Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

INFORMAŢIA DE PIAŢĂ (Urmare din pag. 9 ) o cerere pentru produsele propuse, ci să se cunoască ansamblul de măsuri ce tre­buie luate — pe baza studiului conjunc­­tural — pentru a se asigura desfacerea. De aceea, şi eu consider că activitatea INSCM­ trebuie completată cu cercetarea proprie a centralelor şi întreprinderilor şi rezultatul se va concretiza în saltul de la studiu conjunctural la programul de marketing. Şt. Andreescu: Dar unităţile producă­toare nu dispun de specialişti necesari pentru elaborarea unui astfel de program de marketing... Şt. Mişu: Este foarte adevărat că în prezent nu toate unităţile producătoare sunt organizate corespunzător şi înzestra­te cu personal calificat pentru asemenea activităţi Să nu uităm însă că elabora­rea unui asemenea program de marke­ting trebuie să răspundă la întrebări de genul „cum trebuie să ne organizăm şi­­ce trebuie să întreprindem pentru a in­troduce produsul ?“ ; „ce costuri şi ce ac­­­ţiuni antrenează programul de promo­­v­are al produsului“. La astfel de între­bări răspunsul cel mai bun îl poate da n numai acela care cunoaşte produsul şi­­răspunde — conform prevederilor legale­­i de realizarea lui, adică de către pro­ducător. Este deci de preferat să formăm , acolo, la producător, specialiştii şi cadrul I organizatoric cerut. Pe această linie, ca urmare a unei sarcini trasate de condu­cerea superioară se înscrie acţiunea în­treprinsă recent de Ministerul Comerţu­lui Exterior, Comitetul Municipal Bucu­­­reşti al P.C.R. şi Asociaţia Română de­­Marketing, acţiune preluată imediat de ■comitetele judeţene de partid Braşov şi­­Covasna, de a sprijini centralele şi în­treprinderile producătoare în organiza­rea de compartimente de marketing, ca­pabile să iniţieze activităţi proprii de prospectare a pieţei şi promovare a pro­duselor. In acest context, găsesc deosebit de utilă crearea in MNSCM­ a unui comparti­ment de consultaţii, care contribuie la orientarea si dezvoltarea cercetării pro­prii a unităţilor producătoare, chiar de la începuturile ei. Red.: Pare cît se poate de firesc ca producătorii să fie cei care să studieze cum să fie promovate pro­dusele pe diferite pieţe, cum să fie ele menţinute şi cum pot fi cuce­rite altele. Aceasta nu înseamnă că ei nu simt uneori nevoia de a fi sprijiniţi de instituţii speciali­zate. Apoi, pentru unele institute de proiectări poate că intr-adevăr nu este rentabil să-şi înfiinţeze compartimente de marketing. Proa­etica internaţională arată că alături de compartimentele de mar­keting ale diferitelor firme indus­triale există şi institute sau orga­nizaţii mai mici specializate în ela­borarea studiilor de marketing pe bază de contract.» I. Păţan : Da. Intr-adevăr, practica in­ternaţională în domeniul studiilor de marketing arată că multe firme mari şi mijlocii au un compartiment de mar­keting. In acelaşi timp, însă, în străină­tate, există şi instituia specializate pen­tru studii de marketing, la care fac apel in mod curent întreprinderile mici şi, uneori, chiar întreprinderile mari. De exemplu, pentru cunoaşterea posibilităţi­lor de desfacere a covoarelor In Europa, • firmă asiatică a comandat unui insti­tut occidental un studiu privind piaţa covoarelor manuale şi de tip oriental Acesta s-a făcut într-un an şi jumătate, de către un colectiv de 20 de experţi de piaţă, care s-au deplasat în principalele ţări europene şi pe baza unui chestionar, foarte detaliat au studiat, la faţa locului, piaţa. • Decizia de investiţii — precedată de studiile de piaţă Red.: Ca să revenim după a­­ceastă digresiune — deloc inutilă, de altfel — la problema pe care o dezbatem — în ce măsură şi cum v-au fost utile studiile de conjunc­tură ? Al. Hristodorescu: In planul de per­spectivă al industriei alimentare sunt pre­văzute creşteri însemnate de capacităţi de producţie. Pentru fundamentarea stu­diilor tehnico-economice am apelat la INSCM­, căruia i-am prezentat