Viața Nouă, aprilie-iunie 1955 (Anul 12, nr. 3218-3295)
1955-04-01 / nr. 3218
ANUL XII SERIA II Nr. 3218. Vineri 1 aprilie 1955 sf PAGINI *- SO BAÜTV aaa*aMIIM^ , n mm{ I ....... I - Pentru o producție bogată de legume și zarzavaturi în regiunea noastră în scopul îmbunătățirii aprovizionarii populației muncitoare cu produse agro-alimentare, organele de partid și de stat din regiunea noastră, au acordat în anul 1954 un sprijin concret cultivatorilor de legume și zarzavaturi, care au reușit să obțină recolte bogate, ceea ce a avut ca urmare mai buna aprovizionare a piețelor orașelor din regiune, și a fabricilor de conserve cu legume și zarzavaturi. În anul trecut, numai prin unitățile Aprozar din orașele Galați și Brăila au fost distribuite consumatorilor 18.381 tone de legume, zarzavaturi și fructe. Legumicultorii din comuna Vlădești, raionul Bujor, respectînd regulile agrotehnice au obținut recolte bogate dînd unităților Aprozar 750.000 kg. legume și zarzavaturi diferite. Legumicultorul Ghiță Albu din satul Brănești a livrat coperativei din Vlădești peste 20.000 g. roșii, vinete, ardei, ceapă alte legume. Recolte bogate de legumime au obținut și alți țărani muncitori cum sunt, spre exemplu, Ion G. Cornea din Vlădești, Ioniță Cucu și Jarcă Vasile, din comuna Măstăcani, raionul Bujor, legumicultorii de la gospodăria agricolă de stat „Brateș“, raionul Galați, și mulți alții. Proiectul Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii subliniază că în scopul aprovizionării din abundență a pieții, trebuie să se ia măsuri de extindere a suprafețelor cultivate cu cartofi, legume și zarzavaturi. În lumina acestor sarcini, Direcția agricolă regională a luat o serie de măsuri menite să ducă la o sporire simțitoare a producției de legume și zarzavaturi în anul acesta. Astfel, au fost create noi bazine legumicole în care se vor produce sute de vagoane de legume și zarzavaturi pentru aprovizionarea din belșug a populației cu asemenea produse. De exemplu, în comuna Măstăcani s-a creat un bazin legumicol cu o suprafață de 110 hectare; la Foltești unul cu 37 hectare, la Șivița, raionul Galați, unul cu 180 hectare. Suprafața pentru grădinile de legume și zarzavaturi a fost mărită în anul acesta cu peste 400 hectare față de 1954. De asemenea, în vederea obținerii unei recolte sporite se va lucra irigat o suprafață de 5.950 hectare, adică mai mult ai 750 hectare față de anul trecut. Mulți legumicultori, cum sînt de pildă cei din comunele Pecineaga, Foltești, Măstăcani, Șivița, în dorința de a obține producții mai mari de legume și stimulați de avantajele ce le au, au alcătuit asociații simple pentru lucrarea pămîntului. In vederea obținerii unor recolte sporite la hectar, Direcția agricolă regională va mai pune la dispoziția cultivatorilor un număr de 66 motoare și 32 pompe necesare udatului grădinilor. De asemenea unitățile contractante au luat măsuri și au cultivatorii cu semințele aprovizionat necesare, precum și cu o serie de materiale, pentru a putea executa la timp lucrările agricole. în perioada actuală o sarcină de seamă revine inginerilor și tehnicienilor agronomi, care trebuie să îndrume pe cultivatorii de legume să facă, cu mai multe culturi nutritive, pentru obținerea de legume timpurii și de a grăbi rspicatul din răsadnițe. Un exemplu frumos în această privință îl pot da secția Movileni de la gospodăria agricolă de stat Bărboși, gospodăriile colective din comunele Pecineaga, raionul Macin, Măstăcani, raionul Bujor, „Grivița Roșie“ din raionul Călmățui și altele, care au făcut cele mai multe ghivece nutritive. Cu toate acestea, realizările obținute prin acum in ceea ce privește dezvoltarea sectorului legumicol din regiune sunt cu totul nesatisfăcătoare, față de condițiile create