Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

RflffJUftZARM (Urmare din pag. 3) cerile respective însumînd sute de milioane de lei. întreprinderile cunosc însă cel mai bine cauzele obţinerii unor rezultate neconforme cu posibilităţile pe care le au, astfel că acestea trebuie să treacă, de la începutul anului, la analiza critică asupra modului în care s-a realizat planul prețului de cost pe anul 1971, stabilind măsurile care trebuie luate pentru eliminarea neajunsurilor constatate. Un factor de prim ordin îl constituie analiza cheltuielilor materiale, a posibilităților de reducere a acestora, cunoscînd că în actualul cincinal pe această cale urmează să se obţină aproape un sfert din creşterea planificată a venitului naţional. Reducerea cheltuielilor materiale pe baza scăderii continue a consumului specific de materii prime şi materiale, a combustibilului şi energiei electrice, care corespunde tendinţelor ce se manifestă pe plan mondial, trebuie să asigure realizarea unor consumuri, în raport cu structura tehnică modernă a economiei naţionale, cu echipamentele şi tehnologiile industriale perfecţionate, de care dispunem. Multe unităţi economice nu realizează eficienţa scontată şi ca urmare a faptului că folosesc incomplet capacităţile de producţie, unele utilaje provenite din import stau nefolosite deşi pentru importul acestora s-au făcut eforturi valutare. Aceasta constituie o rezervă importantă de sporire a producţiei, dacă avem în vedere că aproape un sfert din sporul producţiei industriale din cincinal poate fi realizat pe seama folosirii mai complete a potenţialului productiv existent în 1970. In cadrul măsurilor de creştere a rentabilităţii, trebuie acordată importanţa cuvenită analizelor cu privire la îmbunătăţirea calităţii producţiei, diversificarea sortimentelor, adaptarea operativă a producţiei la cerinţele pieţei interne şi a exportului, lichidarea imobilizărilor de fonduri materiale şi băneşti, pentru creşterea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, atingerea la termenele planificate a parametrilor tehnico-economici proiectaţi, respectarea contractelor, a disciplinei financiare şi altele. Analiza posibilităţilor de sporire a rentabilităţii producţiei şi aplicarea unor măsuri eficiente menite să asigure desfăşurarea de la începutul anului a unei activităţi rentabile de către fiecare unitate economică, va avea ca efect creşterea volumului beneficiului, respectiv reducerea volumului pierderilor pe care le mai... înregistrează unele întreprinderi. Aceasta este atît în interesul întreprinderilor în cauză care vor avea dreptul la constituirea unui fond de premiere mai mare ca urmare a sporirii beneficiului şi respectiv a reducerii pierderilor planificate, cit şi al economiei naţionale. CENTRALELE INDUSTRIALE (U r m a r e din pag. 7) legături a centralei cu activitatea concretă a unităţilor componente şi preluarea de către aceasta a unor activităţi apar, finind întreprinderilor subordonate şi anume: activitatea de cercetare , problemele de proiectare, activitatea de investiţii, aprovizionarea materiilor prime şi a materialelor nominalizate în planul preţului de cost, disciplina contractuală, desfacerea producţiei destinate exportului, prospectarea pieţei interne şi externe,activitatea de control financiar intern, contabilitatea generală, problemele de pregătire şi perfecţionare a personalului din centrală, activitatea de organizare a conducerii întreprinderilor etc.Deocamdată nu toate aceste activităţi aufost preluate; numai atunci cînd ele vor fi în întregime exercitate de centrală, aceasta va reprezenta un organism angajat direct în rezolvarea obiectivelor unităților componente, executînd centralizat activitățile care se justifică economic să fie realizate în acest fel. Exercitarea atribuțiilor care privesc problemele de cercetare-dezvoltare la nivelul centralei industriale, constituie o bună experienţă a noastră în domeniul integrării. Prin organizarea unui centru specializat consacrat cercetării aplicative, am asigurat desfăşurarea centralizată a cercetării, precum şi documentaţia tehnică necesară perfecţionării tehnologiei producţiei, asimilarea de noi produse şi continua îmbunătăţire a calităţii anvelopelor şi articolelor tehnice din cauciuc, la un nivel corespunzător noilor cerinţe. Existenţa acestui centru de cercetări (cu perspectiva de a deveni institut de cercetări şi proiectări pe lingă centrala industrială), are avantaje certe în ce priveşte asigurarea legăturilor directe cu procesul de producţie şi rezolvarea operativă a problemelor de asistenţă tehnică. Centrul respectiv a primit integral cercetarea tuturor