cîteva teme în legătură cu produsele la care am întîmpinat dificultăţi în stabilirea po­sibilităţilor de desfacere a produselor. Studiile întocmite au răspuns nevoilor noastre şi au fost utile. Cu ajutorul lor, ne-am edificat, de asemenea, şi asupra caracteristicilor unor produse exportate de alte ţări care obţin debuşee mai largi, în final, pot spune că pe baza acestor studii am tras concluzii utile pentru fun­damentarea unor creşteri de capacităţi. Gh­. Popescu: Aş vrea să prezint un caz concret în care studiul pieţei externe pentru autoutilitarele noastre a fost foarte util. A fost generat de un STB al pro­duselor de perspectivă ale uzinelor după 1975. Noi am întocmit studiul prevăzînd dezvoltarea unei game de autoutilitare între 1250—2000 kg avînd în vedere o cerere a unui beneficiar extern care so­licita autoutilitare de 1250 kg. Se punea totuși, întrebarea ce facem dacă în 1975, datorită unei conjuncturi nefavorabile, beneficiarul renunţă la comandă, după ce noi am făcut investiţiile pentru asi­milare ? Studiul de conjunctură elaborat ne-a relevat că, în prezent, foarte soli­citat este tipul de 1250 kg, care cores­punde cu cererea beneficiarului extern, iar în perspectivă se recomandă tipul de 1750 kg, ce face, de asemenea, parte din gama de produse, cuprinsă în programul nostru de dezvoltare. în decizia luată am ţinut seama de aceste aspecte. In con­cluzie, pot spune că studiile de conjunc­tură ajută în mod substanţial la luarea deciziilor într-un domeniu atît de impor­tant cum este orientarea investiţiilor. P. Olteanu : Aş dori şi eu să dau unele exemple concrete de studii INSCM­, prin care am reuşit să îmbunătăţim deciziile privind efectuarea unor investiţii. De pildă, aveam preconizată o investiţie pentru mărirea capacităţii la carbid. Un argument în favoarea acestei decizii con­sta în faptul că preţul carbidului pe plan mondial era în creştere. Ne-am pus fi­reşte problema cît să dezvoltăm aceste capacităţi. Ne-am adresat Institutului, care prin studiul elaborat ne-a demon­strat că pe plan mondial se constată tendinţa unei frînări a producţiei de car­bid ca urmare a restrîngerii consumului iar preţul va scădea inevitabil. Ca ur­mare a studiului întocmit, a documen­taţiei oferite, s-a luat hotărîrea să nu se mai dezvolte capacităţile de carbid. Un alt caz. In general cînd apare un produs pe piaţă eşti tentat să spui că este de mare viitor. Aşa a fost cazul poli­carbonatului pentru care ne siunteam la posibilitatea cumpărării unei licenţe. Cînd a elaborat studiul, INSCM­ a­ consta­tat că producţia de policarbonat stagnea­ză şi astfel am ajuns la concluzia renun­ţării la această idee. „ Beneficiarul, — participant activ la elaborarea studiilor Red.: Exemplele prezentate ple­dează, ele însele, ca argumente convingătoare pentru necesitatea efectuării unor studii de conjunc­tură şi a unor previziuni tehnolo­gice înaintea deciziei de investiţii. Exemplele dovedesc cu prisosinţă utilitatea studiilor şi a informaţiilor de conjunctură, furnizate de INSCI­. Dar pentru a atinge o­­biectivul discuţiilor noastre, v-am solicita să formulaţi şi und­e su­gestii privind căile de îmbunătăţi­re a serviciilor furnizate de INSCM­ şi a relaţiilor dintre insti­tut şi beneficiarii săi. P. Olteanu : Aş propune, ca pentru a veni în sprijinul institutului, în momen­tul cînd se contractează un studiu, bene­ficiarii să pună la dispoziţia acestuia o serie de date care se referă la producţie şi desfacere, atît la intern cit şi la ex­port. Acest lucru ar mări capacitatea de adaptare a studiilor elaborate de către institutul de conjunctură la nevoile noas­tre concrete. Şt. Cărunta: Mă asociez şi eu acestei propuneri. Este absolut necesar să existe un schimb reciproc de informaţii pe tot timpul elaborării studiului între noi şi Institutul de conjunctură. încă de la pri­mele comenzi pe care le-am făcut insti­tutului pentru întocmirea de studii ne-am dat seama că în atacarea problemelor