Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
GENUIN monografiei în cercetarea ştiinţifică, în domeniul ştiinţelor sociale atrage în timpul din urmă, puţini cercetători, deşi, după părerea noastră, tocmai pe ţărimul istoriei generale, economiei, filozofiei, sociologiei etc., acest gen de lucrări are un loc determinat şi de deosebită importanță în știință. . O formula „modestă" dar mai eficientă ÎNSEMNĂTATEA şi contribuţia monografiei se face simţită pentru multiple interese. Ne vom referi aici numai la două şi, credem, din prima linie a importanţei , pentru formarea cercetătorilor şi pentru valorificarea în adîncime a surselor investigate în vederea elaborării unor lucrări mai ample. Primul interes, deopotrivă general şi particular, rezidă în necesitatea unei acţiuni sistematice de investigare, prin care o dată cu pătrunderea in esenţa temei şi acumularea de noi cunoştinţe, conduce la deprinderea însăşi a metodelor de studiu. Puţini sunt însă acei doctoranzi sau cercetători care, în primii ani ai profesiei, recurg la formula, „mai modestă“ dar mai eficientă, de studiere a unei celule sau secţiuni a fenomenului abordat în teze de doctorat sau lucrări cu caracter monografic, în numeroase cazuri, desigur atunci cînd există capacitatea reală de cercetare, se obţin succese incontestabile. Mulţi „ucenici“ în meserie preferă însă, cu bune intenţii, să abordeze teme de amploare mai mare, generalizatoare, tentante totdeauna pentru cercetare, dar pline de asperităţi. Incepînd în acest mod „calificarea“, cercetătorul păşeşte pe un drum greu accesibil, iar rezultatele sînt atestate mai mult prin numărul de pagini, decît prin valoarea intrinsecă de idei şi soluţii. De aceea credem că, în domeniul la care ne referim, se vor obţine roade mai bune şi mai utile atît pe plan individual cît şi social dacă punctul de început al muncii ştiinţifice, l-ar constitui monografia, disecţia unui compartiment sau a unei fracţiuni a unui fenomen sau proces economic, iar studiul ar fi o forare prin toate straturile terenului. Avantaje , podarii sau grupuri de gospodării din agricultură, a unei zone economico-sociale, care să furnizeze analize şi concluzii asupra sistemului şi mijloacelor de producţie, asupra raporturilor economice şi sociale, asupra tehnicii şi tehnologiei folosite etc., în dinamică într-o perioadă mai îndelungată. Dacă lipsesc seriile datelor statistice care nu mai pot fi niciodată asigurate, constituind astfel greutăţi mari în interpretarea evoluţiei fenomenelor economice, în reconstituirea dimensională şi analitică a realităţilor economice din anumite perioade, frontul cercetării ar putea fi alimentat în bună măsură printr-o serie de monografii. In afară de aceasta, studiul analitic al monografiei oferă mai multe posibilități de interpretare a fenomenului la dimensiuni microsociale decît orice serie statistică. Terenul de cercetare monografică este vast, dar încă slab defrişat la noi. Arhivele numeroaselor întreprinderi, instituţii economice şi sociale se păstrează, iar Direcţia Arhivelor Statului în ultimii ani a depus eforturi cu rezultate remarcabile în inventarierea, sistematizarea şi conservarea materialelor. Subiectele de studiu aşteaptă între copertele dosarelor. E nevoie de îndrumare, dorinţă şi pasiune. Elaborarea unor monografii ar reconstitui în formă organizată şi sistematică celulele unui organism social-economic şi politic dispărut, care poate să ne furnizeze cea mai fidelă reprezentare a părţii, după care treptat s-ar putea reface fizionomia, structura şi natura raporturilor sociale, mecanismul şi funcţionalitatea întregului. Este incontestabilă valoarea monografiilor pentru majoritatea disciplinelor sociale cu caracter istoric, s-a bucurat de sprijinul conducerii întreprinderii „Letea“ din Bacău. Nu ne propunem să facem o recenzie la această carte, deşi o trecere publicăîn revistă a problematicii cărţii ar confirma, în planul conţinutului, utilitatea şi valoarea monografiilor de acest gen. Am dori să menţionăm doar că lucrarea, datorită faptului că abordează pe verticala unei perioade de aproape nouă decenii (1881—1969), o largă tematică tehnică, economică, socială şi politică, izvorîtă din activitatea pe care a implicat-o această întreprindere, reprezintă o secţiune în viaţa socială, economică a României, desigur la dimensiuni reduse, în care se pot constata la nivel micro-social şi politic foarte interesante fenomene de epocă. Prospectînd în arhive începuturile fondurii şi organizării întreprinderii — in 1831 — şi urmărind evoluţia ei pină iizitele noastre, cu toate legăturile şi in ramură şi în întreaga industrie, lucrarea realizează