Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-01-14 / nr. 2

___________________________________ECONOMIE MONDIALĂ RELAţIILE ECONOMICE EXTERNE ÎN SPRIJINUL PROMOVĂRII PROGRESULUI TEHNIC ŞI A COEXISTENŢEI PAŞNICE L­A CONGRESUL al XXIV-lea al P.C.U.S., un loc important au ocupat problemele dezvoltă­rii relaţiilor externe ale Uniunii Sovie­tice. Au fost analizate nu numai pro­blemele politice ale contemporaneităţii,­­ ci s-au conturat şi noile perspective ale­­ dezvoltării relaţiilor comerciale şi tehni­­s­co-ştiinţifice cu toate ţările, inclusiv cu 1. ţările capitaliste dezvoltate din punct de vedere industrial care manifestă interes în acest sens. „Destul de active şi varia­­■ te — a spus secretarul general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în raportul de activitate prezentat la Congres — au fost în ultimii ani relaţiile cu ţările lumii ca­pitaliste. Cu unele dintre ele s-a extins colaborarea în problemele generale ale politicii internaţionale, au intrat în prac­tica curentă consultările politice, care contribuie la o mai bună înţelegere re­ciprocă. O amploare remarcabilă au că­pătat legăturile economice şi tehnico­­ştiinţifice care, în unele cazuri, au fost stabilite pe termen lung“. Baza politicii externe a U.R.S.S. este întărirea relaţiilor de prietenie şi cola­borare cu ţările socialiste frăţeşti. Toc­mai de aceea, cea mai mare parte a co­merţului exterior al U.R.S.S. revine­ ţă­rilor socialiste. în anul 1970, ponderea ţărilor socialiste în comerţul exterior al U.R.S.S. a reprezentat 65,2%, din care cu ţările membre ale CAER — 55,6%. Co­laborarea multilaterală în domeniul co­­mercial-economic şi tehnico-ştiinţific din­tre U.R.S.S. şi ţările socialiste se bazează, în primul rînd, pe integrarea economică cu ţările membre ale CAER. Programul complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării in­tegrării economice socialiste a ţărilor membre ale CAER, adoptat la Bucureşti în iulie 1971, în cadrul celei de-a XXV-a sesiuni a CAER, deschide noi perspecti­ve pentru creşterea volumului comerţului şi pentru alte forme de relaţii economice dintre U.R.S.S. şi ţările socialiste. Dez­vol­tind relaţiile economice cu ţările capitaliste industrializate, U.R.S.S. porneş­te, în primul rind, de la faptul că aceste relaţii întăresc coexistenţa paşnică dintre sisteme sociale diferite, servesc cauza păcii. Totodată, relaţiile economice din­tre U.R.S.S. şi aceste ţări sînt reciproc avantajoase ambelor părţi. In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, attît ţările socialiste, cît şi cele capitaliste sînt tot mai mult interesate în schimbul reciproc de tehnică nouă, de mărfuri industriale, de mărfuri de larg consum. Pentru U.R.S.S., achiziţionarea din ţările capi­taliste dezvoltate ale Occidentului a unor noi tipuri de utilaje industriale, la fa­bricarea cărora se folosesc cele mai re­cente realizări ale ştiinţei şi tehnicii, creează noi premise pentru progresul tehnico-ştiinţific şi — prin urmare — pentru întărirea creşterii economice. DEZVOLTAREA comerţului U.R.S.S. cu ţările capitaliste a fost frînată o pe­rioadă îndelungată de politica cercurilor guvernante imperialiste care au încercat, prin blocada economică împotriva U.R.S.S., iar apoi şi a altor ţări socialis­te, să împiedice dezvoltarea lor economi­că. Eşecul total al acestei politici a de­terminat ţările imperialiste să-şi revizu­iască atitudinea faţă de U.R.S.S. şi cele­lalte ţări socialiste, ceea ce a dus la apa­riţia unor noi condiţii, mai favorabile, pentru dezvoltarea relaţiilor economice. în anii ultimului cincinal (1966—1970) a crescut de peste 2 ori volumul comer­ţului dintre U.R.S.S. şi Japonia, Italia, R.F.G., Franţa, ţările Benelux-ului, Sue­dia. A sporit schimbul de mărfuri cu Finlanda, Anglia, Austria. Iată cum a e­­voluat schimbul de mărfuri al U.R.S.S. cu ţările capitaliste industriale (în mi­lioane ruble)­­­lelor, în prezent aceste mărfuri reprezin­tă doar circa 3% din exportul sovietic. A crescut considerabil exportul de petrol şi produse petroliere, cărora le revine 1/4 din exportul sovietic