi care în anii anteriori au fost ceva mai puţin consistente. Datele concrete şi comentariile din studiile de conjunctură erau mai puţin pregnante decit apar ele în ultimele studii. De asemenea, ca un lucru pozitiv şi foarte interesant şi care socotesc că ar trebui să fie răspîndit foarte larg la centralele industriale, ca şi în domeniul meu de proiectare, sunt documentarele statistice care însoţesc studiile privind evoluţiile preţurilor pe piaţa mondială, deosebit de utile pentru noi în orientarea politicii noastre de preţuri, în legătură cu buletinul zilnic de informaţii, aş face o propunere. Acest buletin este realmente util, însă din păcate, interesul diverşilor beneficiari se concentrează numai pe anumite părţi din el, iar noi plătim toate informaţiile pe care le cuprinde. De exemplu, suntem nevoiţi să plătim pentru a afla cit costă soia la Londra sau alte produse, deşi ne interesează doar domeniul laminatelor. Oare nu putem găsi o posibilitate să dirijăm spre beneficiar numai informaţiile care-l interesează şi acesta să plătească numai această parte ? Gh. Lungu: Susţin şi eu această propunere. In acelaşi sens, al profilării informaţiilor furnizate de institut în funcţie de nevoile concrete ale beneficiarului, aş propune ca o dată cu informaţiile de preţ ce privesc un anumit produs finit să se furnizeze şi preţurile materiilor prime utilizate la fabricarea respectivului produs. Şt. Andreescu: Nu numai în ceea ce priveşte informaţiile primite prin buletinul zilnic, dar chiar şi studiile de piaţă cred că ar putea fi îmbunătăţită, în sensul reducerii volumului de date şi sporirii, gradului de actualitate şi de concret al datelor conţinute. Unele studii au încă un volum mare- Am solicita, de asemenea, o sporire a gradului de interpretare a datelor de către cel ce elaborează studiul. O a doua problemă, asupra căreia aş vrea să atrag atenţia este următoarea: beneficiarii finali — centralele şi întreprinderile— cer studii de marketing, ori institutul nu oferă decît studii de piaţă. După părerea mea ar trebui ca institutul să elaboreze şi studii de marketing. Mă bazez pe faptul că institutul dispune de specialişti de cea mai înaltă calificare. V. Manoliu : Mă asociez acestei observaţii. Intr-adevăr, legea ne obligă acum să elaborăm studii de marketing pentru noile investiţii. Noi nu sîntem în măsură să întocmim asemenea studii şi nici nu mi se pare că cea mai bună soluţie ar fi ca fiecare unitate să-şi înfiinţeze un compartiment propriu de marketing. Dar pentru că MNSCI-ul elaborează numai studii de conjunctură nu ştim cui să ne adresăm. Rămîne ca o problemă de reflecţie să se găsească o soluţie la problema cine să efectueze aceste studii de marketing. In dezbaterea „Vieţii economice“ CUM, UNDE ŞI CÂND UTILIZĂM INFORMAŢIA DE PIAŢĂ CHIMBĂRILE care au avut loc în organizarea activităţii de comerţ exterior din ţara noastră, preluarea de către unităţile economice producătoare a unor importante atribuţii pe linia desfacerii produselor pe pieţe externe, a determinat o sporire substanţială a cererilor de informaţii şi studii de piaţă pentru care beneficiarii apelează în măsură crescindă la serviciile unei instituţii specializate — Institutul pentru studierea conjuncturii economice internaţionale (INSCIN). Dinamica „produselor” institutului oglindeşte elocvent efortul pe care acesta îl face spre a răspunde multiplelor solicitări. O preocupare substanţial sporită pentru activitatea de prospectare se constată şi la institutele de proiectări, o dată cu introducerea prevederii legale ca în fundamentarea proiectelor de investiţii să figureze şi studii de piaţă pentru produsele ce se propun a fi fabricate. In scopul de a îmbunătăţi munca în acest domeniu, am considerat utilă o confruntare a institutului cu principalii săi beneficiari — specialişti din ministere, centrale industriale, institute de proiectare. Dialogul cu utilizatorii studiilor de piaţă a dat posibilitatea verificării utilităţii lor, a conturării căilor de sporire a eficienţei serviciilor furnizate, prin apropierea acestora de dorințele nemijlocite ale practicii. 