Viața Nouă, ianuarie-martie 1950 (Anul 2, nr. 122-196)

1950-01-01 / nr. 122

* indromați de învățătura Stalinist*« sal» con«duce rea Partid­ului Muncitoresc Roa­an urmând es­­ asupra aS mărețului popor sâtic!!«" șa folosind din plin experiența ’«ai înainte pentru realizarea și depășirea Planului de Stat pe anul 195 © ! Expunerea tovarășului Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C. C. al P. M. R., președintele Comisiei d­e Stat a Planificării, asupra realizării Planului de Stat pe anul 1949 și asupra proectului de lege pentru Planul de Stat al R.P.R. pe anul 1950 BUCUREȘTI 50 (Ager­­pres) — in ședința Marii Adunări Neoleatice, d­i­n după amiaza zilei de 28 Decembrie a c. tov. Miron C­astantinescu, membru al Birou ui Politic al C.C. e. P.M.R., președi­n­te Comi­siei de Stat a Planificării a făcut o largă expunere a­­supra realizării Planului de Stat pe anul 1949 și asupra nncediului de lege pentru Plenul de Stat fri RPR pe anul 1950. Tovarășul M­ioo Cons­­tantinescu ș­*a început ex­punerea arătând condiți­­unile internationale in care s’a realizat la noi în t*<1& Planul de Steat pe anul 1949, în timp ce in ți­rile ca­pitaliste, aservite Planului Marshall se ascut contra­dicțiile pot fee și se înrău­­­lățește starea eco­nomică, forțele păcii și ale pro­gresului în frunte cu M­rea Uniune Soviet­că se desvoltă pe zi ce trece. Pentru prima oară în istoria omenirii, forțele păcii sunt constituite întrun bont organizat al cărui obiectiv este să împiedice izbucnirea unui nou război mondial, să izoleze pe a­­tâțătorii de război imperia­liști și să lupte pentru o pace trainică. Anul 1949 a fst primul an de economie planifi­cată în RPR. Creșterea economiei noastre în acest an poartă trăsăturile ca­racteristice ale disco­tării planificate și ale imnului înainte în construirea so­cialismului. Ca urmare a împlinirii și depășirii pri­­mului nostru Plan de Stat, anul 1949, se caracteri­zează printr-o importantă mărire a producții­i indus­­triale, prin noi investiții și prin creșterea numerică a clasei muncitoare. Primul nostru an de plen se încheie printr’o întărire considerabilă sectorului societist în eco­n­nomia noastră. In cadrul desvoltării­­ n­­tregei economii, desvolta­­rea industrei și în special a industriei grele,a ocupat primul loc in atenția Par­tidului și Guvernului. Datorită eforturilor neobosite ale munci­torilor și tehnicienilor care, sub conducerea Partidului, au pornit cu avânt în întrecerea socialistă, Pionul de Stat pe 1949 a fost rea­lizat în sectorul industrial în proporție de 108 la sută, ceeaa­­ce constitue un mare succes al elesei mun­citoare din țara noastră. Pe baza realizărilor de până acum și a prevederi­lor de realizare de până la sfârșitul anului, produc­ția de fontă a anului cu­­rent, va depăși vo­­lumul din anul 194$ cu cca. 43 la sută, cea de o­­țel cu cca. 27 la sută. In industria extractivă, cantitatea de țiței extrasă în cursul acestui an va fi cu 9 la sută mai mare de­­cât în anul trecut, cantita­tea de cărbuni cu 24 la sută, iar extracția de mi­nereu ce fier crește cu 50 la sută. Succese importante s’au obținut și în industria metalurgiei prelucrătoa­re și a construcțiilor de mașini, care dă in acest an mai mult decât dub­lu numărului de trac­toare produse în anul 1948. în cursul acestui an, in­dustria noestra a reușit să realizeze produse de unalt nivel tehnic : strunguri de precizie, ringuri, sape cu role, intermediare cu trei motoare, nouă tipuri de cultivatoare, rulmenți, etc. Totodată, s'a lărgit baza de producție a industriei noastre prin executarea lucrărilor de investiții din acest an, care ating valoa­rea de aproape 100 miliarde lei, în­­trecând de trei ori volumul realizat în anul 