Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
___________________________________ECONOMIE MONDIALĂ RELAţIILE ECONOMICE EXTERNE ÎN SPRIJINUL PROMOVĂRII PROGRESULUI TEHNIC ŞI A COEXISTENŢEI PAŞNICE LA CONGRESUL al XXIV-lea al P.C.U.S., un loc important au ocupat problemele dezvoltării relaţiilor externe ale Uniunii Sovietice. Au fost analizate nu numai problemele politice ale contemporaneităţii, ci s-au conturat şi noile perspective ale dezvoltării relaţiilor comerciale şi tehnisco-ştiinţifice cu toate ţările, inclusiv cu 1. ţările capitaliste dezvoltate din punct de vedere industrial care manifestă interes în acest sens. „Destul de active şi varia■ te — a spus secretarul general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în raportul de activitate prezentat la Congres — au fost în ultimii ani relaţiile cu ţările lumii capitaliste. Cu unele dintre ele s-a extins colaborarea în problemele generale ale politicii internaţionale, au intrat în practica curentă consultările politice, care contribuie la o mai bună înţelegere reciprocă. O amploare remarcabilă au căpătat legăturile economice şi tehnicoştiinţifice care, în unele cazuri, au fost stabilite pe termen lung“. Baza politicii externe a U.R.S.S. este întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu ţările socialiste frăţeşti. Tocmai de aceea, cea mai mare parte a comerţului exterior al U.R.S.S. revine ţărilor socialiste. în anul 1970, ponderea ţărilor socialiste în comerţul exterior al U.R.S.S. a reprezentat 65,2%, din care cu ţările membre ale CAER — 55,6%. Colaborarea multilaterală în domeniul comercial-economic şi tehnico-ştiinţific dintre U.R.S.S. şi ţările socialiste se bazează, în primul rînd, pe integrarea economică cu ţările membre ale CAER. Programul complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale CAER, adoptat la Bucureşti în iulie 1971, în cadrul celei de-a XXV-a sesiuni a CAER, deschide noi perspective pentru creşterea volumului comerţului şi pentru alte forme de relaţii economice dintre U.R.S.S. şi ţările socialiste. Dezvoltind relaţiile economice cu ţările capitaliste industrializate, U.R.S.S. porneşte, în primul rind, de la faptul că aceste relaţii întăresc coexistenţa paşnică dintre sisteme sociale diferite, servesc cauza păcii. Totodată, relaţiile economice dintre U.R.S.S. şi aceste ţări sînt reciproc avantajoase ambelor părţi. In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, attît ţările socialiste, cît şi cele capitaliste sînt tot mai mult interesate în schimbul reciproc de tehnică nouă, de mărfuri industriale, de mărfuri de larg consum. Pentru U.R.S.S., achiziţionarea din ţările capitaliste dezvoltate ale Occidentului a unor noi tipuri de utilaje industriale, la fabricarea cărora se folosesc cele mai recente realizări ale ştiinţei şi tehnicii, creează noi premise pentru progresul tehnico-ştiinţific şi — prin urmare — pentru întărirea creşterii economice. DEZVOLTAREA comerţului U.R.S.S. cu ţările capitaliste a fost frînată o perioadă îndelungată de politica cercurilor guvernante imperialiste care au încercat, prin blocada economică împotriva U.R.S.S., iar apoi şi a altor ţări socialiste, să împiedice dezvoltarea lor economică. Eşecul total al acestei politici a determinat ţările imperialiste să-şi revizuiască atitudinea faţă de U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste, ceea ce a dus la apariţia unor noi condiţii, mai favorabile, pentru dezvoltarea relaţiilor economice. în anii ultimului cincinal (1966—1970) a crescut de peste 2 ori volumul comerţului dintre U.R.S.S. şi Japonia, Italia, R.F.G., Franţa, ţările Benelux-ului, Suedia. A sporit schimbul de mărfuri cu Finlanda, Anglia, Austria. Iată cum a evoluat schimbul de mărfuri al U.R.S.S. cu ţările capitaliste industriale (în milioane ruble)lelor, în prezent aceste mărfuri reprezintă doar circa 3% din exportul sovietic. A crescut considerabil exportul de petrol şi produse petroliere, cărora le revine 1/4 din exportul sovietic către ţările capitaliste