Viaţa Economică, iulie-decembrie 1973 (Anul 11, nr. 27-52)

1973-07-06 / nr. 27

O POLITICA EXTERNA ÎNCHINATĂ DESTINDERII, COLABORĂRII, PĂCII R­ EALIZĂRILE noastre pe plan intern, succesele de seamă obţinute în edifi­carea­­ societăţii socialiste multilateral dezvoltate se împletesc organic cu afirmarea tot mai puternică a ţării noastre pe plan in­ternaţional, cu creşterea prestigiului şi a stimei de care se bucură România in lume. Este una­nim recunoscut şi apreciat faptul că, în politica sa externă, România promovează un curs con­structiv, vizînd extinderea colaborării interna­ţionale, promovarea unui climat de destindere şi pace în lume. Recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. luînd în dezbatere unele proble­me ale situaţiei internaţionale şi ale politicii externe a partidului şi statului nostru, a scos în evidenţă faptul că desfăşurarea evenimente­lor internaţionale a confirmat şi confirmă pe deplin justeţea liniilor directoare trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională in domeniul politicii externe, a analizei şi a­­precierilor privitoare la procesele care au loc în lumea contemporană, la schimbările în ra­portul de forţe mondial, la cursul luptei pen­tru destindere, colaborare şi pace. în acest sens, a fost dată o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de conducerea partidului şi statu­lui, contribuţiei hotărîtoare pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus-o şi o aduce la elabo­rarea şi traducerea în viaţă a politicii externe a României. Această politică are la bază înţelegerea pro­funda a realităţilor contemporane, a faptului că pe arena mondială au loc profunde mutaţii şi schimbări în direcţia destinderii şi colabo­rării, a afirmării politicii de independenţă na­ţională a popoarelor, a participării tuturor sta­telor la soluţionarea problemelor internaţiona­le şi, în acest cadru, a sporirii rolului ţărilor mici şi mijlocii, a ridicării conştiinţei şi răs­punderii popoarelor în salvgardarea păcii. La acest proces şi-au adus şi continuă să aducă o contribuţie de seamă ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, clasa muncitoare, celelalte forţe progresiste, democratice, anti-im­­perialiste din întreaga lume. Aşa cum se sub­liniază in Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind activitatea internaţiona­lă a partidului şi statului, concluzia principală care se desprinde din analiza evoluţiei politice mondiale este că, spre deosebire de perioada de după primul război mondial, acum, la a­­proape trei decenii de la sfîrşitul ultimului răz­boi mondial, ne aflăm nu în faţa unei stări de încordare, ci în faţa unui puternic curs spre destindere, colaborare şi apropiere între po­poare. Acest curs corespunde năzuinţelor tutu­ror popoarelor de a aşeza relaţiile dintre state pe baze noi, echitabile, de a-şi consacra efortu­rile progresului economico-social, bunăstării şi prosperităţii fiecărei naţiuni. Prin politica sa externă, România socialistă şi-a adus întreaga sa contribuţie la acest pro­ces, la amplificarea şi adîncirea colaborării mul­tilaterale cu toate ţările socialiste, cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de orînduire socială, la strădaniile de soluţionare a problemelor vita­le ale securităţii continentului european, la negocierile privind problemele dezarmării şi dezangajării militare, la acţiunile vizînd trans­formarea Balcanilor într-o zonă a bunei ve­cinătăţi, colaborării şi păcii. Succesele politicii externe a partidului şi statului nostru sunt strîns legate de marile rea­lizări pe care le obţine poporul român în edi­ficarea noii societăţi, în sporirea forţei econo­mice a ţării, în ridicarea nivelului de civiliza­ţie al întregii vieţi sociale. Progresele în dez­voltarea forţelor de producţie, în înflorirea ştiinţei şi culturii, în creşterea nivelului de trai al maselor, în adîncirea democraţiei socia­liste, reprezintă fundamentul de granit al în­tregii politici internaţionale a României. vi DEZVOLTAM DE RAMURĂ 23 AUGUST 1944 - 23 AUGUST 1973 rUTAţli CALITATIVE IN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞiNI O CARACTERISTICA a epocii contemporane o constituie dinamismul fără precedent al indus­triei, in general, şi a industriei constructoare de maşini, în special. Nu este vorba numai de sporiri cantitative. Elementul fundamental este creşterea expo­nenţială a vitezei progresului tehnic, înţelegind prin a­­ceasta atît continua scurtare a intervalului de timp din­tre descoperirea unor fenomene sau legi naturale ne­cunoscute şi valorificarea lor industrială, cit şi acumula­rea unui volum din ce în ce mai mare de cunoştinţe noi, aplicabile în sectorul industrial, in unitatea de timp. Făurirea unei puternice industrii constructoare de maşini, ca rezultat al unei opţiuni a partidului nostru pentru aplicarea consecventă a politicii sale marxist­­leniniste de industrializare socialistă a ţării, s-a caracte­rizat, an de an, printr-un dinamism tot mai accentuat. Este suficient să­ relevăm faptul că ritmul mediu anual de creştere a producţiei în Industria construcţiilor de maşini,­­ de circa 16%, înregistrat în ultimul cincinal , a devansat cu aproape 40% ritmul de creştere pe an­samblul industriei naţionale. Sporuri substanţiale se înregistrează şi în acest cin­cinal. Faţă de 1970, nivelul atins în 1972 a fost de 134,3%, iar faţă de 1971 de 116,1%. Unităţile construc­toare de maşini realizează astăzi întreaga producţie a anului 1938 in numai 6 zile. La o serie de produse ale construcţiilor de maşini, producţia a înregistrat anul tre­cut o creştere deosebită (vezi tabelul nr. 1). In 1972 ponderea produselor noi şi reproiectate a fost de 32,7%, comparativ cu 1970. Printre aceste produse se numără autocamionul de 8 tone Diesel, o nouă instalaţie autopurtată pentru forţat sonde de ţiţei şi gaze, trac­ing. Ioan AVRAM •ministrul industriei construcţiilor de maşini grele (Continuare In pag. 6) Anc­­eta „V. E." in 170 de cooperative agricole de producţie pe tema: RESURSELE DEZVOLTĂRII l'l INVESItIU Interviu cu tov. Ion RUŞINARU, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. despre: t.v.minî nestinse — Hunedoara în întrecere EFICIENŢĂ ŞI­ GRICULTURA — ramură de bază a economiei na­ţionale — înregistrează un ritm ascendent de dezvol­tare a bazei tehnico-ma­­teriale în scopul realizării unei producţii intensive, cu o productivitate ridica­tă care să satisfacă cerin­ţele mereu sporite ale­­ e­­conomiei naţionale. Avînd ■în vedere mijloacele finan­ciare ale statului pen­tru dezvoltarea acestei ra­muri, ne-am adresat to­varăşului I. RUŞINARU, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie a­­limentară pentru a ne prezenta citeva preocu­pări mai importante ale a­­paratului băncii pe linia TERMENE folosirii cu eficienţă a fondurilor de investiţii. • Vă rugăm să vă referiţi mai întâi la di­recţiile spre care sunt orientate fondurile sta­tului. — în acest an, Banca pentru agricultură şi in­dustrie alimentară va fi­nanţa din fondurile statu­lui un volum important de investiții care reprezin­tă cca 20% din sumele pre­văzute pentru actualul cin­cinal. Din fondurile nerambur-l Interviu consemnat de Maria CONTJA (Contu­lMare In pag. 0

Next