și de sarcinile puse în față de către partid și guvern. Datorită lipsei de îndrumare control din partea unor secții agrișicole ale sfaturilor populare raionale, trustului regional Gostat și Direcției agricole regionale, mai sunt și astăzi unele unități care subapreciază importanța problemei legumicole. Un exemplu grăitor în această privință îl constituie G.A.S. „Brateș“ (director Iov. Cazan) unde datorită neglijenței și nepăsării unor tehnicieni, o bună parte din răsadnițele calde au fost compromise. Slab a fost și sprijin tehnic dat unor gospodării colective în aplicarea regulilor agrotehnice la culturile de legume și zarzavaturi. Este condamnabilă nepăsarea de care a dat dovadă agronomul de sector, Budeș Nicolae, de la S. M. T. Greci, care nu a dat sprijinul necesar gospodăriei colective din comuna Cerna, raionul Macin, pentru a face farorizarea cartofului. In vederea obținerii unor sporuri mari de legume și a unei producții timpurii, s-a stabilit sa se facă în acest an 2.790.000 de cuburi nutritive. Față de această cifră, ținînd seama că timpul este destul de înaintat, numărul de 400.000 de cuburi nutritive confecționate pînă la 20 martie este cu totul nesatisfăcător. Această lipsă i se atribuie în primul rînd trustului regional Gostat, care nu a efectuat un control temeinic în gospodăriile de stat pentru impulsionarea acestei operațiuni. De asemenea, o vină poartă și Direcția agricolă regională, deoarece nu a îndrumat și controlat în suficientă măsură secțiile agricole raionale care aveau datoria să se ocupe cu spirit de răspundere de problema legumicolă. Aprovizionarea oamenilor muncii cu mai multe legume și zarzavaturi cere ca toți inginerii și tehnicienii agronomi să dea un sprijin concret cultivatorilor de legume. Pentru aceasta comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a-și îmbunătăți radical munca de îndrumare și control, luînd măsuri împotriva acelora care nesocotesc aplicarea regulilor agrotehnice și manifestă pasivitate față de sarcinile încredințate. Conducerile U.R.C.C. și O.C.L. ,,Aprozar“ au datoria să respecte întocmai obligațiile contractuale și să dea sprijinul necesar cultivatorilor pentru ca aceștia să se poată achita cu cinste de obligațiile ce și le-au asumat. Sarcini de răspundere revin comitetelor raionale de partid, care prin activiștii lor, trebuie să îndrume organizațiile de bază de la sate în vederea desfășurării unei largi munci politice de masă în rîndurile cultivatorilor de legume și zarzavaturi, să-i mobilizeze în vederea obținerii de recolte sporite, pentru buna aprovizionare a celor ce muncesc. Succesele grupei de într-ajutorare Grupele de într-ajutorare ale țăraranilor muncitori din Macin, au și obținut primele succese. Grupa din care fac parte văduva N. Gheorghe, văduva Nicolae și Mihalcea Dumitru (Donțu) a și terminat de însămînțat culturile din epoca intîia. De asemenea, după ce a reușit să are și să însămințeze intr-o singură zi 3 hectare cu grîu de primăvară, grupa de întrajutorare formată din tovarășii Topoleanu Ștefan, Ghicuță H. Nicolae, Topoleanu Stoian și Ștefan Gh. Ion, este aproape gata cu insămînțarea culturilor din epoca Irina. . ■ Odată cu însămînțările, numeroși țărani muncitori fac și lucrările necesar pentru buna întreținere a culturilor de toamnă. Astfel, la îndemnul s.