Viaţa Economică, ianuarie-mai 1974 (Anul 12, nr. 1-18)
1974-01-05 / nr. 1
ACTUALITATEA © Anul 1974 debutează sub semnul marilor înfăptuiri obţinute de poporul român in realizarea prevederilor de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi marchează o nouă şi importantă etapă de angajare plenară a eforturilor creatoare ale întregului popor pe drumul accelerării progresului general al societăţii noastre socialiste • Probleme prioritare pe agenda economică a noului an „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă“ : investigaţiile „V. E.“ în diferite centrale şi întreprinderi industriale atestă un început bun, rezultate remarcabile în producţie din primele zile ale anului • Comerţul exterior — o pirghie esenţială a dezvoltării economice. In paginile revistei, noi argumente pentru strategia comercială a centralei. • Adunările generale din C.A.P. — for de manifestare viguroasă a democraţiei cooperatiste © Ancheta ,,V. E." : Centrala industrială şi creşterea economică. § economie fa naţională I ÎNCEPUT BUN, REZULTATE REMARCABILE DIN PRIMELE ZILE ALE NOULUI AN PE ÎNTREG cuprinsul ţării oamenii muncii au început un nou an de muncă, penultimul din actualul cincinal. Încheind cu succes planul pe 1973, an care a marcat un pas hotăritor in realizarea obiectivului naţional — cincinalul înainte de termen — avem in faţă în 1974 un plan grandios elaborat de conducerea de partid şi de stat (creşterea producţiei globale industriale cu 16, 7'Vo faţă de realizările din 1973), plan menit să accentueze ritmul inait de dezvoltare a întregii noastre economii naţionale, să ducă la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. Cu toţii trebuie să ne propunem dar mai ales să creăm condiţii corespunzătoare pentru ca încă din primele zile de lucru ale acestui an să realizăm sistematic, pe baza unei înalte productivităţi a muncii, toţi indicatorii de plan, să punem accent nu numai pe îndeplinirea producţiei globale, ci, în principal, pe înfăptuirea planului fizic, insortimentele planificate şi în condiţiile unei calităţi superioare Realizarea producţiei în unităţi fizice la toate sortimentele prevăzute de plan, constituie expresia cea mai directă a contribuţiei fiecărei întreprinderi la satisfacerea in bune condiţiuni a nevoilor beneficiarilor interni şi a cerinţelor la export , creînd in acest fel condiţiile ca din lanţul de interdependenţă pe care îl creează diviziunea socială a muncii — toate unităţile economice, să-şi poată, la rândul lor, îndeplini întocmai sarcinile ce le revin. Aşadar, executarea producţiei fizice în sortimentele planificate este, deopotrivă, în interesul fiecărei Întreprinderi în parte dar şi a economiiiei naţionale în ansamblu. Marea majoritate a colectivelor de întreprinderi au luat măsuri, incă din faza de pregătire a producţiei pe 1974, ca printr-o planificare judicioasă a sarcinilor de plan pe trimestre şi luni, iar în cadrul lor pe decade şi zile, să asigure o mai mare ritmicitate în realizarea sarcinilor fizice de plan şi a sortimentelor stabilite pe acest an. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, în 1973, deşi covirşitoarea majoritate a unităţilor industriale şi-au realizat şi depăşit sistematic sarcinile de plan, au fost totuşi întreprinderi şi chiar ramuri care, la diferite perioade, au înregistrat serioase rămâneri în urmă la producţia fizică, îndeosebi la unele sortimente extrem de importante pentru economia naţională : produse chimice, maşini-unelte, ciment şi arte uz. Aceste rămâneri in urmă, chiar dacă ulterior au fost recuperate, prin depunerea de eforturi suplimentare şi cu preţul unor cheltuieli mai mari, au avut numeroase efecte negative nu numai pentru cei in cauză, ci şi pentru economia naţională, care a fost lipsită în anumite perioade de o serie de produse pe care a Scontat, neputînd să satisfacă unele nevoi stringente. Problema înfăptuirii, cu prioritate, a producţiei fizice se pune nu numai atunci cind este vorba de planul propriu, ci şi în cazul comenzilor în cooperare, deoarece numai astfel se poate asigura desfăşurarea ritmică a producţiei în întreprinderile beneficiare, se poate obţine o înaltă eficienţă a întregii activităţi productive. Chezăşia înfăptuirii cu succes a planului pe 1974, a obţinerii unei înalte productivităţi a muncii, îmbunătăţirii calităţii produselor şi utilizării cuspirit gospodăresc