1948. In sectorul industrial, productivitatea muncii a sporit in cursul anului 1949 cu 18 la sută,ceea­­ce înseamnă depășirea sarcinei de plan care era de 18 la sută față de anul 1948. Conștienți de importanța agriculturii în economia noastră, s-a acordat în cursul anului 1949 o deo­sebită atenție desvoltirii ei. In acelaș timp sectorul socialist în agricultură a crescut ca funcție și ca importanța. Numărul tractoarelor a crescut la S.M.T. cu 1530 bucăți ajungând la un total de 4850 tractoare. Sectorul de Stat in agri­cultură a crescut în cursul anului 1949 și ca suprafață. Prin expropierea ultimelor resturi moșierești, suprafața Gospodăriilor Agricole de Stat a crescut de la 219.000 ha. la 722.000 ha. In ace­laș timp parcul de tractoa­re in acest« Gospodarii A» greoie de Stat sporește cu 1170 bucăți, ajun­gând la un parc de 2390 tractoare, iar numărul de animale a­u pont cu 237.000 capete. înființarea primelor Gos­podării Agricole Colective constituie realizarea cea mai importantă în agri­cultură. Toate acestea arată în­tărirea continuă a sectoru­lui socialist In agriculturi. In sec­torul fo­rest­ier, s’a dus o intensă acțiune de conservare și refacere a pă­durilor și de ameliorare a tere­nur­lor degradate. Planurile de împădurire au fost supra­îndeplinite cu 28 la sută, iar lucrările pre­văzute pentru pepiniere s’au realia­t 25 la sută peste prevederile plinului. In desvol­area transpor­turilor pe C.F R. s’au obți­nut îmbunătățiri serioase în ceea ce privește încărcarea zilinica a vagoareor, care a crescut cu 11,7 la sută față de anul 1948, în mic­șorarea rulajului vagoanelor de mar­fă, care a scăzut față de anul 1948 cu 10,6 la sută, iar procentul cursei goale fața de cursa totală s'a mierc­at cu 6,3 în su*ă. In ceia ce privește trans­porturile auto s’a extins re­țeaua, ajungându-se la o mai bună deservire a reg­­­unilor lipsite de cale ferată. In al doilea semestru al anului 1949, a încep­ut ma­rea lucrare acționată a canalului Dunărea — Ma­rea­ Neagră, care este in plină desfășurare. Sectorul Socialist s’a lăr­git considerabil și în dome­niul circulației mâi­f­urilor. In anul 1949, comerțul cu ridicata s’a preluat in în­tregime de către stat, iar cifra de afaceri în comerțul de stat s’a dublat față de anul 19­58, rețeaua de desfa­cere sporind cu 173 la sută. In cursul anului 1949, ca urmar­e a directivelor tra­sate de Partid, s-a trecut la reorganizarea coopera­­ției, care trebuie să devină astfel o organizație activă, cu un rol important în schimbul dintre sat și or­aș. Datorită politicii fiscale juste a Guvernului, bugetul statului pe 1949 se încheie excedentar. Ca urmare a creșterii și dezvoltării sectorului so­cialist, venitul națîonal a crescut in cursul anului 1949 cu 25 la sută, fond de anul precedent. Noul sistem de salarizare bazat pe principiul socia­list al retribuției după can­titatea și calitatea muncii) noul contract colectiv. Asi­gurările Sociale de Stat, au deschis oamenilor muncii mari perspective de a-și mări veniturile în raport cu creșterea producției și a productivității muncii și de a-și îmbunați­ți nivelul de trai. Astfel salariul mediu în Industrie a crescut în cursul anului 1949 cu 30 la sută. Producția bunurilor de consum a crescut față de anul 1948 la țesături de bumbac cu 25 la sută, la țesături de lână cu 52 la sută, la țesături de mătase cu 72 la sută, la încălță­minte cu 102 la sută, la zahăr cu 15 la sută, la ulei cu 42 la sută, la pâine cu 81 la sută. Nivelul de trei a sporit simțitor față de anul 1948 și prin mărirea salariului social In anul 1949 volumul total al salariului social a fost de 22 miliarde fei. In domeniul învățareând titlul s’a făcut un serios pas înainte, pe lin­a