î urmînd. exemplul deputaților Cristache Costea și Topoleanu Anton, precum șî a țăranului muncitor intovarășit Stan S. Constantin, tovarășii Anton Constantin, Costache Filip, Vădineanu Grigore din cadrul unei grupe de într-ajutorare, au grăpat încă din primele*zile ale lunii martie girul Însămînțat din toamnă. .. v. • •• -i BIBLIOTÍ:- A A \ UNIVEBS! ' - | Mai multe produse de larg consum pentru oamenii muncii ★ ★ Cooperativa „Dumitru Chicuș“ fruntașă la îndeplinirea planului In vederea aprovizionării populației cu mai multe bunuri de larg consum, meșteșugarii de la cooperativa „Dumitru Chicuș“ au intensificat lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului de producție. De la începutul anului și pînă în prezent producția bunurilor de larg consum a crescut cu 76 la sută, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul sortimentelor a fost mult sporit. Pentru valorificarea resurselor locale ale regiunii noastre, a fost înființată în comuna Pisica o secție de împletituri unde se confecționează rogojini, coșuri și alte produse din papură. Pînă în prezent, au fost produse la această secție 2.870 bucăți de asemenea produse. In secția tîmplărie s-a introdus confecționarea în serie a mobilei de bucătărie tip „Timiș“ și a dormitoarelor de tip popular. Valorificînd pe scară largă deșeurile și materialele recuperate, s-a reușit ca produsele livrate pe piață de această cooperativă să fie mai ieftine cu 6 la sută decit prețul planificat. Pentru ușurarea condiților de muncă ale cooperatorilor, au fost luate măsuri corespunzătoare, confecționîndu-se cu mijloace proprii, pentru încleiat, 17 tejghele o presă pentru tîmplari, un șliț mașină, un aparat de lipit pînzele de fierăstrău și alte mașini și aparate. Fruntași în întrecerea ce se desfășoară în cinstea zilei de 1 Mai se situează meșteșugarii Pistia P<?trescu și F. Smaniata, tîmplari, Ionescu Constantin și Mihalache I., mobilierî, Chirilov Marghioala, Seianu Varvara și Lili Dascălu de la secția împletituri de papură care au depășit cu mult sarcinile de plan pe luna martie făcînd și economii în valoare de 700 lei. MLICA corespondent In secția de lenjerie In oricare din secțiile cooperativei „Viitorul“ zumzetul mașinilor de cusut nu contenește pînă la terminarea celor opt ore de lucru. în oricare secție ți-ai îndrepta privirea vezi același aspect al muncii pline de avînt. In secția de lenjerie unde lucrează echipa a patra, condusă de tov. Dumitrescu Tasica, privirea îți este atrasă imediat de repeziciunea cu care lucrează muncitoarele din această echipă. De la primii pași făcuți în această secție observi că totul este aranjat cu pricepere și migală de mîinile harnice ale muncitoarelor. Numai în 20 zile din această lună, echipa a patra a reușit să dea peste plan cu 50 la sută mai multe confecții. * > O&met ar fi uinicîl de pe ogoarele regiunii noastre însușifiua din experiența fruntașilor recoltelor bogate, aplicați în practică metodele lor înaintate de munca, studiați și puneți în practică învățămintele cuprinse în cuvîntarea footeracului Gheorghe Gheorghiu-Dej la consfătuirea pe tară și fruntașilor în agricultură ■— sprijin prețios în lupta pentru asigurarea pîinii poporului muncitor, pentru asigurarea păcii! Să grăbim ritmul însămînțărilor de primăvară în regiunea noastră Cu toate că în ultimile zile, din pricina ploilor căzute, in unele locuri nu s-a putut lucra, totuși ritmul însămirnțărilor de primăvară in regiunea noastră a crescut simțitor. De exemplu, in numai ultimile 5 zile suprafețele însămințate au întrecut mult pe cele însămințate de la începutul campaniei și pînă la 25 martie. Acest lucru dovedește fără tăgadă că în regiunea noastră sunt forțe suficiente pentru ca muncile agricole din primăvara acestui an să le executăm, într-un termen ci mai scurt și la un nivel agrotehnic superior. Situația lucrărilor agricole in regiunea noastră pînă la 30 martie a.c. se prezintă astfel: Din întreg planul însămînțărilor de primăvară s-a realizat un procent de 15,01 la sută, la alături de primăvară 18,34 la sută, grăparul semănăturilor de toamnă 22,45 la sută. Raioane fruntașe la insămînțări sînt Tulcea, care a realizat 25,72 la sută din planul pe campanie și