a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei electrice, o constituie materializarea pas cu pas la termenele fixate a planurilor de măsuri tehnice şi organizatorice stabilite Aceste planuri se cer îmbogăţite pe parcurs cu altele noi, izvorite fie din necesităţile concrete ale producţiei, fie din propunerile salariaţilor, care cunosc cel mai bine problemele cu care sunt confruntaţi in activitatea ce o desfăşoară zi de zi în întrecerea pentru realizarea planului, pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Toate acestea vor contribui ca acest an al celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, să marcheze, în istoria ţării noastre, un pas viguros pe care îl va face poporul nostru pe drumul condus de Partid pentru construirea societății socialiste multilateral dezvoltate- CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE, FOLOSITE DIN PLIN! C "COLECTIVUL întreprinderii noastre a început noul an de muncă cu dorinţa şi hotărîrea de a amplifica succesele dobîndite pînă acum în realizarea angajamentului asumat în întrecere pentru înfăptuirea cincinalului în 4 ani şi jumătate. Planul pe 1973 a fost nu numai îndeplinit dar şi substanţial depăşit la toţi indicatorii. Citeva cifre elocvente : valoarea producţiei-marfă vîndută şi încasată a fost realizată în proporţie de 103,4%, productivitatea muncii planificată pe salariat a fost depăşită cu 3,7%, iar cheltuielile la1000 lei producţie-marfă vîndută şi încasată a înregistrat o scădere faţă de plan cu 30,5 lei, iar sarcinile de export au fost depăşite cu 24,5%. Realizările din 1973, adăugate la cele obţinute în 1971 şi 1972, ne-au creat condiţii să îndeplinim sarcinile iniţiale pe primii 3 ani ai cincinalului incă la data de 26 octombrie şi să producem peste plan o producţie globală de 24 150 mii Iei. Pe fondul acesor realizări pozitive am păşit la muncă în 1974 — an care marchează sarcini sporite pentru întreprinderea noastră, reflecting de altfel dinamismul şi ritmurile înalte ale economiei româneşti. în acest an, comparativ cu 1973, principalii indicatori de plan prezintă următoarea dinamică : valoarea producţiei marfă creşte cu 34,6%, productivitatea muncii cu 22,5%, cheltuielile la 1000 lei producţie marfă urmează să înregistreze o scădere de 46,9 Iei, din care la cheltuieli materiale cu 31,5 lei. Deşi au trecut puţine zile din acest an, remarcăm cu satisfacţie că nivelul de producţie prevăzut pentru luna ianuarie este atins. In toate secţiile întreprinderii, oamenii muncii depun eforturi susţinute pentru valorificarea deplină a potenţialului existent, obţinînd zi de zi producţii superioare faţă de prevederi. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce ne revin, vom orienta în continuare eforturile muncitorilor şi tehnicienilor, a salariaţilor tuturor compartimentelor spre valorificarea într-un grad mai înalt a rezervelor interne, în care scop am întocmit şi un cuprinzător plan de măsuri tehnice şi organizatorice, cu termene de materializare şi responsabilităţi precise, în ce direcţii prioritare vom acţiona şi prin ce mijloace PRINCIPALA noastră orientare — şi în acest sens converg şi măsurile concrete stabilite — este calată pe FOLOSIREA CU MAXIMUM DE RANDAMENT A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE EXISTENTE. Avem în vedere NU NUMAI CREŞTEREA INDICILOR DE UTILIZARE A MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR, CI ŞI FOLOSIREA MAI JUDICIOASA A SPAŢIILOR CONSTRUITE. La adoptarea acestei opţiuni am plecat de la faptul că, deşi în 1973 am obţinut indici de utilizare mai înalţi la maşini şi utilaje decit în 1972 — 82,1 % în secţiile productive — totuşi nu putem spune nici pe departe că am atins maximum posibil. Experienţa anilor trecuţi, implicit a anului 1973, ne-a arătat că folosirea din plin a capacităţilor de producţie este indisolubil legată de planificarea judicioasă a sarcinilor de plan, defalcarea omogenă a acestora pe trimestre, luni şi,in cadrul acestora pe decade, astfel incit să evităm pe cit posibil alternanţa intervalelor mai lente de lucru de la început şi cele de încordare maximă la sfîrşit de perioadă care influenţează negativ, atît folosirea tehnicii cit şi a forţei de muncă. Dacă analizăm sub prisma ritmicităţii felul în care au fost realizate sarcinile de plan pe 1973, deşi s-au făcut paşi incontestabili înainte în această direcţie faţă de