Viaţa Economică, ianuarie-mai 1974 (Anul 12, nr. 1-18)

1974-01-05 / nr. 1

ACTUALITATEA © Anul 1974 debutează sub semnul ma­rilor înfăptuiri obţinute de poporul român in realizarea preve­derilor de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi marchează o nouă şi importantă etapă de angajare plenară a eforturilor creatoare ale întregului popor pe drumul accelerării progresu­lui general al societăţii noastre socialiste • Probleme priori­tare pe agenda economică a noului an­­ „Ziua bună se cu­noaşte de dimineaţă“ : investigaţiile „V. E.“ în diferite centrale şi întreprinderi industriale atestă un început bun, rezultate re­marcabile în producţie din primele zile ale anului • Comerţul exterior — o pirghie esenţială a dezvoltării economice. In pa­ginile revistei, noi argumente pentru strategia comercială a centralei. • Adunările generale din C.A.P. — for de manifes­tare viguroasă a democraţiei cooperatiste © Ancheta ,,V. E." : Centrala industrială şi creşterea economică. § economie f­a naţională I ÎNCEPUT BUN, REZULTATE REMARCABILE DIN PRIMELE ZILE ALE NOULUI AN P­E ÎNTREG cuprinsul ţării oamenii muncii au început un nou an de muncă, penultimul din actualul cincinal. Încheind cu succes planul pe 1973, an care a marcat un pas hotăritor in realizarea obiectivului naţional — cincinalul înainte de termen — avem in faţă în 1974 un plan grandios ela­borat de conducerea de partid şi de stat (creşterea pro­ducţiei globale industriale cu 16, 7'Vo faţă de realizările din 1973), plan menit să accentueze ritmul inait de dez­voltare a întregii noastre economii naţionale, să ducă la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congre­sul al X-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. Cu toţii trebuie să ne propunem dar mai ales să creăm condiţii corespunzătoare pentru ca încă din primele zile de lu­cru ale acestui an să realizăm sistematic, pe baza unei înalte productivităţi a muncii, toţi indicatorii de plan, să punem accent nu numai pe îndeplinirea producţiei globale, ci, în principal, pe înfăptuirea planului fizic, in­sortimentele planificate şi în condiţiile unei calităţi superioare Realizarea producţiei în unităţi fizice la toate sorti­mentele prevăzute de plan, constituie expresia cea mai directă a contribuţiei fiecărei întreprinderi la satisface­rea in bune condiţiuni a nevoilor beneficiarilor interni şi a cerinţelor la export , creînd in acest fel condiţiile ca d­in lanţul de interdependenţă pe care îl creează diviziunea socială a muncii — toate unităţile economice, să-şi poată, la rândul lor, îndeplini întocmai sarcinile ce le revin. Aşadar, executarea producţiei fizice în sor­timentele planificate este, deopotrivă, în interesul fie­cărei Întreprinderi în parte dar şi a economiiiei naţio­nale în ansamblu. Marea majoritate a colectivelor de întreprinderi au luat măsuri, incă din faza de pregătire a producţiei pe 1974, ca printr-o planificare judicioasă a sarcinilor de plan pe trimestre şi luni, iar în cadrul lor pe decade şi zile, să asigure o mai mare ritm­icitate în realizarea sarcinilor fizice de plan şi a sortimentelor stabilite pe acest an. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, în 1973, deşi covirşitoarea majoritate a unităţilor industriale şi-au realizat şi depăşit sistematic sarcinile de plan, au fost totuşi întreprinderi şi chiar ramuri care, la diferite perioade, au înregistrat serioase rămâneri în urmă la producţia fizică, îndeosebi la unele sortimente extrem de importante pentru economia naţională : produse chimice, maşini-unelte, ciment şi arte uz. Aceste rămâ­neri in urmă, chiar dacă ulterior au fost recuperate, prin depunerea de eforturi suplimentare şi cu preţul unor cheltuieli mai mari, au avut numeroase efecte negative nu numai pentru cei in cauză, ci şi pentru economia naţională, care a fost lipsită în anumite pe­rioade de o serie de produse pe care a Scontat, nepu­­tînd să satisfacă unele nevoi stringente. Problema înfăptuirii, cu prioritate, a producţiei fizice se pune nu numai atunci cind este vorba de planul propriu, ci şi în cazul comenzilor în cooperare, de­oarece numai astfel se poate asigura desfăşurarea rit­mică a producţiei în întreprinderile beneficiare, se poate obţine o înaltă eficienţă a întregii activităţi productive. Chezăşia înfăptuirii cu succes a planului pe 1974, a obţinerii unei înalte productivităţi a muncii, îmbună­tăţirii calităţii produselor şi utilizării