lucrărilor efectuate în cadrul centralei şi unităţilor componente, avînd competenţe lărgite în desfăşurarea activităţii sale ca: încheierea contractelor de cercetare, stabilirea şi menţinerea legăturilor directe cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cu Institutul Central de Cercetări Chimice şi cu alte organe de specialitate, în scopul rezolvării operative şi competente a problemelor din acest domeniu de activitate. în ce priveşte preluarea atribuţiilor din domeniul aprovizionării tehnico-materiale şi al desfacerii produselor, este drept că, la început, s-au manifestat unele reţineri datorită necunoaşterii unor prevederi şi lipsei de experienţă ; pe parcurs însă, au fost rezolvate în condiţii tot mai bune multiplele şi complexele probleme apărute. Suntem coordonatorul principal a peste 75% din volumul materiilor prime ce se consumă în unităţile componente ale centralei. Acum realizăm direct — pentru fiecare unitate componentă — o aprovizionare ritmică şi operativă, fără a crea stocuri supranormative de materii prime la o uzină, iar la alta goluri de producţie. Acest echilibru economic este materializat în faptul că indicatorii calitativi, de eficienţă, s-au realizat integral pe centrală. Desigur, în domeniul comercial se pun multe probleme, dintre care esenţială rămîne executarea contractelor la timp şi asigurarea unei discipline desăvîrşite în livrarea de produse între întreprinderi. în privinţa exportului şi importului, centrala noastră a primit largi competenţe şi, în prezent, desfăşoară o activitate fructuoasă, întrucît centrul de greutate al activităţii de comerţ exterior s-a mutat la centrală. Prin înfiinţarea unei direcţii de export-import în cadrul centralei, problemele care privesc prospectarea pieţei externe, cunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor beneficiarilor externi, încheierea contractelor sunt soluţionate mult mai operativ, aducînd mari avantaje economice prin obţinerea unor preţuri competitive la export, evitarea oscilaţiilor conjuncturale, dezvoltarea colaborării şi cooperării cu unităţi similare din străinătate etc. Şi în acest domeniu centrala noastră a stabilit deja relaţii de colaborare şi cooperare privind exportul anvelopelor prin organizarea în R.F.C. a unei societăţi mixte. Acordăm o atenţie deosebită asimilării în minimum de timp a unor noi produse , promptitudinea şi calitatea constituind un element primordial în competiţie. Aceasta presupune dezvoltarea informării de conjunctură şi, ca urrfire, a cercetării, proiectării,realizării S.D.V.-urilor şi experimentării cît mai complete a noilor produse. Exercitarea atribuţiilor atît de către centrală, cit şi de unităţile componente, presupune stabilirea intre acestea a unui sistem de relaţii bine definite şi a unui flux informaţional operativ şi cuprinzător. în fapt, integrarea a impus o temeinică delimitare a competenţelor şi răspunderilor între centrală şi unităţile componente şi, odată cu aceasta, s-a făcut o ierarhizare a drepturilor de decizie pe funcţii, ca o necesitate obiectivă a trecerii unor drepturi de decizie de la conducerea superioară a centralei la şefii de serviciu, la şefii secţiilor de producţie, la maiştri, pentru ca nici un fel de muncă să nu se facă în paralel. Totuşi pe această linie mai avem încă multe de făcut şi de perfecţionat. în primul rînd, considerăm că pe linia perfecţionării relaţiilor cu unităţile componente este imperios necesară existenţa unor mijloace de counicaţie — telex, radio, telefonie, terfon, etc. — care să permită transmiterea şi recepţionarea operativă a datelor şi măsurilor ce trebuie luate, precum şi cunoaşterea modului în care se îndeplinesc principalii indicatori. în direcţia perfecţionării relaţiei centrală-întreprindere şi centrală-minister, vechea mentalitate, a tutelei mărunte, s-a eliminat atît la nivelul aparatului ministerului, cît şi al centralei. Organizarea ministerului nostru ca adjuncţi de ministru, pe funcţiuni, a simplificat mult drumul în rezolvarea problemelor, se respectă astfel hotărîrea ca între ministere şi centrale să nu mai existe alte verigi — departamente şi direcţii generale. Mai sînt unele cazuri — e drept puţine la număr — cînd întreprinderile se adresează direct ministerului în probleme legate de dezvoltarea capacităţilor de producţie şi altele. Pe de altă parte, şi centrala solicită ministerului să intervină în domenii care de fapt sunt de competenţa sa. Este vorba de atribuţiile care privesc defalcarea planului pe întreprinderi, studiile de reprofilare şi de dezvoltare a, întreprinderilor, achiziţionarea utilajelor nespecificate în, devize generale, aprobarea