anul precedent, avem totuşi un tablou nu tocmai favorabil în ce priveşte înfăptuirea sarcinilor de plan pe decade în medie, anul trecut, a fost realizată în prima decadă — 31,4% din sarcina lunară, in decada II — 31,3%, pentru ca în decada III să se aglomereze grosul producţiei, respectiv 40,6%. Pentru a evita repetarea unei asemenea situaţii în acest an, sarcinile de plan au fost defalcate în asa fel incit să se asigure O ÎNCĂRCARE MAI UNIFORMA PE TRIMESTRE, LUNI ȘI DECADE, ÎN STRICTA CONCORDANTA CU TERMENELE STABILITE PRIN CONTRACTE ECONOMICE CU BENEFICIARII, DAR ȘI CU POTENȚIALUL REAL AL ÎNTREPRINDERII. Desigur, pentru ca înfăptuirea sarcinilor planificate să nu rămînă doar un deziderat, ci să se materializeze întocmai, am luat măsuri pentru organizarea mai bună a producţiei şi a muncii. Ţinînd de specificul producţiei noastre — în cea mai mare parte utilaje pentru construcţii — şi de ciclul relativ scurt de realizare a produselor, am iniţiat o aprovizionare ritmică a locurilor de muncă nu numai cu materiile prime şi materialele necesare ci şi cu documentaţia tehnică şi S D.V.-urile corespunzătoare. în acest sens, ne-am orientat nu numai spre pregătirea din vreme a documentaţiei de execuţie, ci şi spre utilizarea la maximum a capacităţii sculăriei noastre prin organizarea temeinică a schimburilor în acest important sector de activitate. Analiza activităţii anului 1973 ne-a demonstrat că dacă în secţiile de bază coeficientul de schimb s-a ridicat la 1,7, la sculărie, el a fost doar de 1,6. De altfel, în acest an vom echilibra mai bine schimburile de lucru, în aşa fel incit să nu avem doar în mod teoretic un coeficient ridicat, ci în realitate să acoperim mai bine, prin forţa de muncă ce o avem, Schimburile după nevoile producţiei. Referindu-mă la mai buna aprovizionare cu S.D.V.-uri a locurilor de muncă —îndeosebi a celor din atelierele producătoare — vreau să menţionez că, anul trecut, s-au manifestat unele deficienţe atît în domeniul dotării cu scule cît şi în cel al ascuţirii lor — deficienţe care au generat irosirea unui important fond de timp de lucru de către unii muncitori, afectînd creşterea în mai mare măsură a productivităţii muncii. Un alt domeniu important în care vom acţiona în acest an — puternic subliniat în documentele plenarei comune din noiembrie 1973 — este acela al întreţinerii şi reparării in bune condiţiuni a maşinilor şi utilajelor. In afara imprimării unui înalt simţ de răspundere fiecărui muncitor pentru întreţinerea corectă a maşinilor, am luat măsuri ca utilajele să intre in reparaţii la termenele planificate — combătînd orice abatere în această direcţie de către unii conducători de secţii care, sub imperiul realizării planului, manifestă uneori tendinţa de a nu preda la timp maşinile planificate să fie reparate. Aceasta ne va da putinţa, pe de o parte, să pregătim din vreme piesele de schimb şi subansamblele necesare (ceea ce va facilita scurtarea termenelor de reparaţii), iar pe de altă parte, să asigurăm o înaltă calitate a acestora. în acest fel ne propunem să ridicăm indicele de utilizare a maşinilor, ţinînd seama că, în primele 11 kint din 1973, el a fost ne total uzină de numai 80,4%. Preocupările noastre se orientează cu asiduitate spre folosirea din plin şi productiv a timpului de lucru al muncitorilor, întărirea disciplinei în muncă. In acest an, după o analiză minuţioasă făcută în cadrul comitetului oamenilor muncii, a rezultat că pentru a putea înfăptui sarcina planificată de sporire a productiviăţii muncii, am avea nevoie de 57 muncitori productivi în plus. Alternativa de a-i angaja ridică numeroase greutăţi, ştiut fiind faptul că o bună parte din întreprinderile Capitalei acuză lipsă de forţă de muncă. De aceea, ne-am gîndit ca şi în această direcţie să apelăm la valorificarea mai bună a propriilor noastre posibilităţi. Care sînt, în esenţă acestea ? Deşi avem, în general, un colectiv de -------- P • Obiectivul central este creşterea indicilor de utilizare a maşinilor şi folosirea mai bună a spaţiilor construite. Pe ce căi ? • Ritmicitatea producţiei presupune o încărcare uniformă a sarcinilor de plan pe trimestre, luni, şi decade. Cu ce efecte ? Dar neritmicitatea ? • Avem zestrea noastră tehnică şi suntem răspunzători de ea. Cum o întreţinem ? • Poate fi suplinită lipsa de cadre ? In bună parte da. Soluţiile sunt la îndemina noastră.