Viața Nouă, august-decembrie 1949 (Anul 1, nr. 1-121)

1949-10-14 / nr. 57

Distanța Galați-București și retur cu aceeași locomotivă — Mecanicul Stoica G. și fochistul Vasiliu V. au parcurs 570 km, economisind 3ooo kg. combustibil . De mult timp își pusese în gând mecanicul Stoica Gheorghe de la Depoul CFR să parcurgă distanța Galați-București și retur cu o singură locomotivă. Și iată că într’una din zile, secretarul organizației de Partid împreună cu șeful Depoului îl anunță că trebuie să meargă cu un tren de excursioniști până la București și să vină înapoi cu aceeași locomotivă. Acestea se petreceau cu o zi înainte de marea sărbătoare a „Zilei Scânteii“, îndată ce tov. mecanic Stoica auzi acest lucru, porni în căutarea tovarășului Vasiliu Virgil, fochist, și-l găsi în remiză, revizuind locomotiva. Știi!... Mergem la București și trebuie să venim și înapoi cu aceeași locomotivă. „Foarte bine, zise fochistul, trebue însă să-l facem o revizie generală. Și cu fața radiind de bucurie, tov. Stoica se urcă pe locomotivă și examină atent mecanismul interior. Intre timp tov. fochist se și apucă de lucru, desface câteva piulițe de la bielă și cu cana de ulei în mână umple bazinele de ungere..Trecuseră câteva ore de muncă. — Gata tov. Vasiliu ? — Gata! — Știi ?... l-am găsit buba cea mare . Legăturile de la gardă aveau puțin joc. Le-am pus la punct. — Și eu am pus toate la punct, pol — Acum hal la masă, și la odihnă. Disează plecăm la drum. x x La ora 5 dim. locomotiva 2673 condusă de mecanicul Stoica Gh. și de fochistul Vasiliu Virgil, pufăi de câteva ori, svări nori negri de fum, și scântei pe coș, luând apoi drumul spre București. De la cabină mecanicul privea în lungul drumului de fier la acele din stație. Urziceni... Jumătate de drum s’a dus tov. Virgil“, se adresă Stoica fochistului. Mai avem încă pe atâta. Dimineața trenul a ajuns cu bine la București. Numai câteva ceasuri au poposit aici, pornind din nou apoi înspre Galați. Au ajuns la Galați fără defecte la mașină— spre seară când soarele tocmai își ascunsese ultimele raze. Tovarășii de muncă l-au primit cu bucurie. Și cum să nu se bucure cu toții când succesul tov. Stoica Gh. și a fochistului Vasiliu Virgil este victoria tuturor. 570 kilometri au parcurs cei doi tovarăși pe locomotiva 2073 în bune condițiuni, economisind pe deasupra 3ooo kgr. combustibil- După corespondența tov. CARANFIL Inisiei ani Marei Malii Socialiste din Octombrie funcționarii din Justiție au pornit întreceri socialiste de dactilografi în termen de 10 zile. — Semnarea hotărârilor în chiar ziua prezentării. — Expediția procedurilor să se facă în termen de 15 zile de la primirea dosarelor. — Expediția corespondenții să se facă în ziua predării. — Prezentarea și rezolvarea corespondenței să se facă în ziua primirii. — Opisele alfabetice să se țină la zi. —Executarea hotărârilor de către parchet să se facă în maximum 5 zile de la primirea dosarelor. — Cazierul judiciar va satisface publicul din mediul rural chiar în ziua prezentării, iar pe cel orășenesc cel mai tărziu în ziua următoare. Obiectivele întrecerii au fost anunțate prin ediția specială a instituției. Imediat s’a și pornit la efectuarea și realizarea obiectivelor propuse. In întrecerea socialistă este angrenată întreaga massă a salariaților. S.WEINBERG ______________coretp. Oamenii muncii deli și-au luat angaj în vederea zilei In vederea întâmpinării sărbătoririi mare Revoluției din Octombrie muncitorii și tehnicienii de la fabrica de săpun „Apolo“ și-au luat numeroase angajmente în muncă, asigurând astfel îndeplinirea și depășirea planului de producție pe cel de al IV lea trimestru