dezvoltate. în viitorul apropiat, un rol important vor juca livrările de gaze naturale din Uniunea Sovietică. In anul 1969 organizaţiile sovietice de comerţ exterior au încheiat un acord cu firma de stat italiană ENI cu privire la livrarea de gaz natural din U.R.S.S. în Italia timp de 20 de ani şi la cumpărarea din Italia de ţevi cu diametru mare, utilaje şi materiale pentru construcţia unei conducte de gaze pe teritoriul U.R.S.S. Acorduri similare de lungă durată, cu privire la livrări de gaze în schimbul ţevilor şi altor utilaje pentru industria gazelor, au fost încheiate cu un şir de firme din R.F.G. şi Austria. Gazele sovietice vor fi livrate şi Finlandei. Se extinde treptat exportul de maşini, utilaje şi diferite aparate de uz casnic. Uniunea Sovietică livrînd diferitelor ţări capitaliste dezvoltate maşini-unelte pentru aşchierea metalelor, utilaje pentru industria electrotehnică, excavatoare. IN ULTIMII ANI au apărut noi forme de organizare a relaţiilor economice dintre U.R.S.S. şi ■ serie de ţări occidentale. O însemnătate esenţială are activitatea comisiilor mixte de colaborare economică şi tehnico-ştiin-rnţifică. Activitatea unor astfel de comisii1 include problemele colaborării economice ■ în construcţia unor mari complexe in-dustriale, cooperarea în realizarea unor tipuri de produse. O asemenea colaborare permite participanţilor să folosească mai bine avantajele diviziunii internaţionale a muncii. A fost acumulată o anumită experienţă în activitatea unor asemenea comisii de colaborare a U.R.S.S. cu Finlanda, Franţa, Austria, Italia. Şi-au început activitatea comisiile mixte, în.-« fiinţate nu de mult, între U.R.S.S. — pa de o parte — şi Belgia, Danemarca, Suedia, Anglia, Canada, pe de alta, în cadrul comisiei sovieto-franceze, de pildă, activează 16 grupe de ramură, cana se ocupă cu căutarea unor căi concrete de colaborare reciproc avantajoasă, în domeniul construcţiei de maşini-unelte s-au încheiat cu succes tratativele cu firma franceză „Alcatel“ privind cooperarea în producţia de maşini-unelte. In luna noiembrie 1970 a fost semnată declaraţia sovieto-franceză, pe baza căreia Uniunea Sovietică va participa la construirea unui mare complex metalurgic In regiunea Marsiliei. Despre noii paşi în I. P. FAMINSKI candidat in ştiinţe economice, docent la Universitatea de Stat din Moscova -------- In anul 1970, ţărilor capitaliste dezvoltate industrial le reveneau 21,3% din comerţul exterior al U.R.S.S. Cu numeroase ţări capitaliste dezvoltate U.R.S.S. întreţine relaţii comerciale pe baza acordurilor de lungă durată. Acordurile încheiate în ultimii ani cu Finlanda,Anglia, Italia, Franţa, Suedia sau Austria îşi propun extinderea în continuare a comerţului reciproc dintre U.R.S.S. şi aceste ţări. în importul sovietic din ţările capitaliste dezvoltate, o însemnătate primordială (in 1970 circa 39%) au cumpărările de maşini şi utilaje, deşi în cadrul acestor achiziţii de mărfuri au loc deplasări esenţiale. In deceniul al 7-lea, o pondere ■ considerabil mai mică o deţineau achiziţiile de maşini-unelte, de utilaje pentru forjat-presat, utilaje energetice şi electrotehnice. în acelaşi timp, un loc important au ocupat navele şi utilajele navale. Uniunea Sovietică tinde, în ultimii ani, să achiziţioneze utilaje — inclusiv instalaţii complete pentru dezvoltarea unor noi ramuri de producţie — îndeosebi pentru industriile chimică, a lemnului, de hîrtie şi celuloză, uşoară şi alimentară. Totodată, în importul sovietic un rol considerabil revine achiziţiilor unor tipuri de materii prime şi semifabricate, de produse chimice. Incepînd din ultimii ani, a crescut rapid importul sovietic de mărfuri de consum, fapt care contribuie la satisfacerea mai deplină a cererii populaţiei şi la extinderea sortimentului de mărfuri în comerţul cu amănuntul. Deplasări esenţiale au avut loc în perioada postbelică în structura exportului sovietic către ţările capitaliste dezvoltate. Dacă în primii ani postbelici mai mult de jumătate din exportul sovietic către