lichidării stării grele moștenite din trecut, în ce privește anal­fabetismului. Numărul celor care au învățat să scrie și să citească se ridică la 45.000. Reforma învă țătror,turul din toamna trecută a în­­semnat o modificare radi­cală în structura și obiec­tivele învățământului. S-a întărit învățământul profe­sional și tehnic pentru pre­gătirea cifrelor de munci­tori cu o înalta taifîcare, tehnicieni și ingineri, ne­cesari disvoltârii econo­miei naționale.Pentru prima oară au intrat în ștolle spectate de doi ani și la cursurile speciale de ingineri de exploatare d­in 2 mii muncitori. Stilul nostru de demo­crație populară a appeat în mod consecvent învă­țăturile stelinist­e în prob­l­ema națională, dând­ e­­gale posibilități de des­­voltere naționalităților con­locuitoare. In domeniul sănătății publice, s’a îmbunătățit modul de funcționare a spitalelor, s'a dat o deo­sebită atenție ocrotirii ma­mei și copilului, s’a în­mulțit numărul dispensare­lor și circumscripțiilor me­dicale de la sate, ajungând la uni număr de 2000 mii. Numărul paturilor de spital a atins cifra de 47.0Q0, iar pentru combaterea și tra­tarea tuberculozei funcțo­­nează 48 sane­terii și 98 dispersere. S’au reorganizat staț­u­­nile balneo-climatetice in care și-au petrecut conce­diile de odihnă peste 175 000 oameni ai muncii. Au fost internați in aceste stațiuni pentru trate­mente speciale peste 42.000 sa­lariați. Grija pentru oamenii muncii s’a manifestat prin crearea Consiliului de Protecție a muncii și a unor organe speciale în Ministere, Centrale și în­treprinderi, ca și prin ap­locarea de importante fon­duri în acest scop. Atât în producția in­dustrială cât și în ceea ce privește transporturile, ci­frele anului 1949 depășesc cu mult pe cele din 1948. In acest­­ timp cu pro­ducția, a crescut și nivelul tehnic al Industriei noastre. Astăzi noi fabricăm e­­chipament de foraj pentru industria petrolifere, pră­jini grele de foraj laminate, tractoare agricole și ru­tiere, mașini agricole ca : batoze, pluguri de trac­toare, cultivatoare, etc. Mașini unelte, mașini cu aburi, motoare Diesel, compresoare, el­ectromo­­toare de tipuri variate, centrale de radioficare și aparate electro - medicale care înainte trebuiau im­portate, sunt acum produse de industria noastră. De­ asemeni succese însemnate em obținut în sectorul c­hi­mie și în siderurgie, unde deasemeni fabrici, acum practice pe cere altădată, ie aduceam cu bani grei din strainatete. Re­imul de democrație populară a deschis drum larg pre­c­ultura cea mai inain­ îă lider și fiicelor poporului muncitor. Numă­rul copiilor nu inviți­mân­tul preșcolar atinge, în 1949 cifra de 172.000, față de 76.000 în 1948 iar cadrele didactice ating circa de 5000 față de 1600 în 1938. In învățământul eleme­ntar, cumuiul șc­olilor a fost în 1938 de cca. 1­.000 față de 19.000 de școli câte avem azi. Numărul t­evrior din în­vățământul mediu este szi de 141 000 față de 40.000 în anul 1938. Pentru pre­­gătirea cadrelor necesare învâ­ um­ântului elementar, scohcii noastre pedagogice au astăzi cca. 89 000 elevi, față de 5000 in anul 1938. In invatamântul superio­r noi avem azi 130 facultăți în universiați și institute față de 35 în 1938, și 44.000 studenți față de 24 000 în 1938. Progrese însrmcate sm făcut și în domeniul sănă­tății publice. Se știe că în trecut nu exista nici asis­tență medicală gratuită pen­tru oamenii muncii, nici concedii de odihna gratuite, onotirea mamei muncitoare și a copilului erau inexis­tente, nu aveam nici un dispensar materno-infantil, nici o casă de na­ștere, nici un centru de lapte, etc. Azi avem 53 dispensare infeterno-infintile, 6300 case de naștere, 3350 centre de lapte etc. In domeniul me­dicinei