Pentru îndeplinirea angajamentelor luate, el și-au fixat în cadrul întrecerilor Socialiste, pornite cu acest prilej, următoarele obiective: — Să depășească planul de producție la secția săpun cu 50 la sută. — Să mobilizeze, la secția sumări zilnic câte 30 la sută peste normă. — Să reducă prețul de cost al produselor cu 20 fabrica «Apollo»mente concrete, de 7 Noembrie la sata. — Să reducă consumul specific al potenrilor grase. In afară de aceste obiective, oamenii numai de la fabrica „Apolo" și-au mai luat în colaborare cu direcția și tehnicieni următoarele angajamente. I — Se modifică, până în ziua de 7 Noembrie, instalația de fiert săpau, mărind cu acest prilej cu mult productivitatea munci.i — Să presteze 50 de ore de muncă voluntară în cadrul gospodăriei întreprinderii. — Să reducă complect lipsurile nemotivate și să-și ridice fiecare nivelul politic și ideologic. M. D. coresp. VIAȚA NOUA .............................In cinstea zilei de 7 Noembrie Utemiștii de la secția Casă a Șantierului S. R. T. au organizat o brigadă de producție Luând exemplul celorlalte brigăzi de producție din șantier, tinerii Utemiști de la secția casă a șantierului S. R. T. au format cu sprijinul organizației de Partid, o brigadă de producție, compusă din 12 tineri și anume: loan Alexandru, Mitea Mihai, Tufă Niculai, Mistreanu Alexandru, Gheorghiu Dumitru, Scurtu Traian, Mitrofan Vasile, Toader Costică, Stan M. Sandu , Dimon Niculai, Ghizelu Ion. Noua brigadă și-a stabilit, în cadrul unei ședințe de lucru, un plan de muncă săptămânal cu sarcini concrete pe fiecare om. In cinstea zilei de 7 Noembrie, ei și-au luat angajamentul să depășească cu 60 la sută planul de muncă stabilit în fiecare săptămână —să țină o ședință tehnică în fiecare săptămână — să realizeze 3000 lei economie. Angajamentele tinerilor Utemiști de la fabrica «Greerul» Cu ocazia ținut la fabrica meetingului „Grierul“ pentru stabilirea obiectivelor întrecerilor socialiste pornite în cinstea zilei de 7 Noembrie, numeroși tineri Utemiști și-au luat angajamente concrete în muncă. Tov. CRISTEA DUMITRU, în numele tinerilor din echipa de galvanizare și-a luat angajamentul să depășească cu 50 la sută norma și să economisească până la 7 Noembrie, 90 kg. țipirig și 600 kg. acid în valoare de lei 23.004. Tov. DUMITRAȘCU, de la secția de ambalaj, și-a luat angajamentul ca împreună cu tehnicianul secției secției sa pună la punct o mașină pentru încărcat găleți. Tov. BLANDIU NICULAI să depășească norma cu 55 la sută și să facă o economie de 366 kg. cărbuni. Deasemenea tov. Iacob Maria și-a luat angajamentul să depășească norma cu 5o la sută și să facă 3 ore, muncă voluntară pe săptămână pentru întreținerea mașinilor și uneltelor. Și-au mai luat angajamente numeroși tineri pentru întărirea disciplinei în muncă și reducerea deșeurilor. Și tinerii de la frângheria «Dunărea» și-au luat angajamente în cinstea zilei de 7 Noemvrie Ca și la fabrica Greerul, tinerii dela fabrica „Dunărea“ tot în cadrul unui meeting, și-au luat următoarele angajamente : „ Tov. BULETE DUMITRU să depășească norma cu 5o la sută Tov. Anton Niculau în numele brigăzii de producție No. 1 să depășească norma cu 70 la gută prin reducerea timpilor morți și a deșeurilor. Deasemeni tov Ona Dima să înființeze o brigadă de producție până la 2 Noembrie. Tov. Ivan Costică, secretarul organizației de bază P. M. R. și-a luat angajamentul să sprijine toate acțiunile tineretului atât în producție cât și în ridicare nivelului politic și profesional. Personalul administrativ și-a luat angajamentul să asigure la timp materii prime și să țină la ai lucrările contabile. Cronica