Măcin cu 19,12 la sută. Cu lucrările de însămînțări mai avanaste sunt raioanele Brăila cu 16,58 la sută, Călmățui și Bujor« cu 13,13-13,32%, codaș fiind raionul Liești cu 6,36%. In ce privește executarea arăturilor, fruntașe sunt raioanele Măcin cu 25,5î la sută și Tulcea cu 2,48 la sută. Mai avansate sunt raioanele: Filimon Sîrbu cu 19,49 la sută, Brăila cu 19,10 la sută, Călmățui și Bujoru cu 18,52- 18,59 la sută, codaș fiind tot raionul Liești cu 9,48 la sută. In ce privește executarea grăparului semănăturilor de toamnă, foarte prost cu această lucrare stau raioanele Bujoru, Măcin și Liești care au executat doar între 2—6,76 la sută. Cu toate că, așa cum s-a văzut suprafețele însămințate au crescut cu mult în ultimele 5 zile față de cele însămințate de la începutul campaniei, totuși trebuie spus că ritmul zilnic al lucrărilor agricole de primăvară este mult departe de a fi atins. Ținînd seama de forțele de care dispun, suprafața însămințată în ultimele 5 zile, pe întreaga regiune, putea fi realizată într-o singură zi, numai de către raioanele : Brăila, Bujoru, Filimon Sîrbu, Galați și Călmățui dacă se lucra cu toate forțele. Acest fapt dovedește că încă nici pînă acum in regiunea noastră organele de partid și de stat nu au luat suficiente măsuri pentru a mobiliza toate forțele în vederea urgentării muncilor agricole de primăvară. Această stare de lucruri nu mai poate dăinui. Timpul este destul de înaintat. Organele și organizațiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare și conducerile unităților socialiste din agricultură, au datoria să treacă neîntîrziat la luarea de măsuri corespunzătoare în vederea mobilizării tuturor forțelor, pentru ca ritmul zilnic al muncilor agricole de primăvară, nu numai să fie realizat dar și cu mult depășit. In harta de mai jos dăm situația însămînțărilor pe raioane pînă la 30 martie a. c. • procentele reprezintă realizarea planului de însămînțări pe întreaga campanie. O nouă întovărășire agricolă Mulți țărani muncitori cu gospodării individuale din comuna Tătaru, raionul Călmățui, vor ca anul acesta să obțină recolte bogate la hectar. Pentru ca pămîntul lor să poată fi lucrat mai bine, ei s-au hotărit să formeze o întovărășire agricolă. Astfel, in dimineața zilei de 20 martie s-a inaugurat noua întovărășire din această comună, căreia întovărășirii i-au dat denumirea de întovărășirea agricolă „Scînteia“. Noua întovărășire cuprinde un număr de 24 familii cu o suprafață de 90 hectare. Membrii noii întovărășiri și-au luat angajamentul să termine in cel mai scurt timp însămînțările și să acorde o mai mare atenție îngrijirii culturilor, in scopul obținerii unei producții sporite ia hectar in acest an. In momentul de față în comuna Tătaru există 2 gospodării agricole colective, 3 întovărășiri agricole și o asociație simplă pentru cultivarea bumbacului. ’ ION PITULICE, EUGEN IANCU corespondenți Intr-una din sălile școlii din comuna Ciocile, raionul Filimon Sîrbu, se adunaseră, ca în fiecare duminică, mulți țărani muncitori. Cînd directorul școlii începu să vorbească, în sală se făcu liniște: „Timpul nu așteaptă“. Așa era intitulată conferința pe care țăranii muncitori Mușat Oiței, Marin Gugiu, Neagu Pastrama, Costică Moruz, Ionel Soceanu, Vasile Stanciu, alături de ceilalți o ascultau cu deosebit interes. La discuții au luat parte numeroși țărani muncitori. Ei au arătat în cuvinte simple, dorința de a obține roade deosebit de bogate în acest an. Ba mai mult, unul dintre participanți a propus ca țăranii muncitori din comuna Ciocile să cheme la întrecere patriotică pe cei din comuna Colțea, pentru terminarea la timp și în cele mai bune condiții și a campaniei agricole de primăvară, lucru ce a fost aprobat cu bucurie de către țăranii muncitori