industriei alimentare pot apărea dificul­tăţi legate de clasificarea şi metodologia specifică, pe ramură. Şi atunci pe par­cursul întocmirii studiilor, am stat la dis­poziţia cercetătorilor INSCM­-ului pentru a oferi informaţiile necesare. Au putut fi delimitate astfel problemele ce prezintă un interes major, s-au evitat confuziile. P. Olteanu: Aş mai face propunerea ca nu numai informaţiile curente ci chiar unele studii elaborate de institut să aibă anumită continuitate. De exem­plu, ni s-a întocmit anul acesta un stu­diu de conjunctură privind fibrele sin­tetice. Peste doi ani conjunctura va fi cu totul alta. Să comandăm un nou studiu sau să-l actualizăm pe cel vechi ? A doua soluţie mi se pare mai eficientă. Pe baza unor contracte de lungă durată s-ar asi­gura asemenea legături permanente. C. Murgescu: Sugestia mi se pare in­tr-adevăr interesantă. Trebuie să gîndim împreună şi să găsim modalitatea înche­ierii unor contracte de lungă durată pen­tru studii pe teme bine precizate. Solu­ţia este avantajoasă atît pentru institut, care şi-ar putea asigura o mai bună spe­cializare şi o continuitate în activitate, cît şi pentru beneficiari, pe care i-ar costa mul mai puţin. Şt. Căruntu: O altă problemă, ce cred că merită atenţie, este atragerea benefi­ciarului direct al investiţiei, respectiv a producătorului, la elaborarea şi finanţa­rea studiilor de conjunctură. Anumite aspecte pot şi trebuie să fie prevăzute şi hotărîte numai de către producător, care cunoaşte mai bine strategia sa de dez­voltare în ansamblu. Trebuie găsit un sistem de lucru care să asigure partici­parea la contractarea studiilor de con­junctură, atît a institutului de proiectări, cît și a întreprinderilor şi centralelor ex­portatoare. Şt. Lupan : Există monografii sau stu­dii documentare elaborate de institutul de conjunctură pe o anumită temă care prezintă interes pentru mai multe insti­tute de proiectări. O analiză detaliată ar duce, cred, la concluzia că sunt posi­bile anumite grupări tematice, care să fie comandate institutului în comun de că­tre mai multe ministere. F. Olteanu : Ministerul nostru a început să lucreze astfel , făcînd în prealabil o selecţie a cererilor centralelor, astfel că cele mai importante studii să fie elabo­rate de către institut, iar studiile de mai mică importanţă, să fie incluse în planul compartimentelor noastre de conjunctură. Red.: Sugestiile dv. arată că există încă importante posibilităţi de îmbunătăţire chiar şi a dialo­gului dintre institut şi beneficiari, respectiv căi prin care institutul poate cunoaşte mai precis nevoile beneficiarului iar beneficiarul ce poate oferi institutul. Institutul in­vestighează cererea pentru altfe­l cum cercetează însă el cererea pentru propriile produse ? N. Tudorache: întrebarea mi se pare binevenită. In această seară am avut oca­zia să aflu despre o serie de servicii pe care le face institutul şi pe care nu le cunoşteam. Aceasta înseamnă că activi­tatea institutului nu este încă suficient cunoscută de către beneficiarii săi. N-am ştiut, de pildă, că dispuneţi de acest ser­viciu de telex şi de acest buletin zilnic. Cred că institutul trebuie să-şi facă o mai intensă promovare a produselor sale. I. Istrate: Observaţia este judicioasă şi utilă pentru noi. Ne vom strădui în viitor să ne facem mai cunoscute pro­dusele. în acest sens, în următoarele zile, institutul nostru va efectua o testare — ofertă printre circa 800 beneficiari posi­bili, unităţi ce produc mărfuri pentru piaţa internă sau externă, precum şi în­treprinderi ce comercializează aceste măr­furi. Cu acest prilej, cred că vom putea utiliza multe din sugestiile făcute de dv. In această discuţie. Avind în vedere importantele debuşee neexplorate, şi nu greşesc spunînd astfel, pentru că mă gîndesc la pieţele pe care pătrunde România, permiteţi-mi să folo­sesc şi acest prilej pentru a exprima spe­ranţa că toţi cei interesaţi, respectiv mi­nisterele, centralele industriale şi