filmului „Bârlogul Lupilor» Cu patru ani în urmă la 11 August 1945 — cinematografia cehoslovacă a fost naționalizată. Acest act revoluționar a însemnat punerea pietrei de temelie în istoria desvoltării filmului cehoslovac, care, de la această memorabilă dată, a pășit ferm pe drumul unei arte cu edenărat realiste. Și într’adevăr, dacă vom face o privire retrospectivă și vom examina cu atenție munca cinematografiei cehoslovace în decursul celor patru ani, vom asista la progresul evident al unei cinematografii noui, — dintr’o țară nouă— al cărei scop este educarea spectatorului, — conducerea lui pe drumul artei adevărate. Este drept, din seria filmelor care au văzut lumina zilei după 1945 unele „CAUT O LOCUINȚĂ“ — „NIMENI NU ȘTIE NIMIC“ și cu deosebire „KRAKATIT" se resimt încă de o oarecare influență a cinematografiei burgheze, altele însă, — și din acestea fac parte „BÂRLOGUL LUPILOR" care rulează actualmente în orașul nostru la cinematograful „Central“, — sun dovada unei reale edituri pe care a făcut-o cinematografia cehoslovacă. Realizat în 1948 în Studiourile de Stat din Bratislava, „BÂRLOGUL MIPILOR“, reeditează un episod din eroica luptă a poporului cehoslovac împotriva fiarei fasciste, care le-a cotropit țara. Acțiunea se petrece într’un sat vacin, unul din multele Sate pierdute în din So» munți, în care populația muncitoare, clocotind de ură împotriva bestiilor fasciste, a luat arma în mână, și organizată în detașamente de partizani, a pricinuit pierderi însemnate ocupanților. In lupta lui poporul din Slovacia este ajutat de Glorioasa Armată Sovietică în victoriile căreia partizanii din Slovacia văd apropiata eliberare a țării lor. Subiectul filmului nu este nou, — nou este însă felul în care este tratat, noul și deosebit de vii sunt chipurile ce apar în el. In Matus Sarcina, — spectatorul vede pe muncitorul eroul filmului, — care întruchipează cele mai bune însușiri ale clasei sale, muncitorul pentru care libertatea Patriei, fericirea ei, este mai presus decât fericirea lui proprie, decât viața. Un personagiu deosebit de uman, este bătrâna Sarcina, mama a patru copii, femeia a cărei lume se rezumă la cadrul familiei ei, femeia care nu crede, nu poate crede că fascistul, fiul unei alte femei poate fi crud, și care abia mai târziu, după ce va rămâne cu un singur fiu, își va da seama de realitate, și va privi cu lacrimi în ochi, dar și cu încredere cum pleacă alături de solii păcii, — ostașii sovietici, — care poartă cu ei eliberarea popoarelor oprimate, — ultimul ei fiu. Reale sunt și personagiile negative ale filmului: ,Herman Tiele“, —prototipul ofițerului fascist S. S.— stârnește disprețul și ura nemăsurată împotriva fascismului. Puternic rechizitoriu adus tuturor acelora care seamănă jaf, crimă și moarte, filmul nu este lipsit de scăderi. Astfel, acțiunea se pierde la un moment dat într-un proces psihologic de minoră importanță, iar eroismul lui Andrei fratele lui Matus, care se aruncă la sfârșitul acțiunii cu un sac de grenade sub un tanc nemțesc gâsinduși moartea, capătă tâlcul unei sinucideri. Nu apare în film nici rolul conducător pe care Partidul Comunist din Cehoslovacia la deținut în tot timpul acestei lupte. Dar cu toate aceste scăderi „BÂRLOGUL LUPILOR” poate fi socotit un film bun, un film care contribuie mult la educarea spectatoribii. NINA GRIGORIU Comitetul sindical „Justiția“, activând pe linia dată de organizația de bază a Instituției, a inițiat o întrecere socialistă, începând de la 5 Octombrie și până la 7 Noembrie 1949, în cinstea aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Comisia compusă din tovarășii: Ioan Catrinescu, Ana