521,5* T/XAj rxmpim $1374 1500 1970 1971 10 MO 1978 Activitatea editorială a I.N.SC.I.N. Participanţi la masa rotundă: — Costin MURGESCU, director general al Institutului pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaţionale (INSCIN). — Iosif PAŢAN, consilier-INSCIN ; — Ion ISTRATE, şef compartiment Asistenţă Tehnică-INSCIN ; — Petre OLTEANU, — director general Direcţia — Plan-Dezvoltare — M.I.Ch.; — ştefan MAŞU, secretar permanent AROMAR ; — Gheorghe LUNGU — director export Centrala Confecţiilor; — Virgil MANOLIU, consilier — Institutul de Proiectări Laminoare ; — Gheorghe POPESCU, şef serviciu tehnic Uzina Autobuzul ; — Ștefan LUPAN, consilier — Institutul de Proiectări pentru Chimia Anorganică . — Ștefan CARUNTU și Alex. HRISTODORESCU.-Institutul de Cercetări şi Proiectări* pentru Industria Alimentară : — Nicolae TUDORACHE, consilier — Centrala Mase Plastice ; — Ștefan ANDREESCU. — șef serviciu marketing —• M.I.U.: Dezbaterile au fost consemnate de Ioan Georgescu şi Ştefan Mâşu. Studii efectuate de I.N.S.C.LN. pe bază de contracte • Cine să elaboreze studiile de marketing ? Red. : Se pare că problemei ridicate de tovarăşii Andreescu şi Matnoliu merită să-i acordăm atenţie. După părerea institutului, cine ar trebui să se ocupe de elaborarea unui astfel de studiu ? C. Murgescu: Regret întotdeauna cînd constat că nu s-a ajuns la o delimitare clară între studiul de conjunctură şi activitatea de marketing. A fi din aceeaşi familie nu înseamnă a fi una şi aceeaşi persoană. . . Studiul de piaţă trebuie să ajute la adoptarea unei decizii. Promovarea efectivă a produsului este sarcina producătorului şi această sarcină este realizabilă prin elaborarea unor programe de lansare şi menţinere pe pieţele cîştigate. Aş propune să distingem în această privinţă cel puţin trei etape distincte : I — Cunoaşterea pieţei mondiale pentr o marfă sau grupă de mărfuri ; II — Cunoaşterea posibilităţilor de export pe o anumită piaţă pentru o marfă sau grupă de mărfuri . III .1 Elaborarea strategiei de pătrundere pe piaţa respectivă, cu produsul respectiv. Institutul poate efectua studiile din etapa I-a şi a II-a, urmînd ca unităţile economice, pe baza acestora, să elaboreze strategia lor proprie, luînd în consideraţie unele restricţii specifice. Şt. Moşu , în legătură cu acest aspect, aş dori să fac şi eu unele precizări. ISCI-ul elaborează studii conjuncturale menite să evidenţieze dimensiunile, structura şi dinamica cererii care să conducă la concluzii privind posibilităţile de plasare a produselor româneşti pe pieţele externe. Un astfel de studiu depistează o cerere, dar nu poate rezolva şi nu trebuie să i se ceară să rezolve pro- blema vînzării efective a introducerii şi promovării produsului. La aceste sarcini răspunde un program de marketing, care este mult mai amplu pe verticală, dar care poate fi realizat numai pe baza unorstudii conjuncturale prealabile. Nu întîmplător legea prevede obligativitatea întocmirii studiului de marketing pentru fiecare proiect de investiții. Pentru a se decide efectuarea unei investiții nu este suficient să se știe că există (Continuare în pag.