cu­­spirit gospo­dăresc a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei electrice, o constituie materializarea pas cu pas la termenele fixate a planurilor de măsuri tehnice şi organizatorice stabilite Aceste planuri se cer îmbo­găţite pe parcurs cu altele noi, izvorite fie din necesi­tăţile concrete ale producţiei, fie din propunerile sala­riaţilor, care cunosc cel mai bine problemele cu care sunt confruntaţi in activitatea ce o desfăşoară zi de zi în întrecerea pentru realizarea planului, pentru înfăp­tuirea cincinalului înainte de termen. Toate acestea vor contribui ca acest an al celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fas­cist, să marcheze, în istoria ţării noastre, un pas vigu­ros pe care îl va face poporul nostru pe drumul con­dus de Partid pentru construirea societății socialiste multilateral dezvoltate- CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE, FOLOSITE DIN PLIN! C "C­­OLECTIVUL întreprinderii noas­­­­tre a început noul an de muncă cu dorinţa şi hotărîrea de a amplifica succesele dobîndite pînă a­­cum în realizarea angajamentului asu­mat în întrecere pentru înfăptuirea cin­cinalului în 4 ani şi jumătate. Planul pe 1973 a fost nu numai îndeplinit dar şi substanţial depăşit la toţi indicatorii. Citeva cifre elocvente : valoarea produc­­ţiei-marfă vîndută şi încasată a fost rea­lizată în proporţie de 103,4%, producti­vitatea muncii planificată pe salariat a fost depăşită cu 3,7%, iar cheltuielile la­­1000 lei producţie-marfă vîndută şi în­casată a înregistrat o scădere faţă de plan cu 30,5 lei, iar sarcinile de export au fost depăşite cu 24,5%. Realizările din 1973, adăugate la cele obţinute în 1971 şi 1972, ne-au creat condiţii să în­deplinim sarcinile iniţiale pe primii 3 ani ai cincinalului incă la data de 26 octombrie şi să producem peste plan o producţie globală de 24 150 mii Iei. Pe fondul acesor realizări pozitive am păşit la muncă în 1974 — an care mar­chează sarcini sporite pentru întreprin­derea noastră, reflecting de altfel dina­mismul şi ritmurile înalte ale economiei româneşti. în acest an, comparativ cu 1973, principalii indicatori de plan pre­zintă următoarea dinamică : valoarea producţiei marfă creşte cu 34,6%, pro­ductivitatea muncii cu 22,5%, cheltuielile la 1000 lei producţie marfă urmează să înregistreze o scădere de 46,9 Iei, din care la cheltuieli materiale cu 31,5 lei. Deşi au trecut puţine zile din acest an, remarcăm cu satisfacţie că nivelul de producţie prevăzut pentru luna ianuarie este atins. In toate secţiile întreprinderii, oamenii muncii depun eforturi susţinute pentru valorificarea deplină a potenţia­lului existent, obţinînd zi de zi producţii superioare faţă de prevederi. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce ne revin, vom orienta în continuare efor­turile muncitorilor şi tehnicienilor, a sa­lariaţilor tuturor compartimentelor spre valorificarea într-un grad mai înalt a re­zervelor interne, în care scop am întoc­mit şi un cuprinzător plan de măsuri tehnice şi organizatorice, cu termene de materializare şi responsabilităţi precise, în ce direcţii prioritare vom acţiona şi prin ce mijloace P­RINCIPALA noastră orientare — şi în acest sens converg şi măsurile concrete stabilite — este calată pe FOLOSIREA CU MAXI­MUM DE RANDAMENT A CAPACITĂ­ŢILOR DE PRODUCŢIE EXISTENTE. Avem în vedere NU­ NUMAI CREŞTE­REA INDICILOR DE UTILIZARE A MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR, CI ŞI FOLOSIREA MAI JUDICIOASA A SPA­ŢIILOR CONSTRUITE. La adoptarea a­­cestei opţiuni am plecat de la faptul că, deşi în 1973 am obţinut indici de utili­zare mai înalţi la maşini şi utilaje decit în 1972 — 82,1 % în secţiile productive — totuşi nu putem spune nici pe departe că am atins maximum posibil. Experienţa anilor trecuţi, implicit a anului 1973, ne-a arătat că folosirea din plin a capacităţilor de producţie este in­disolubil legată de planificarea judicioasă a sarcinilor de plan, defalcarea omogenă a acestora pe trimestre, luni şi,­in ca­drul acestora pe decade, astfel incit să evităm pe cit posibil alternanţa interva­lelor mai lente de lucru de la început şi cele de încordare maximă la sfîrşit de perioadă­ care influenţează negativ, atît folosirea tehnicii cit şi a forţei de muncă. Dacă analizăm sub prisma ritmicităţii felul în care au fost realizate sarcinile de plan pe 1973, deşi s-au făcut paşi in­contestabili înainte în această direcţie faţă de