Vârcu, Gh Vasiliu, Elena Diancov, loan Nestor, Ștefan Missir, Const. Popa și Fiter Andone, au stabilit următoarele puncte de întrecere: — întărirea disciplinei în muncă. — Prezența regulată la serviciu. — Economie la rechizite. — Soluționarea a 50 la sută din procesele cu termen în cursul lunei Octombrie. — Redactarea tuturor hotărârilor în termen de 15 zile. — Repartizarea redactării hotărârilor între magistrați și grefieri. — Hotărârile să fie scrise în U.R.S.S. pătrund în rândurile oamenilor de știință, cadre noui din popor, care aplică cunoștințele în producție și se folosesc în creația lor științifică de tezaurul experiență socialiste. Cu totul alt rol îl are știința în societatea capitalistă. Acolo, savanții sunt doar slugi monopolist. ale capitalului Monopolurile pun știința în slujba scopurilor lor rapace. In această privință, felul cum este utilizată descoperirea energiei atomice ne oferă un exemplu elocvent. Savanții sovietici, eliberați de jugul capitalului, controlează toate eforturile lor pentru înflorirea Patriei. Colectivele institutelor științifice de cercetări și ale școlilor superioare, pun la dispoziția producției rezultatele cercetărilor lor științifice, execută lucrări științifice din însărcinarea întreprinderilor, organizează în fabrici și uzine consultații și expertize, ajută la îmbunătățirea tehnicei și organizării producției, in decursul îndeplinirii planului cincinal postbelic se stabilesc legături tot mai strânse între instituțiile științifice, școli superioare și întreprinderi. Colectivul științific al Institutului de ingineri economiști Moscova, care poartă din numele lui S. Orgionikidze, a răspuns încă din 1947 chemarea patriotică a cetățuțenilor Leningradului pentru îndeplinirea în patru ani a planului cincinal stalinist și și-a luat angajamentul să îmbine munca sa științifică cu ajutorul practic dat industriei. Corpul didactic al institutului a stabilit o legătură stânsă cu uzina de instrumente „Calibr“ din Moscova, și și-a luat obligația ca, împreună cu personalul tehnic și muncitorii acestei uzine să prelucreze planul economic al întreprinderii pe 1948, ast fel ca întreprinderea să poată îndeplini planul cincinal în 4 ani. Oamenii de știință, au propus ca pentru întocmirea planului să se ia ca punct de plecare normele tehnico- economice medii progresive pentru folosirea utilajului și a materiilor prime și auxiliare, a combustibilului, energiei și altele; de asemenea s-a propus să se folosească experiența suihanovistă a secțiilor, sectoarelor și a unora dintre muncitori. Pentru a trage concluziile necesare în ceea ce privește realizarea planului economic al întreprinderii pe 1948 și stabilirea posibilităților de viitor a uzinei, desvoltare în a avut loc la sfârșitul lui Decembrie 1948, o conferință tehnică comuna a uzinei „Calibr" și a institutului de ingineri economiști din Moscova. La această conferință au participat în mod activ muncitorii, inginerii, funcțiarii uzinei și colaboratorii științifici ai Institutului. Cu această ocazie au fost luate în discuție următoarele chestiuni: uzina „Calibr“ în luptă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal stalinist; influența tehnologiei înaintate și a organizării producției asupra rentabilității întreprinderilor de construcții de mașini, introducerea normelor progresive la uzina „Calibr"; mijloacele de scădere a prețului de cost al producției; planificarea măsurilor tehnice și organizatorice și calculul eficiențiilor; controlul tehnic al calității producției prin metode statistice; accelerarea circulației fondurilor întreprinderii și mărirea rentabilității ei; transportul