prezenți la adunăre. ★ •A doua zi în zori, pe uliți se auzea uruitul căruțelor care plecau spre timp. Țăranul muncitor Mușat Oiței după ce înhamă caii și se urcă in căruță zise soției . ..Azi vreau să termin de arat pogonul de la „Crenguța“ și mâine să semăn orzul. Pînă cind vin eu, să pui în sus TIMPUL NU sămînță pe care am tratat-o, că și mîine plec tot din zori. Vreau să-i intrecem pe cei din Colțea. La marginea satului Mușat Oiței rămase uimit cînd văzu că nu era primul. Tot drumul pînă la tarlaua de orz era presărat cu căruțe, in fața lui mergea Neagu Pastrama. Din urmă venea Mircea Grecu. Dinspre Colțea primele raze ale soarelui, îmbrăcau cîmpul într-o haina sclipitoare. Mușat Oiței ajunse la „Crenguța“. Aici îl întîmpină șeful de tarla Vasile Filip, care îl întrebă! — Nene Mușat, îți cunoști locul ? — Cum să nu-l cunosc. — Cînd termini de, arat să vii pe la tarlaua de ovăz, să-ți vezi locul repartizat și, acolo. — II cunosc și pe ăla, răspunse el, în timp ce-și oprea căruța. Dădu plugul jos și-l așeză. Curînd începu să brăzdeze. Mușuroaiele făcute din loc în loc îi arătau să meargă în linie dreaptă. .La câțiva metri mai departe, agentul agricol Ioan Constantin discuta cu Dumitru Vechiu. — Ce lucrezi azi, nene Dumitre? — Azi semănăm orzul lui frate-miu AȘTEAPTĂ Gheorghe. Avem la semănătoare 2 boi și 2 cai. Vom termina pînă-n prînz. Vreau să păstrez titlul de fruntaș, în muncă. . Agentul agricol pleacă mai departe. Se opri apoi, să vorbească cu Nicolae Voinea care ajunsese cu semănătoarea la capăt. „Avem teren foarte bun aici, tovarășe Ivan, zise Nicolae Voinea agentului agricol. Nu vezi un bolovan pe loc. O să recoltăm roade bogate de pe el. ...Pe tarla lucrau peste 120 de pluguri. Privind din această margine, agentul agricol văzu de o parte și de alta a drumului căruțele așezate aproape la linie. In urma plugurilor țăranii muncitori își îndemnau caii și cîntau de răsuna cîmpul. Pe lingă el trecu Udrea Moruz cu semănătoarea legată de căruță și Costea Ciulinaru care, pe lîngă plug avea și o grapă de mărăcini. — Cam tîrziu Udrea. S-a luminat de mult îi zise agentul agricol. — E drept dar pînă-n seară mă voi strădui să termin de arat și de însămînțat. Am venit mai încet că am avut și semănătoarea. Cu ea voi însămința mai repede și mai bine. Agentul agricol, însuflețit de hărnicia țăranilor muncitori care lucrau azi pe tarlaua de orz, trecea pe la fiecare și îi îndemna cu sfaturi. — Ești la datorie, nene Marine, zise el cînd ajunse la Marin Gugiu și grijă să fie bună arătura, să nu întîrzii cu semănatul. Ce zici ? Ii întrecem pe colțeni? Ia, numai uită-te. Parcă-i șantier nu alta! Mai ia strigător, Ionică Popîrlan, alerga după un mînz care-i apucase legătura cu mîncare din căruță și o împrăștiase pe jos. „Vrei să mă lași flămînd? Iți dau eu ție“ striga el la mînz în timp ce își aduna mîncarea de pe jos. Asta a durat cîteva clipe și Ionică înfipse din nou plugul în brazdă. Munca continua din plin. ★ Se înserase. Prăfuiți, obosiți puțin, dar veseli ca au făcut treabă bună, țăranii muncitori din comuna Ciocile se îndreptau spre casele lor. La sfatul popular se adăugau pe situație la realizările de pînă acum încă 90 hectare de arături, 15 hectare însămințate cu orz, 20 ha. de grin grupate de la ..Crenguța“ plus celelalte de la g.Ghiolbășeasca“ și de la tarlaua de ovăz ce se efectuaseră în acea zi. T. CONSTANTIN Y Din țările de democrație populară ★ ★ R. P. UNGARĂ Tineretul se pregătește pentru sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării țârii Chemarea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor din R.P. Ungară cu privire la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei a avut un puternic răsunet în rîndurile tineretului. In județul Komárom a