o trecere în revistă explicitată şi argumentată a întregii evoluţii sociale petrecute în centrul Letea. Şi cum fabrica Letea este una din marile unităţi ale industriei celulozei şi hîrtiei din ţară, ea furnizează totodată şi imaginea reflectată a dinamicii şi transformărilor în ramură şi parţial in industria ţării pină în perioada actuală Lucrarea ne dezvăluie informaţii preţioase şi inedite cu privire la capital şi producţie, la structura şi nivelul tehnicii întreprinderii Letea şi a ramurii de hîrtie în diferite perioade, cu privire la condiţile sociale ; bogate documente informative ne prezintă situaţia şi lupta muncitorilor de la Letea, acţiuni, greve, proteste muncitoreşti neevidenţiate pină acum în lucrările de specialitate. Mai mult, de jumătate din lucrare este consacrată transformării întreprinderii capitaliste Letea în întreprindere socialistă în procesul revoluţionar al anilor de după 1944. Numai şi aceste cîteva constatări marginale sunt suficiente, credem, unui istoric, economist, sociolig pentru a stimula interesul de a cunoaşte şi cerceta lucrarea. A doua monografie privind nodul de cale ferată din nordul Moldovei — Paşcani — a fost elaborată cu prilejul sărbătoririi unui secol de activitate a acestuia. De data aceasta ni se oferă o monografie din domeniul transformărilor atelierelor căilor ferate române, nu mai puţin valoroasă şi utilă decit prima. Mergînd pe aceeaşi structură, cei doi autori, conf C. Botez şi cercetătorul ştiinţific L. Eşanu, sub patronajul şi cu sprijinul sectorului din Iaşi al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C al P . R. şi a Uzinei mecanice de material rulant — Paşcani ,au cercetat activi- turi sau întreprinderi, a unei mari gustSB^aasssaBaOB prof. dr. Victor AXENCIUC MONOGRAFIATEREN DE CERCETARE ÎNCĂ SLAB DEFRIŞAT Se verifică metodele şi uneltele cunoscute, se descoperă, se construiesc altele noi, se însuşesc cunoştinţe noi, apar diagnosticuri in funcţie de varietatea ariei de probleme pe care le pune tema, pe scurt se acumulează un volum mare de cunoştinţe şi se perfecţionează propria metodă de cercetare. Desigur, nu avem temei să afirmăm că aceasta ar fi singura cale de început în cercetare. Este una dintre căi, pe care merg nu numai începătorii, dar şi specialişti mai experimentaţi. Teme ce aşteaptă intre copertele dosarelor AL DOILEA INTERES decurge din realizarea unor lucrări pe baza unor bogate surse documentare şi de arhivă cuarte restrînsă, în scopul reconstituirii unor realităţi despre care lipsesc datele generale statistice complete. Şi asemenea teme sunt foarte numeroase. Să menţionăm, spre pildă, cîteva : acumularea primitivă a capitalului în România, aria de răspîndire a muncii salariate in sec. al XIX-lea, acumularea capitalistă, raporturile agrare în ţara noastră în perioada feudală sau capitalistă, stadiul de dezvoltare economico-socială a României în diferite epoci istorice, trăsăturile regimului social-politic etc. De geneza capitalismului în România s-au ocupat istorici, sociologi, economişti cu concepţii marxiste şi burgheze, s-au emis puncte de vedere ştiinţifice şi neştiinţifice, dar în majoritatea cazurilor fenomenul este interpretat la dimensiuni generale, pe baza unor informaţii cu totul insuficiente, disparate. Există încă puţine cercetări unitare asupra celulei fenomenului —1—de • JBatutfae® De la demonstrafie la realizare practică PUŢINA MEDITAŢIE asupra unei monografii bine elaborate este suficientă pentru a ne convinge asupra valorii şi utilităţii ei generale. Să ne amintim pentru confirmare, monografiile Reşiţa, Industria sîrmei şi altele, elaborate de cadrele Institutului de cercetări economice. In cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, s-a constituit Comisia de istorie a economiei naţionale şi a gîndirii economice din România care are ca scop să coordoneze eforturile cercetătorilor din acest domeniu spre o activitate mai eficientă şi mai actuală. Cunoaşterea potenţialului ştiinţific în aceste direcţii este deosebit de important: în oraşele ţării există sute de cercetători, în instituţii cu caracter direct de studiu sau din alte sfere, de învăţămînt şi cultură, care pot să lărgească considerabil forţa cercetătorilor acestui domeniu. Toate aceste forţe mobilizate trebuie cunoscute şi antrenate pentru documentarea şi elaborarea lucrărilor a căror bază informativă o au sub mină. Lăudabilă in această direcţie este iniţiativa unor cadre din Iaşi — ceea ce m-a făcut să şi însemnez observaţiile de mai sus — care au lucrat ani de zile pentru întocmirea unor substanţiale monografii privind mari întreprinderi economice - Fabrica de celuloză şi hîrtie „Letea“-Bacău, şi Uzina mecanică de material rulant-Paşcani, iar acum pregătesc monografia întreprinderii „Buhuşi“. Prima lucrare este elaborată cu străduinţa şi competenţa conf. univ. C. . .J^tez--iiL-xeaxetătoruliui. .stUntific.JLniafcv».. şi cu concursul tov. D. Berlescu. Lucrarea tatea desfăşurată in acelaşi plan economic, tehnic, social şi politic de cel mai vechi nod şi centru de cale ferată din Moldova. Monografiile amintite, pe lingă investigaţia ştiinţifică şi contribuţia pe care o aduc istoriei patriei, reprezintă un omagiu generaţiilor de oameni ai muncii din aceste locuri care au edificat cu braţele şi cu mintea lor cele două mari întreprinderi industriale. Merită să menţionăm, pentru a sublinia efortul depus de autori şi colaboratori, aria largă a investigaţiei, documentară şi de arhivă, care stă la baza lucrărilor. Aceasta reprezintă o întreagă muncă de concepţie şi elaborare, o acţiune făcută cu seriozitate şi tenacitate şi cu roade meritorii, care ar putea fi urmată şi în alte centre universitare, culturale ale ţării. Nu putem înţelege însă de ce din cele 1800 de exemplare în care a apărut prima lucrare şi 2400 de exemplare din a doua — adevărate tiraje de masă la dimensiunile cererii pieţei noastre de specialitate, în librării, nu a apărut nici un exemplar. Există desigur legi care reglementează circulaţia unor publicaţii cu regimul de tipărire a celor de mai sus. Dar o lucrare cu caracter ştiinţific, utilă şi necesară istoricilor, cadrelor didactice, cercetătorilor nu poate să capete statut general, de difuzare ? Şi poate, prin realizarea tirajului pe piaţă obţinem nu numai un act de cultură, dar se reduce şi o parte din debitul contului de cheltuieli efectuate cu prilejul tipăririi lor. Indiferent însă de modul cum se va soluţiona problema valorificării, aceasta stă în puterea altor foruri decit a autorilor — prezenţa monografiilor de genul acesta este salutară, iar autorilor toată gratitudinea noastră. re O politică comercială utilă 13 Economistul american Bella Balassa propune în studiul Trade Policies in Developing Countries (Politica comercială a ţârilor în curs de dezvoltare) publicat de AMERICAN ECONOMIC REVIEW (mai 1991), analiza efectelor politicii comerciale promovată de unele ţâri in curs de dezvoltare asupra dezvoltării interne. Ei arată că numeroase ţări în curs de dezvoltare au încercat şi reuşit, într-o anumită măsură, să reducă ponderea materiilor prime în export şi să substituie o parte a importurilor cu produse autontone. Ambele procese, subliniază Balassa, au avut ca efect accelerarea creşterii economiilor respective. Procesul de substituire a importurilor cu producţie internă, observă autorul, este un proces extrem de dificil pentru ţările în curs de dezvoltare. Mai întîi, se spune în sturdiu, experienţa arată că substituirea produselor de larg consum din import cu produse indigene atragă după sine dificila problemă a asigurării unei pieţe suficient de largi, care să garanteze rentabilitatea noilor producţii. În al doilea rînd, substituirea importurilor de mijloace de producţie, care încorporează o tehnică înaintată, cu producţie proprie este lentă şi complicată. In cadrul ambelor aspecte ale acestui proces, notează autorul, măsurile protecţioniste se pot dovedi salutare. Autorul prezintă în sprijinul părerilor sale date statistice laborios prelucrate. Un indicator al eficienţei ■ Revista WIRTSCHAFTSWISSENSCHAFT nr. 11/1971 publică studiul lui Gerhard Winkler: „Die Gesamt rentabilität als Kennzahl des ökonomischen Nutzeffekts langfristiger Entwicklungsvarianten unter Berücksichtigung des Zeitfaktors" (Rentabilitatea globală — ca indicator de eficienţă economică pentru variante de dezvoltare pe termen lung, cu luarea în consideraţie a factorului timp), în care se propune introducerea unui nou indicator de eficienţă economică : rentabilitatea globală, atît la nivel micro cît şi macroeconomic. Acest indicator rezultă ca o diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile unei perioade, actualizate, prin utilizarea unui factor de timp cu referire la un an de bază comun. Pentru cuantificarea factorului timp nu se admite formula dobînzii compuse, ci se elaborează o formulă dedusă direct din dinamica venitului naţional, caracterizată prin liniaritate. Pentru a nu vicia semnificaţia indicatorului, este necesar ca perioada de calcul să nu fie mai scurtă decît lungimea unui ciclu de reproducţie. Indicatorul „rentabilitate globală" poate fi calculat ,relativ simplu, în formă tabelară sau — în cazul calculelor privind planificarea de perspectivă sau prognoză economică — utilizînd mesini.-electronice pe-..-baza