către ţările ca­pitaliste dezvoltate. în viitorul apropiat, un rol important vor juca livrările de gaze naturale din Uniunea Sovietică. In anul 1969 organi­zaţiile sovietice de comerţ exterior au în­cheiat un acord cu firma de stat italiană ENI cu privire la livrarea de gaz natural din U.R.S.S. în Italia timp de 20 de ani şi la cumpărarea din Italia de ţevi cu diametru mare, utilaje şi materiale pen­tru construcţia unei conducte de gaze pe teritoriul U.R.S.S. Acorduri similare de lungă durată, cu privire la livrări de gaze în schimbul ţevilor şi altor utilaje pentru industria gazelor, au fost înche­iate cu un şir de firme din R.F.G. şi Austria. Gazele sovietice vor fi livrate şi Finlandei. Se extinde treptat exportul de maşini, utilaje şi diferite aparate de uz casnic. Uniunea Sovietică livrînd diferitelor ţări capitaliste dezvoltate maşini-unelte pen­tru aşchierea metalelor, utilaje pentru industria electrotehnică, excavatoare. I­N ULTIMII ANI au apărut noi forme de organizare a relaţiilor economice dintre U.R.S.S. şi ■­ serie de ţări occidentale. O însemnătate esenţială are activitatea comisiilor mixte­ de colaborare economică şi tehnico-ştiin-rn­ţifică. Activitatea unor astfel de comisii1 include problemele colaborării economice ■ în construcţia unor mari complexe in-­­dustriale, cooperarea în realizarea un­or tipuri de produse. O asemenea colaborare permite participanţilor să folosească mai bine avantajele diviziunii internaţionale a muncii. A fost acumulată o anumită experienţă în activitatea unor asemenea comisii de colaborare a U.R.S.S. cu Finlanda, Franţa, Austria, Italia. Şi-au început activitatea comisiile mixte, în.-« fiinţate nu de mult, între U.R.S.S. — pa de o parte — şi Belgia, Danemarca, Sue­dia, Anglia, Canada, pe de alta, în cadrul comisiei sovieto-franceze, de pildă, activează 16 grupe de ramură, cana se ocupă cu căutarea unor căi concrete de colaborare reciproc avantajoasă, în domeniul construcţiei de maşini-unelte s-au încheiat cu succes tratativele cu firma franceză „Alcatel“ privind coope­rarea în producţia de maşini-unelte. In luna noiembrie 1970 a fost semnată de­claraţia sovieto-franceză, pe baza căreia Uniunea Sovietică va participa la cons­­truirea unui mare complex metalurgic In regiunea Marsiliei. Despre noii paşi în I. P. FAMINSKI candidat in ştiinţe economice, docent la Universitatea de Stat din Moscova -------- In anul 1970, ţărilor capitaliste dezvol­tate industrial le reveneau 21,3% din co­merţul exterior al U.R.S.S. Cu numeroase ţări capitaliste dezvoltate U.R.S.S. între­ţine relaţii comerciale pe baza acorduri­lor de lungă durată. Acordurile încheiate în ultimii ani cu Finlanda,Anglia, Italia, Franţa, Suedia sau Austria îşi propun ex­tinderea în continuare a comerţului re­ciproc dintre U.R.S.S. şi aceste ţări. în importul sovietic din ţările capita­liste dezvoltate, o însemnătate primordia­lă (in 1970 circa 39%) au cumpărările de maşini şi utilaje, deşi în cadrul acestor achiziţii de mărfuri au loc deplasări e­­senţiale. In deceniul al 7-lea, o pondere ■ considerabil mai mică o deţineau achi­ziţiile de maşini-unelte, de utilaje pen­tru forjat-presat, utilaje energetice şi­­ electrotehnice. în acelaşi timp, un loc im­portant au ocupat navele şi utilajele na­vale. Uniunea Sovietică tinde, în ultimii ani, să achiziţioneze utilaje — inclusiv instalaţii complete pentru dezvoltarea unor noi ramuri de producţie — îndeo­sebi pentru industriile chimică, a lemnu­lui, de hîrtie şi celuloză, uşoară şi ali­mentară. Totodată, în importul sovietic un rol considerabil revine achiziţiilor unor ti­puri de materii prime şi semifabricate, de produse chimice. Incepînd din ultimii ani, a crescut rapid importul sovietic de mărfuri de consum, fapt care contribuie la satisfacerea mai deplină a cererii populaţiei şi la extinderea sortimentului de mărfuri în comerţul cu amănuntul. Deplasări esenţiale au avut loc în pe­rioada postbelică în structura exportului sovietic către ţările capitaliste dezvoltate. Dacă în primii ani postbelici mai mult de jumătate din exportul sovietic către