preventive, în 1938 nu exista n­ici un punct sa­nitar, nici o stațiune anti­­malarică, nici colț sanitar școlar. Azi, avem 1260 puncte sanitare, 23 stațiuni anti-malarice, 6900 co­țuri sanitare școlare. însumând toate avanta­­giite­le se acordă Statul nostru de democrație popu­lară oamenilor muncii, sub raportul posibilității de în­vățământ gratuit, asistență medicală gratuită, concedii de boală și odihnă, ajutoa­re de boală și de naștere, prin­ cămine Culturale, bib­lioteci, cinematografe, tea­tre, radio, posibilitatea de sport și în fine prin canti­ne, cămine și creșe, — în­seamnă că salariul social aduce azi un p­as de circa 20 la sută la salariul mediu pe care-l primesc oamenii muncii din țara noa­stră. Economia noastră este în continuă creștere. Realizările acestea au fost posibile datorită mun­cii plină de a­bnegație și dârzenie a clasei mmnet­­ice 14, a­ cărei elin tra mo­ni­st stat in întrecerea soi lalista. ta baza succeselor E oá­sire a stat ajutorul frățesc și desinteresat pe care ni l-a dat sub toate for­rele Uniunea Sovietica. In continuare , vorbi­torul a ari­tat și o teamă de difid­ențe și lipsuri care au rezultat în aplicarea pri­mului nostru plen. Ac­este lipsuri trebuesc grebl­îc înlăturat ®. Plesul pe 1950 a fost alcătuit la it­m­ea necesități­or ridicate de problemele desvotării economiei noestre în timpul viitorului pm­ de durată. Sarcinile Planul ® pe anul 1950 au fost astfe­l stabilite, sm­it realizarea lor să con­­stitue baza de plecare pen­tru planul pe 5 ani. Ca prim obiectiv al Plă­nuiți pe 1950 trebue să a­­vem în vetiere lărgirea ba­zei extractive și energetice, inceperea construcțiilor vii­toarelor uzine hidro și ter­mo electrice, desvoltarea in­dustriei noastre petrolifere, a exploaturilor de cărbuni, a ferului și a meta ielor ne­­­­­roase. In desvoltarea industriei grele, sa va continua cu a­­ceeași intensitate.­­Paralel cu desvoltarea Industriei grele, una din sar­cinile impor­tante ale Pianu­lui pe anul viitor, este creș­terea serioasă a producției bunurilor de consum. Sectorul socialist în a­­gricultură va tribui să se întărească și să se lăr­gească prin creștina nu­mărului de Stațiuni de Ma­șini și Tract c­are, prin în­zestrarea Gospodăriilor A­­gricole de Stat, prin în­tărirea și creșterea numă­rului Gospodăriilor Agri­cole Colective, rezvortarea regiunilor lă­sate la stare de inapacre economică, de către regimu­rile burghezo - moșierești, constituie de asemenea o preocupare de prim ordin a Partidului și Guvernului. Spre pildă, în Dobrogea, prin continuarea și intensi­­ficarea lucrăr­lor la canalul Dunarea-Marea Neagră, lu­crare de importanță națio­nală, se vor crea condiții favorabile disvoltării eco­nomice a țârii și a Dobro­­gei în special. Un obiectiv permanent al planurilor noastre, și deci al planului pe 1950, este ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Deasmenia, realizarea Pian­ului pe 1950 va con­tribui la întărirea Inde­pendenței naționale prin­­tr-o politică consecventă de prietenie și colaborare multilaterală cu U.R.S.S. și cu țările de democrație populară. Tov. Miroși Constanti­­nescu a arătat mai departe obiectivele care trebuesc atinse în cursul anului 1950, în diferitele sectoare ale in­dustriei, în agriculturi, co­merț și cooperație, trans­porturi, etc. precum și mă­surile care sunt de luat, pentru at­egerea acestor o­­biective. Chezășia realizării pla­nului de Stat sunt oamenii muncii din țara noastră» sunt minierii și petroliștii, oțele­rii și sunt textiliștii metalurgiștii, și țăranii muncitori, sunt femeile și tinerii plini de entuziasm, sunt toți cei ce muncesc cu râvnă și elan pentru construirea scoleiäfii so­cialiste. Lor le maimi marele merit al realizării