structurii organizatorice şi altele. Considerăm că, în primul rînd, centrala este cea care trebuie să acţioneze cu seriozitate pentru a rezolva ea însăşi — şi nu alţii — multiplele probleme care se ridică în faţa ei- De competenţa noastră în conducerea treburilor economice, de pasiunea pe care o depunem în muncă depind rezultatele activităţii centralei. CONSIDERĂM că procesul de constituire a centralelor nu este încheiat. Trebuie căutate şi găsite soluţii optime de rezolvare a problemelor ridicate de existenţa în aceeaşi centrală (cazul nostru) a unor unităţi cu tehnologii diferite. Soluţionarea problemei profilului de producţie al întreprinderilor din componenţa unei centrale în vederea asigurării unei omogenităţi tehnologice este hotărîtoare pentru specializarea producţiei. Menţinerea în cadrul centralei noastre a unui profil eterogen al producţiei nu, poate servi măsurilor care se iau pentru adîncirea profilării şi specializării atît a anvelopelor, cît mai ales a articolelor tehnice din cauciuc. Trebuie să avem o mai mare elasticitate a fabricaţiei în cazul cererii accentuate a unui produs. în acest sens am întreprins mai multe studii, urmînd ca treptat să definitivăm specializarea pe produse şi profilul stabil al unităţilor ce intră în componenţa centralei avînd în vedere organizarea proceselor tehnologice, înfăptuirea acestor propuneri, care să grupeze întreprinderile pe profil de producţie, va elimina multe din neajunsurile în munca noastră şi, totodată, va asigura o mai mare eficienţă a întregii activităţi. MARFĂCOMSUIVATOR (Urmare din pag. 7)diul rural al celor care prestează la oraş sau pe şantiere, muncă salarizată, alături de creşterea retribuţiei băneşti a cooperatorilor , au drept consecinţă manifestarea unei părţi tot mai mari a nevoilor populaţiei rurale sub formă de cerere de mărfuri la piaţă. Totodată, cererea de mărfuri rurale se „urbanizează“ în ceea ce priveşte structura fizică, frecvenţa, formele de manifestare. Receptivitatea consumatorului rural este tot mai mare faţă de vestimentaţia modernă ; articolele electrotehnice, mobila, autoturismul găsesc în mediul rural o piaţă în continuă, expansiune. Chiar şi înconsumul alimentar, unde, in general. ..conservatorismul“ este mai puternic, pătrund produse obţinute altă dată exclusiv casnic (începînd cu pîinea, pînă la conserve şi unele preparate culinare şi de cofetărie). Tabloul dinamicii spaţiale a cererii de mărfuri se cere întregit cu fluxurile „migraţiei“ cererii de la sat şi oraş, între localităţi de acelaşi fel, precum şi către zonele turistice etc. Fenomenul migrării cererii se manifestă pe fondul mobilităţii crescînde a populaţiei, el poate fi însă atît efect cît şi cauză al deplasărilor populaţiei. în primul caz, cumpărările efectuate în afara localităţilor de reşedinţă nu sunt decit o consecinţă a deplasărilor, pentru alte scopuri, ale populaţiei (cazul navetiştilor, al turiştilor etc.); în cel de al doilea caz, scopul principal al deplasărilor este însăşi procurarea mărfurilor; în acest din urmă caz, ar trebui făcută însă distincţie între migraţia „normală“ a cererii, ca efect al atracţiei exercitate asupra consumatorilor de către centrele comerciale mai mari şi mai bine aprovizionate cu mărfuri, şi migraţia „forţată“, datorită unor defecţiuni în dezvoltarea sau aprovizionarea reţelei comerciale în anumite zone. Cunoaşterea dimensiunilor cererii migratoare, a gradului de polarizare comercială a centrelor comerciale urbane prezintă o importanţă deosebită pentru asigurarea, la un nivel de înaltă eficienţă economică şi socială, a legăturilor dintre punctele de producţie şi zonele de consum, pentru orientarea raţională a fluxurilor de mărfuri, pentru dezvoltarea şi amplasarea judicioasă într-o largă perspectivă a reţelei comerciale. *idem , funcţionalitatea şi estetica dobîndesc ponderi sporite în ierarhizarea calitativă a produselor. Creşterea exigenţei consumatorilor se manifestă, de asemenea, în diversificarea gusturilor, în nuanţarea şi particulariza- rea lor. Consumatorul evită uniformitatea în consum, solicitînd reţelei comerciale să-i ofere posibilităţi largi de alegere. „ Această particularizare a preferinţelor consumatorilor se referă la toate mărfurile, dar în mod deosebit la articolele de îmbrăcăminte. Tocmai de aceea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expunerea sa la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din noiembrie 1970, a indicat să se renunţe în domeniul confecţiilor şi al tricotajelor, la producţia de serie mare şi să se realizeze o diversificare bogată, astfel încît cumpărătorul să găsească pe piaţă modele cît mai variate. Pe