produselor în interiorul uzinei și însemnătatea lui pentru scăderea prețului de cost al producției; metodele stahonoviste de lucru și ridicarea productivității muncii și alte asemenea probleme. Colaboratorii științifici ai Institutului au propus, între altele, o serie de măsuri practice pentru înbunătățirea planificării producției în unele secții și pe întreaga uzină. Introducerea autonomiei gestionare a secțiilor cu ajutorul Institutului a avut un rol important pentru realizarea indicilor calitativei și cantitativi ai planului economic al întreprinderii pe 1948. Faptul că, atelierele au căpătat autonomie gestionară a fost un stimulent în lupta pentru creșterea volumului producției și realizarea în timp record a planurii. Colectivul științific al Institutului nu s-a mărginit sa stabilească o legătură constantă cu acea întreprindere, ci a inceput să acorde un sprijin tot mai larg și altor întreprinderi. Pentru ca industria metalurgica sa dea în 1956 cantitatea de metal prevăzuta în plănul cincinal, este pe de o parte necesar să se refacă întreprinderile distruse de cotropitorii fasciști și să se construiască uzine noui, pe de alta, sa se dea o mai bună utilizare și sa să mobilizeze rezervele interne ale întreprinderilor. Activul uzinei a jucat un rol important în ceea ce privește mobilizarea rezervelor interne. La conferința tehnică, care a avut loc în Mai 1949 din inițiativa organizației de partid, au participat peste 600 oameni Aproape 126 oameni au luat cuvântul la ședințele plenare și în secții, făcând propuneri noui și comunicări importante. Stabilirea unei legături strânse între studenți, tinerii muncitori și tehnicienii uzinei, a servit drept bază pentru carea unei conferințe cenvotehnice de producție, împreună cu tineretul. In timpul acestei conferințe, tinerii muncitori, inginerii și tehnicenii uzinei precum studenții Institutului au fășicut peste 22 rapoarte. Ajutorul științific acordat de către oameni de știință industriei contribue la o ridicare sistematică a calificării profesionale a cadrelor calificate și de conducere din întreprindere. Munca în comun dusă de oamenii de știință împreună cu cei din producție, s-a dovedit a fi deosebit de rodnică. Ea a contribuit la înlăturarea abstracțiunilor care întovărășesc mai întotdeauna munca de cercetări științifice. Oamenii de știință au început să fie îndrumați în lucrările lor de rezolvare pe care practica industriei socialiste o dă problemelor actuale. Munca de cercetări științifice a devenit mai activă, mai concretă, a căpătat un scop mai precis. Conducerea cercetărilor științifice pe baza practice din industrie deschide posibilități deosebit de favorabile pentru introducerea în producție a rezultatelor astfel obținute de către știință. Căci după cum se știe, în majoritatea cazurilor, realizările științifice se introduc numai cu încetul în producție. Dar, o legătură permanentă și sistematică între colectivul institutului științific și întreprinderi, o colaborare strânsă între oamenii de știință și cei ce lucrează în producție, găsesc în mod hotărâtor procesul de aplicare a rezultatelor muncii de cercetări științifice în industrie. Strânsa contact cu producția are o influență binefăcătoare și asupra învățământului în institut, în special în ceea ce privește practica în producție, profetul de diplomă și în legătură cu unele cursuri speciale. Această legătură contribue la o mai bună aplicare a teoriei, și descoperirea resurselor nela secate ale producției socialiste, pentru o realizare în patru ani a planului cincinal stalinist. (după „Bolșevic“) Colaborarea dintre oamenii de știință și cei din producție