între­prinderile ce produc mărfuri pentru pia­ţa externă ca şi întreprinderile speciali­zate, vor răspunde ofertei noastre, apro­­piindu-se astfel de o sursă imperios ne­cesară îmbogăţirii fondului lor de infor­maţii, activităţii pe care o desfăşoară, care sâ-i ajute la înlocuirea empirismu­lui, acolo unde mai există, cu o abordare ştiinţifică, singura care poate asigura efi­cienţa activităţii de comerţ exterior. wimw C3 CONJUNCTURA IICNOMIR CAPITALISTO CONJUNCTURA !C0N0Ml£l MONDIALI BULETIN PIAŢA INTERNA­­TIONALĂ • TtHD/NTP Pl Piața MONDIALA ; biol/o rec a flPQATATOmJlm MONOGRAF,­ MANAGEMENT* CAMKETING U69 Structura activităţii editoriale I.N.S.C.I.N. (colecţii) 1. Studii de conjunctură. In­stitutul execută, pe baze con­tractuale, studii asupra tendin­ţelor pieţei mondiale, studii pe mărfuri şi pe ţări, ca şi studii privind evoluţia diferitelor fe- I­noniene din economia interna­ţională. 2. Informaţii prin telex. In­­­stitutul recepţionează zilnic de la agenţii specializate şi , corespondenţi proprii, peste iSOOO ştiri economice con-t ţinând informaţii operative cu privire la preţurile de bursă, evoluţia navlurilor şi principa- i­lelor valute capitaliste, ca şi * informaţii privind principalele­­ tranzacţii ce se efectuează în lume pentru circa 30 grupe de mărfuri. Aceste informaţii se sortează şi se retransmit ime­­­­diat abonaţilor, de asemenea , prin teleimprimator, în limba de recepţie. Printre actualii a­­bonaţi se numără: Centrala si­derurgică Hunedoara, Metal­­impo­n, Agroexport, Prodex­­port, Romanoexport, Mercur. 3. Informaţii zilnice. Institu­tul elaborează zilnic, în limba română, buletinul „Piaţa in­ternaţională“, ce cuprinde şti­rile primite pină la orele 11 Din oferta Institutului pentru studierea conjuncturii economice internaţionale dimineaţa, structurate pe 3 mari capitole : — activitatea la principalele burse de mărfuri şi de valori ; — informaţii de piaţă pentru principalele măr­furi ; — ştiri economice. 4. Informaţii periodice. Săp­tăminal se publică în săptâmî­­nalul „Informaţii de comerţ exterior“ mediile săptămînale ale preţurilor pentru 60 din principalele mărfuri de masă (ca şi în numărul de luni al buletinului zilnic). Mediile lu­nare sunt înscrise în fişierele institutului, unde pot fi con­sultate de cei interesaţi. Apar, de asemenea, sinteze anuale, lucrări ample privind conjunc­tura economiei mondiale. 5. Activitatea editorială. Co­lecţiile : Tendinţe pe piaţa mondială (pe produse). Mono­grafii (pe ţări). Biblioteca ex­portatorului, Management­­marketing, Documentar. 6. Asistenţă de specialitate. Institutul a înfiinţat recent un compartiment pentru acorda­rea de asistenţă de specialitate centralelor şi întreprinderilor, în problemele organizării şi desfăşurării activităţii de cer­cetare a pieţelor externe. I Propuneri ale participanţilor: • încă din momentul încheie­rii contractului, beneficiarul să indice cu precizie întrebările la care dorește să afle răspuns, iar pe parcursul elaborării studiului să se păstreze o legătură strînsă ■rintre institut şi beneficiar pen­tru discutarea in comun a ele­mentelor care apar in cursul cercetării. • Studiile sa fie periodic re­împrospătate cu date conjunctu­­rale pe baza unor contracte de lungă durată cu INSCI­. • Studiile să se apropie cît mai mult, prin datele oferite, da elementele necesare deciziei în strategia de marketing a în­treprinderii, sugerînd eventual chiar variante de decizii. • Pentru o circulaţie mai lar­gă a concluziilor studiilor se propune tipărirea separată, a acestora, astfel incit să poată fi distribuit mai uşor şi unui cerc mai larg. In cazul în care insti­tutul elaborează o sinteză a stu­diului, este de dorit ca ea să parvină și contractantului stu­diului. • Monografiile să cuprindă un capitol special privind pro­prietatea industrială. •Buletinul zilnic să fie divizat pe principalele capitole, astfel incit abonaţilor să li se distri­buie numai partea cuprinzînd datele de profil.

Next