planul ridicării nivelului de exigenţă a consumatorilor se înscrie şi lărgirea ariei cererii de noutăţi. Dorinţa de a fi în pas cu moda determină scurtarea ciclului de viaţă al produselor, accelerarea uzurii lor morale. Orientarea cererii către produse, articole şi modele noi implică necesitatea unei sondări continue a cererii, a testării noutăţilor în masa consumatorilor, înainte de introducerea lor în fabricaţie. O contribuţie remarcabilă, în această privinţă, a adus-o confruntarea întreprinderilor producătoare cu publicul consumator în cadrul celui de al V-lea Pavilion de mostre, organizat la Bucureşti în toamna anului trecut. Sondajele prilejuite de funcţionarea pavilionului au stabilit că majoritatea vizitatorilor (peste 60%) au cercetat exponatele în calitate de beneficiari, de Viitori cumpărători. Cunoscînd potenţialul industriei noastre, cumpărătorii au acum un alt sistem de referinţă pentru mărfurile existente în reţeaua comercială. De aici, necesitatea luării în consideraţie, fără întirziere, a preferinţelor exprimate de cumpărători pe marginea produselor expuse. Exigenţele consumatorilor se referă, de asemenea şi la nivelul deservirii. Pe măsură ce se desăvîrşeşte acoperirea cu mărfuri a nevoii de consum, cumpărătorul acordă o atenţie sporită modului de procurare, urmărind reducerea consumului de timp, obţinereaunor servicii suplimentare (transport la domiciliu, asistenţă tehnică), mai multă solicitudine şi respect din partea lucrătorilor comerciali etc. Această importantă trăsătură, reliefată de evoluţia cererii populaţiei în perioada actuală, trebuie să direcţioneze, în bună măsură, dezvoltarea sub raport calitativ a aparatului comercial, dimensiunile şi structura acestuia, formele şi metodele de vînzare a mărfurilor etc. Ridicarea calităţii deservirii consumatorilor reprezintă de altfel una dintre sarcinile principale ale comerţului în actualul cincinal. In procesul modernizării comerciale, al promovării formelor şi tehnicilor noi de desfacere, au fost obţinute succese incontestabile: autoservirea cîştigă teren în competiţia cu formele tradiţionale de vînzare, reţeaua de unităţi ca şi utilajul comercial trec printr-un proces de înnoire, calificarea personalului comercial sporeşte etc. Dar, nu se pot omite, în această privinţă, nici unele carenţe care mai persistă. Apreciem, astfel, că ritmul dezvoltării aparatului comercial nu este pe măsura sarcinlor tot mai ample ce-i revin în perioada actuală. Faţă de dimensiunile şi complexitatea ofertei de mărfuri, pe de o parte, faţă de nivelul de exigenţă al consumatorilor, de solicitudinea datorată acestora, pe de altă parte, aparatul comercial funcţionează, după estimaţiile noastre, cu un important deficit de suprafaţă comercială și lucrători comerciali operativi. m • Creşterea exigenţei consumatorilor EVOLUŢIA cererii de mărfuri, favorizată de o ofertă tot mai bogată şi de o solvabilitate sporită a nevoilor de consum, are loc pe fondul creşterii nivelului de exigenţă a consumatorilor. In această privinţă, deplasarea de la cantitate la calitate reprezintă o direcţie firească în evoluţia cererii, începînd de la un anumit nivel de acoperire a nevoilor. Consumatorul va efectua fonduri băneşti sporite nu pentru a achiziţiona cantităţi mai mari la unele produse, ci pentru a obţine sortimente superioare. De notat însă că parametrii calităţii au valenţe noi în aprecierile consumatorului mo • Evoluţia conceptului de cercetare a cererii O CERINŢĂ a etapei actuale este orientarea mai hotărîtă a întreprinderilor producătoare şi a celor comerciale spre consumator. Este necesară, cu alte cuvinte desfăşurarea unei activităţi de marketing, de fundamentare a tuturor deciziilor întreprinderilor, cu ajutorul unor studii prealabile, amănunţite, asupra pieţei, a posibilităţilor de desfacere. Gradul de receptivitate şi de adaptabilitate a întreprinderilor producătoare şi comerciale la evoluţia cererii populaţiei, la cerinţele pieţei, depinde de natura şi frecvenţa contactelor cu cumpărătorii, de modul de recoltare şi utilizare a informaţiilor, a semnalelor pieţei, de natura relaţiilor dintre producţie şi comerţ, de modul în care vor reuşi să influenţeze piaţa, să o dirijeze în mod conştient, în concordanţă cu interesele generale ale societăţii şi cu interesele consumatorilor. Pentru desfăşurarea unei activităţi de marketing la nivelul întreprinderilor şi centralelor există, de pe acum, un cadru legal propice. Rămîne doar să fie fructificate toate aceste condiţii pentru o integrare organică a întreprinderilor în cadrul pieţei, pentru corelarea activităţii lor cu direcţiile evoluţiei cererii de mărfuri a populaţiei.