anul precedent, avem totuşi un tablou nu tocmai favorabil în ce priveşte înfăptuirea sarcinilor de plan pe decade în medie, anul trecut, a fost realizată în prima decadă — 31,4% din sarcina lu­nară, in decada II — 31,3%, pentru ca în decada III să se aglomereze grosul producţiei, respectiv 40,6%. Pentru a evita repetarea unei aseme­nea situaţii în acest an, sarcinile de plan au fost defalcate în asa fel incit să se asigure O ÎNCĂRCARE MAI UNI­FORMA PE TRIMESTRE, LUNI ȘI DE­CADE, ÎN STRICTA CONCORDANTA CU TERMENELE STABILITE PRIN CONTRACTE ECONOMICE CU BENE­FICIARII, DAR ȘI CU POTENȚIALUL REAL AL ÎNTREPRINDERII. Desigur, pentru ca înfăptuirea sarci­nilor planificate să nu rămînă doar un deziderat, ci să se materializeze întocmai, am luat măsuri pentru organizarea mai bună a producţiei şi a muncii. Ţinînd de specificul producţiei noastre — în cea mai mare parte utilaje pentru construc­ţii — şi de ciclul relativ scurt de reali­zare a produselor, am iniţiat o aprovi­zionare ritmică a locurilor de muncă nu numai cu materiile prime şi materialele necesare­ ci şi cu documentaţia tehnică şi S D.V.-urile corespunzătoare. în acest sens, ne-am orientat nu numai spre pre­gătirea din vreme a documentaţiei de execuţie, ci şi spre ut­ilizarea la maxi­mum a capacităţii sculăriei noastre prin organizarea temeinică a schimburilor în acest important sector de activitate. Ana­liza activităţii anului 1973 ne-a demon­strat că dacă în secţiile de bază coefi­cientul de schimb s-a ridicat la 1,7, la sculărie, el a fost doar de 1,6. De altfel, în acest an vom echilibra mai bine schimburile de lucru, în aşa fel incit să nu avem doar în mod teoretic un coefi­cient ridicat, ci în realitate să acoperim mai bine, prin forţa de muncă ce o a­­vem, Schimburile după nevoile produc­ţiei. Referindu-mă la mai buna aprovizio­nare cu S.D.V.-uri a locurilor de muncă —îndeosebi a celor din atelierele pro­ducătoare — vreau să menţionez că, a­­nul trecut, s-au manifestat unele defi­cienţe atît în domeniul dotării cu scule cît şi în cel al ascuţirii lor — deficienţe care au generat irosirea unui important fond de timp de lucru de către unii muncitori, afectînd creşterea în mai mare măsură a productivităţii muncii. Un alt domeniu important în care vom acţiona în acest an — puternic subliniat în documentele plenarei comune din noiembrie 1973 — este acela al între­ţinerii şi reparării in bune condiţiuni a maşinilor şi utilajelor. In afara impri­mării unui înalt simţ de răspundere fiecărui muncitor pentru întreţinerea co­rectă a maşinilor, am luat măsuri ca utilajele să intre in reparaţii la terme­nele planificate — combătînd orice aba­tere în această direcţie de către unii conducători de secţii care, sub imperiul realizării planului, manifestă uneori ten­dinţa de a nu preda la timp maşinile planificate să fie reparate. Aceasta ne va da putinţa, pe de o parte, să pregătim din vreme piesele de schimb şi suban­­samblele necesare (ceea ce va facilita scurtarea termenelor de reparaţii), iar pe de altă parte, să asigurăm o înaltă calitate a acestora. în acest fel ne pro­punem să ridicăm indicele de utilizare a maşinilor, ţinînd seama că, în primele 11 kint din 1973, el a fost ne total uzină de numai 80,4%. Preocupările noastre se orientează cu asiduitate spre folosirea din plin şi pro­ductiv a timpului de lucru al muncito­rilor, întărirea disciplinei în muncă. In acest an, după o analiză minuţioasă făcută în cadrul comitetului oamenilor muncii, a rezultat că pentru a putea în­făptui sarcina planificată de sporire a productiviăţii muncii, am avea nevoie de 57 muncitori productivi în plus. Alter­nativa de a-i angaja ridică numeroase greutăţi, ştiut fiind faptul că o bună parte din întreprinderile Capitalei acuză lipsă de forţă de muncă. De aceea, ne-am gîndit ca şi în această direcţie să ape­lăm la valorificarea mai bună a proprii­lor noastre posibilităţi. Care sînt, în e­­senţă acestea ? Deşi avem, în general, un colectiv de -------- P • Obiectivul central este creşterea indicilor de utilizare a maşi­nilor şi folosirea mai bună a spaţiilor construite. Pe ce căi ? • Ritmicitatea producţiei presupune o încărcare uniformă a sar­cinilor de plan pe trimestre, luni, şi decade. Cu ce efecte ? Dar nerit­­micitatea ? • Avem zestrea noastră tehnică şi suntem­ răspunzători de ea. Cum o întreţinem ? • Poate fi suplinită lipsa de cadre ? In bună parte da. Soluţii­le sunt la îndemina noastră.

Next