ţările capitaliste dezvoltate revenea blănurilor — finisate şi brute — şi cereaLA SFIRŞITUL anului trecut, Consiliul de Miniştri al R. P. Ungare a adoptat o serie de hotărîri vizînd îmbunătăţirea activităţii în diferite sectoare ale economiei. Astfel, au fost modificate principiile de bază ale politicii de credite, asigurîndu-se prioritate finanţării investiţiilor ce aduc o contribuţie majoră la dezvoltarea capacităţilor de export, care se amortizează rapid şi necesită un volum redus de construcţii. De asemenea, se urmăreşte împiedicarea formării de stocuri supranormative la întreprinderi şi micşorarea producţiei nerentabile care — absorbind resurse bugetare considerabile — frînează dezvoltarea societăţii. Alte reglementări privesc activitatea economică a cooperativelor agricole de producţie, delimitînd cu stricteţe activităţile care le sunt interzise, precum şi cele care — deşi nu au o legătură strînsă cu agricultura — vor putea fi executate în continuare. Guvernul a hotărit constituirea unei comisii de coordonare, formată din reprezentanţii ministerelor de ramură şi ai cooperativelor, cu scopul de a se asigura armonia dintre activitatea industrială a C.A.P. şi ţelurile economiei naţionale, în sensul ca această activitate să completeze capacităţile marilor întreprinderi industriale, să contribuie la soluţionarea problemelor de angajare în muncă, la exploatarea resurselor locale. Arătînd că în 1970 ponderea activităţilor neagricole, auxiliare în ansamblul încasărilor băneşti ale C.A.P. s-a ridicat la 34,4%, ziarul „Magyar Nemzet“ sublinia că pînă la 30 iunie a.c. orice activitate a acestora care a slujit valorificării directe pe piaţă, în cadrul profilului industriei constructoare de maşini, uşoare sau chimice, urmează a fi sistată. Cooperativele în care 30—50«/» din încasările băneşti rezultă de pe urma activităţii industriale vor fi declarate cooperative agro-industriale, iar cele în care această cotă depăşeşte 50% — cooperative industrial-agrare ; veniturile acestora din urmă vor fi reglementate, în mod corespunzător, printr-un sistem de impunere. în sfîrşit, a fost adoptat un decret privind reglementarea veniturilor obţinută de liber-profesionişti, de micii industriiaşi, meseriaşi şi comercianţi particularul Prin măsuri financiare şi administrative) se vor ridica bariere în calea obţinerii de venituri în disproporţie flagrantă cu munca depusă, se va împiedica acumularea unor bunuri nejustificate. Totodatâ, noul sistem de impunere va combate evaziunea fiscală. Țelul noilor măsuri nu*constă în lichidarea sectorului particular, ci in impunerea și în acest domenii* a principiului repartizării echitabile a vedniturilor. i' Mergînd pe aceeași linie, decretul gu«J vernamental prevede limitarea In mare măsură a veniturilor cu caracter de rea-« tă, temperarea tendinţei de formare a averilor constînd din imobile. O majo-rare substanţială a impozitelor s-a prevăzut şi în cazul veniturilor obţinute dini chirii sau din tranzacții cu imobile. N. I.I R.P. UNGARĂ REGLEMENTĂRI IN DOMENIUL ECONOMIEI 1950 1955 1960 1965 1970 Țările capitaliste dezvoltate 440,2 904,3 1917,3 2806,0 4694,0 Din care Austria 23,4 44,4 115,8 102,3 154,9 Belgia 28,3 35,4 46,3 74,0 149,0 Marea Britanie 128,2 216,2 270,5 396,6 641,4 Italia 33,7 30,4 173,7 224,5 471,8 Olanda 5,5 59,7 62,6 34,4 222,9 R.F.G.47,7 286,2 247,6 544,0 Finlanda 54,9 210,6 264,1 404,5 530,7 Franța 6,5 86,2 183,3 202,2 412,8 Suedia 31,1 41,0 89,0 98,4 234,9 Japonia 4,2 3,6 123,9 326,0 652,3 S.U.A. 50,4 21,9 76,1 83,7 160,9 Canada 0,3 4,1 13,7 240,0 125,3 *) „Comerțul exterior al U.R.S.S.4*. Culegere statistică 1918—1966, Moscova. I.M.O.* 1967 ; „Comerțul exterior al U.R.S.S. in anul 1970 — Raport statistc, Moscova IMO. 1971, pag. 11—15. buldozere, tractoare, autoturisme şi auto- camioane, nave, ceasuri, aparate de fotografiat şi de filmat, aparate de radio televizoare etc. Cu toate acestea, ponderea maşinilor şi utilajelor in exportul sovietic către ţările capitaliste dezvoltate este încă mică. 0