luat ființă un comitet care se va ocupa de pregătirea unui bogat program de manifestații culturale în cinstea marii sărbători. In organizarea festivităților vor acorda un ajutor însemnat profesorii și învățătorii. Tineretul de la școlile din județul Komárom organizează un festival de cîntece. In comuna Tárkány, corul căminului cultural va crește cu încă 30 persoane. La 19 martie, membrii organizației Uniunii Tineretului Muncitor și tinerii de la gospodăria agricolă de stat din satul Köriye vor organiza un festival, sărbătorind astfel cei 10 ani care au trecut de la eliberarea acestei localități. La organizarea festivităților participă și t elevii de la școlile de muzică, precum și membrii grupurilor de artiști plastici și detașamentele de pionieri. La începutul lunii mai, la Tatabánya și Esztergom vor avea loc festivaluri culturale date de pionieri. In județul Komárom, la aceste festivități vor participa aproximativ 7.000 de tineri. Tineretul din Sztálhnváros, primul oraș socialist din R.P. Ungară, va sărbători amplu aniversarea eliberării Ungariei. In acest scop se fac pregătiri intense. La Casa de cultură „Bartók Béla“ au loc de două ori pe săptămînă consfătuiri în vederea întocmirii programului artisticocultural. In județul Fejér, viața culturală a luat un mare avînt. In localitatea Szabadbattyán a fost organizată o echipă de artiști amatori, care va pregăti și prezenta în satele învecinate comedia „Pțnă mîine se va descoperi“ de László Sólyom. O muncă plină de avint desfășoară membrii organizației Uniunii Tineretului Muncitor din localitatea Dég. Aici, tineretul a organizat un cor, o echipă de teatru și o orchestră. în Kisgyala a luat ființă cel de al lă-lea ansamblu cultural din județul , Sápogy care pregătește un bogat program în cinstea zilei de 4 aprilie. In județul Heves, pînă în prezent peste 250 echipe culturale ale organizațiilor Uniunii Tineretului Muncitor din R.P. Ungară au anunțat că vor participa la festivitățile culturale în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei. ..’.ft" , P . P. CHINEZĂ Mineri de la mina Fushun lucrind la suprafață. R. P. POLONĂ Zece ani de dezvoltare a industriei socialiste în voevodatul Wroclaw In cei zece ani care au trecut de la instaurarea puterii populare, în voevodatul Wroclaw ca și în întreaga Polonie au avut loc mari transformări atît pe tărim social cit și economic. Reconstrucția rapidă a industriei în voevodatul Wroclaw a început chiar din momentul eliberării și aceasta datorită eforturilor depuse de întregul popor polonez. Chiar înainte de sfîrșitul anului 1945, au fost puse în funcțiune 275 întreprinderi industriale mari și mijlocii.adică toate întreprinderile care nu fuseseră distruse în timpul războiului sau care fuseseră numai ușor avariate. Din anul 1945 industria acestui voivodat a făcut progrese rapide. Numărul întreprinderilor industriale crește an de an, concomitent cu sporirea producției și cu creșterea numărului lucrătorilor din industrie. In timp ce în august 1945 în toate întreprinderile industriale existente pe atunci în voevodatul Wroclaw erau folosiți numai 1.699 lucrători, in 1952 numărul lucrătorilor din întreprinderile industriale socialiste ale voevodatului se ridica la aproximativ 280.000. Intre anii 1946—1953 producția industrială a voevodatului Wroclaw a crescut de șase ori. Proporția lucrătorilor din industria grea față de numărul total al lucrătorilor din industrie a crescut de la aproximativ 39 la sută în 1936 la 52 la sută în 1953. Proporția lucrătorilor din industria mijloacelor de transport și industria construcțiilor navale a crescut de la 0,7 la sută în 1936 la 4,2 la sută în 1953, cifra corespunzătoare pentru industria electrotehnici fiind de 0,5 la sută în 1936 și la ea« fn 1984.