ţările capitaliste dezvoltate revenea blă­nurilor — finisate şi brute — şi cerea­L­A SFIRŞITUL anului trecut, Consiliul de Miniştri al R. P. Ungare a adoptat o serie de hotărîri vizînd îmbunătăţirea activităţii în diferite sectoare ale economiei. Astfel, au fost modificate principiile de bază ale politicii de credite, asigurîndu-se priori­tate finanţării investiţiilor ce aduc o contribuţie majoră la dezvoltarea capa­cităţilor de export, care se amortizează rapid şi necesită un volum redus de con­strucţii. De asemenea, se urmăreşte îm­piedicarea formării de stocuri supranor­­mative la întreprinderi şi micşorarea producţiei nerentabile care — absorbind resurse bugetare considerabile — frînea­­ză dezvoltarea societăţii. Alte reglementări privesc activitatea economică a cooperativelor agricole de producţie, delimitînd cu stricteţe activi­tăţile care le sunt interzise, precum şi cele care — deşi nu au o legătură strîn­­să cu agricultura — vor putea fi execu­tate în continuare. Guvernul a hotărit constituirea unei comisii de coordonare, formată din reprezentanţii ministerelor de ramură şi ai cooperativelor, cu scopul de a se asigura armonia dintre activita­tea industrială a C.A.P. şi ţelurile eco­nomiei naţionale, în sensul ca această activitate să completeze capacităţile ma­rilor întreprinderi industriale, să contri­buie la soluţionarea problemelor de an­gajare în muncă, la exploatarea resurse­lor locale. Arătînd că în 1970 ponderea activităţi­lor neagricole, auxiliare în ansamblul în­casărilor băneşti ale C.A.P. s-a ridicat la 34,4%, ziarul „Magyar Nemzet“ sublinia că pînă la 30 iunie a.c. orice activitate a acestora care a slujit valorificării directe pe piaţă, în cadrul profilului industriei constructoare de maşini, uşoare sau chi­mice, urmează a fi sistată. Cooperativele în care 30—50«/» din încasările băneşti rezultă de pe urma activităţii industriale vor fi declarate cooperative agro-indus­­triale, iar cele în care această cotă de­păşeşte 50% — cooperative industrial-a­­grare ; veniturile acestora din urmă vor fi reglementate, în mod corespunzător, printr-un sistem de impunere. în sfîrşit, a fost adoptat un decret pri­vind reglementarea veniturilor obţinută de liber-profesionişti, de micii industri­i­aşi, meseriaşi şi comercianţi particularul Prin măsuri financiare şi administrative) se vor ridica bariere în calea obţinerii­ de venituri în disproporţie flagrantă cu­ munca depusă, se va împiedica acumu­­­larea unor bunuri nejustificate. Totodatâ, noul sistem de impunere va combate e­­vaziunea fiscală. Țelul noilor măsuri nu*­­­constă în lichidarea sectorului particu­lar, ci in impunerea și în acest domenii* a principiului repartizării echitabile a ve­d­niturilor. i' Mergînd pe aceeași linie, decretul gu«J vernamental prevede limitarea In mare măsură a veniturilor cu caracter de rea-« tă, temperarea tendinţei de formare a averilor constînd din imobile. O majo-­­rare substanţială a impozitelor s-a pre­văzut şi în cazul veniturilor obţinute dini chirii sau din tranzacții cu imobile. N. I.I R.P. UNGARĂ REGLEMENTĂRI IN DOMENIUL ECONOMIEI 1950 1955 1960 1965 1970 Țările capitaliste dezvoltate 440,2 904,3 1917,3 2806,0 4694,0 Din care­­ Austria 23,4 44,4 115,8 102,3 154,9 Belgia 28,3 35,4 46,3 74,0 149,0 Marea Britan­ie 128,2 216,2 270,5 396,6 641,4 Italia 33,7 30,4 173,7 224,5 471,8 Olanda 5,5 59,7 62,6 34,4 222,9 R.F.G.­­­47,7 286,2 247,6 544,0 Finlanda 54,9 210,6 264,1 404,5 530,7 Franța 6,5 86,2 183,3 202,2 412,8 Suedia 31,1 41,0 89,0 98,4 234,9 Japonia 4,2 3,6 123,9 326,0 652,3 S.U.A. 50,4 21,9 76,1 83,7 160,9 Canada 0,3 4,1 13,7 240,0 125,3 *) „Comerțul exterior al U.R.S.S.4*. Culegere statistică 1918—1966, Moscova. I.M.O.* 1967 ; „Comerțul exterior al U.R.S.S. in anul 1970­ — Raport statistc, Moscova IMO. 1971, pag. 11—15. buldozere, tractoare, autoturisme şi auto-­ camioane, nave, ceasuri, aparate de fo­tografiat şi de filmat, aparate de radio televizoare etc. Cu toate acestea, ponde­rea maşinilor şi utilajelor in exportul sovietic către ţările capitaliste dezvoltate este încă mică. 0

Next