Planului pe 1949. Noi pornim la în­deplinirea acestei sar­cini având un spri­jin puternic­­e sprijinul Marii Uniuni Sovie­­tice și al genialului ei conducător, tova­rășul Stalin. Clasa muncitoare d­i­n Republica Populară Ro­mână și Întregul popor român știu, a spus în în­­cheere tov. Miron Cons­­tantinescu, că datoresc to­varășului Slalin, eliberarea, liber­ta­tea și pacea, știu că-i datoresc succesele ob­ținute pe drumul constru­irii socialise­ș­u;. De aceea noi mărturisim dragostea nețărmurită ce i-o purtăm și învățăm continuu din înțelepciunea și știința marelui geniu al omenirii, Iosif Vissarionovici Stalin, îndrumați de învățătura Stalinistă, sub conducerea Perfidului Muncitoresc Ro­mân, urmând exemplul mă­rețului popor sovietic și folosind din plin expe­riența lui, înainte pentru realizarea și depășirea Planului de Stat pe anul 1950. Legea pentru Planul de Stat al R.P.R., pe anul 1950 Anul 1949 a fost primul an în care economia R.P.R. a pornit pe drumul econo­miei planificate. Executarea primului Plan de Stat al R.P.R. s-a des­fășurat în condițiunile ascu­țirii luptei de clasă, la orașe și sate, în condițiunile creș­terii sectorului social's­ In to­ate domeniile activității noastre economice și so­­cial-culturale. Realizările poporului nostru muncitor în frunte cu clasa muncitoare, suc­cesele pe drumul construi­rii socialismului precum și desvoltarea noastră vii­toare au la bază in pri­mul rând sprijinul frățesc, permanent și sub toate formele pe care ni l-a a­­cordat și ni-l acordă Uniu­nea Sovietică și conducă­torul ei Marele Stalin. Aju­torul politic, ajutorul ma­terial și tehnic, folosirea bogatei experiențe în cons­truirea socialismului și nn planificare constite un sprijin de neprețuit d­i­n partea Uniunii Sovietice. Acest sprijin este che­­reșiia construirii socialis­mului în țara noastră. Co­laborarea frățească cu U­­niunea Sovietică și celelalte țări de democrație popu­lar­ă în cadru­l Consiliului de Asistență Economică Mu­tuală, constitue un factor esențial in desvoltarea noastră economică. Succe­­s­­e obținute până acum de o­menii muncii din țară noastră, conduși de Parti­dul Muncitoresc Român, dovedesc avântul cu care aceștia s’au încadrat în ma­rea luptă pentru construi­rea socialismului, în marea luptă pentru apărarea pă­cii popoarelor, întrecerea socialistă or­ganizată de­ sindicate s-a desfășurat în ritm crescând atingând un nivel din ce in ce mai înalt, mai ales întrecerea desfășurată in cinstea celei de a 76-a a­­niversări a zilei de naș­tere a tovarășului Stalin la care a participat cea mai mare parte a munci­torimii din țara noastră. In cursul anului sectorul socialist din 1949, eco­nomia noastră națională a crescut și s’a întărit in toate domeniile: industrie, agri­cultură, circulația mărfuri­lor, transporturi. In Industrie, prin exe­cutarea planului în pro­porție de 108 la sută, a crescut producția globală cu pest* 40 la sută față de nul si 18 și în acelaș timp s’a lu it baza ma­terială in vederea desvol­­tării ulterioare, mai ales în ceea ce privește indus­tria extractivă și grm. In agricultură s’a început o muncă mai sistematică pentru ridicarea nivelului agro-tehnic și pentruojas la repartizare pe­cuituri a su­prafețelor. S’au luat de asemenea mă­suri pentru desvoltarea creșterii vitelor. Ca urmare a creșterii producției de mașini și u­­tilaj agricol, a utilizării depline a suprafețelor a­­rabile aprținând sectoru­lui de Stat, cât și prin a­­locania de sume impor­tante pentru construcții, achiziționări de v­ite de rasă,—sectorul de Stat în agricultură a crescut și s’a întărit considerabil, a­­tăt în ceeace privește Gos­podăriile Agricole de Stat cât și S.M.T -urile.­­Continuare în psg. 3»a)

Next