Viaţa Economică, iulie-decembrie 1973 (Anul 11, nr. 27-52)
1973-07-06 / nr. 27
O POLITICA EXTERNA ÎNCHINATĂ DESTINDERII, COLABORĂRII, PĂCII R EALIZĂRILE noastre pe plan intern, succesele de seamă obţinute în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate se împletesc organic cu afirmarea tot mai puternică a ţării noastre pe plan internaţional, cu creşterea prestigiului şi a stimei de care se bucură România in lume. Este unanim recunoscut şi apreciat faptul că, în politica sa externă, România promovează un curs constructiv, vizînd extinderea colaborării internaţionale, promovarea unui climat de destindere şi pace în lume. Recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. luînd în dezbatere unele probleme ale situaţiei internaţionale şi ale politicii externe a partidului şi statului nostru, a scos în evidenţă faptul că desfăşurarea evenimentelor internaţionale a confirmat şi confirmă pe deplin justeţea liniilor directoare trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională in domeniul politicii externe, a analizei şi aprecierilor privitoare la procesele care au loc în lumea contemporană, la schimbările în raportul de forţe mondial, la cursul luptei pentru destindere, colaborare şi pace. în acest sens, a fost dată o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de conducerea partidului şi statului, contribuţiei hotărîtoare pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus-o şi o aduce la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii externe a României. Această politică are la bază înţelegerea profunda a realităţilor contemporane, a faptului că pe arena mondială au loc profunde mutaţii şi schimbări în direcţia destinderii şi colaborării, a afirmării politicii de independenţă naţională a popoarelor, a participării tuturor statelor la soluţionarea problemelor internaţionale şi, în acest cadru, a sporirii rolului ţărilor mici şi mijlocii, a ridicării conştiinţei şi răspunderii popoarelor în salvgardarea păcii. La acest proces şi-au adus şi continuă să aducă o contribuţie de seamă ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, clasa muncitoare, celelalte forţe progresiste, democratice, anti-imperialiste din întreaga lume. Aşa cum se subliniază in Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind activitatea internaţională a partidului şi statului, concluzia principală care se desprinde din analiza evoluţiei politice mondiale este că, spre deosebire de perioada de după primul război mondial, acum, la aproape trei decenii de la sfîrşitul ultimului război mondial, ne aflăm nu în faţa unei stări de încordare, ci în faţa unui puternic curs spre destindere, colaborare şi apropiere între popoare. Acest curs corespunde năzuinţelor tuturor popoarelor de a aşeza relaţiile dintre state pe baze noi, echitabile, de a-şi consacra eforturile progresului economico-social, bunăstării şi prosperităţii fiecărei naţiuni. Prin politica sa externă, România socialistă şi-a adus întreaga sa contribuţie la acest proces, la amplificarea şi adîncirea colaborării multilaterale cu toate ţările socialiste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, la strădaniile de soluţionare a problemelor vitale ale securităţii continentului european, la negocierile privind problemele dezarmării şi dezangajării militare, la acţiunile vizînd transformarea Balcanilor într-o zonă a bunei vecinătăţi, colaborării şi păcii. Succesele politicii externe a partidului şi statului nostru sunt strîns legate de marile realizări pe care le obţine poporul român în edificarea noii societăţi, în sporirea forţei economice a ţării, în ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii vieţi sociale. Progresele în dezvoltarea forţelor de producţie, în înflorirea ştiinţei şi culturii, în creşterea nivelului de trai al maselor, în adîncirea democraţiei socialiste, reprezintă fundamentul de granit al întregii politici internaţionale a României. vi DEZVOLTAM DE RAMURĂ 23 AUGUST 1944 - 23 AUGUST 1973 rUTAţli CALITATIVE IN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞiNI O CARACTERISTICA a epocii contemporane o constituie dinamismul fără precedent al industriei, in general, şi a industriei constructoare de maşini, în special. Nu este vorba numai de sporiri cantitative. Elementul fundamental este creşterea exponenţială a vitezei progresului tehnic, înţelegind prin aceasta atît continua scurtare a intervalului de timp dintre descoperirea unor fenomene sau legi naturale necunoscute şi valorificarea lor industrială, cit şi acumularea unui volum din ce în ce mai mare de cunoştinţe noi, aplicabile în sectorul industrial, in unitatea de timp. Făurirea unei puternice industrii constructoare de maşini, ca rezultat al unei opţiuni a partidului nostru pentru aplicarea consecventă a politicii sale marxistleniniste de industrializare socialistă a ţării, s-a caracterizat, an de an, printr-un dinamism tot mai accentuat. Este suficient să relevăm faptul că ritmul mediu anual de creştere a producţiei în Industria construcţiilor de maşini, de circa 16%, înregistrat în ultimul cincinal , a devansat cu aproape 40% ritmul de creştere pe ansamblul industriei naţionale. Sporuri substanţiale se înregistrează şi în acest cincinal. Faţă de 1970, nivelul atins în 1972 a fost de 134,3%, iar faţă de 1971 de 116,1%. Unităţile constructoare de maşini realizează astăzi întreaga producţie a anului 1938 in numai 6 zile. La o serie de produse ale construcţiilor de maşini, producţia a înregistrat anul trecut o creştere deosebită (vezi tabelul nr. 1). In 1972 ponderea produselor noi şi reproiectate a fost de 32,7%, comparativ cu 1970. Printre aceste produse se numără autocamionul de 8 tone Diesel, o nouă instalaţie autopurtată pentru forţat sonde de ţiţei şi gaze, tracing. Ioan AVRAM •ministrul industriei construcţiilor de maşini grele (Continuare In pag. 6) Anceta „V. E." in 170 de cooperative agricole de producţie pe tema: RESURSELE DEZVOLTĂRII l'l INVESItIU Interviu cu tov. Ion RUŞINARU, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. despre: t.v.minî nestinse — Hunedoara în întrecere EFICIENŢĂ ŞI GRICULTURA — ramură de bază a economiei naţionale — înregistrează un ritm ascendent de dezvoltare a bazei tehnico-materiale în scopul realizării unei producţii intensive, cu o productivitate ridicată care să satisfacă cerinţele mereu sporite ale economiei naţionale. Avînd ■în vedere mijloacele financiare ale statului pentru dezvoltarea acestei ramuri, ne-am adresat tovarăşului I. RUŞINARU, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară pentru a ne prezenta citeva preocupări mai importante ale aparatului băncii pe linia TERMENE folosirii cu eficienţă a fondurilor de investiţii. • Vă rugăm să vă referiţi mai întâi la direcţiile spre care sunt orientate fondurile statului. — în acest an, Banca pentru agricultură şi industrie alimentară va finanţa din fondurile statului un volum important de investiții care reprezintă cca 20% din sumele prevăzute pentru actualul cincinal. Din fondurile nerambur-l Interviu consemnat de Maria CONTJA (ContulMare In pag. 0