Viața Nouă, aprilie-iunie 1955 (Anul 12, nr. 3218-3295)

1955-04-01 / nr. 3218

ANUL XII SERIA II Nr. 3218. Vineri 1 aprilie 1955 sf PAGINI *- SO BAÜTV aaa*aMIIM^ , n mm{ I ....... I - Pentru o producție bogată de legume și zarzavaturi în regiunea noastră în scopul îmbunătățirii aprovizio­­narii populației muncitoare cu pro­duse agro-alimentare, organele de partid și de stat din regiunea noas­tră, au acordat în anul 1954 un spri­jin concret cultivatorilor de legume și zarzavaturi, care au reușit să obțină recolte bogate, ceea ce a avut ca ur­mare mai buna aprovizionare a pie­țelor orașelor din regiune, și a fabrici­lor de conserve cu legume și zarza­vaturi. În anul trecut, numai prin unită­țile Aprozar din orașele Galați și Brăila au fost distribuite consumato­rilor 18.381 tone de legume, zarza­vaturi și fructe. Legumicultorii din comuna Vlădești, raionul Bujor, res­­pectînd regulile agrotehnice au obți­nut recolte bogate dînd unităților A­­prozar 750.000 kg. legume și zarza­vaturi diferite. Legumicultorul Ghiță Albu din satul Brănești a livrat cop­­erativei din Vlădești peste 20.000 g. roșii, vinete, ardei, ceapă alte legume. Recolte bogate de legu­mi­me au obținut și alți țărani munci­tori cum sunt, spre exemplu, Ion G. Cornea din Vlădești, Ioniță Cucu și Jarcă Vasile, din comuna Măstăcani, raionul Bujor, legumicultorii de la gospodăria agricolă de stat „Brateș“, raionul Galați, și mulți alții. Proiectul Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii sub­liniază că în scopul aprovizionării din abundență a pieții, trebuie să se ia măsuri de extindere a suprafețelor cultivate cu cartofi, legume și zarza­vaturi. În lumina acestor sarcini, Direc­ția agricolă regională a luat o serie de măsuri menite să ducă la o sporire simțitoare a­ producției de legume și zarzavaturi în anul acesta. Astfel, au fost create noi bazine legumicole în care se vor produce sute de vagoane de legume și zar­zavaturi pentru aprovizionarea din belșug a populației cu asemenea pro­duse. De exemplu, în comun­a Măs­tăcani s-a creat un bazin legumicol cu o suprafață de 110 hectare; la Fol­­tești unul cu 37 hectare, la Șivița, raionul Galați, unul cu 180 hectare. Suprafața pentru grădinile de legu­me și zarzavaturi a fost mărită în a­­nul acesta cu peste 400 hectare față de 1954. De asemenea, în vederea obținerii unei recolte sporite se va lu­cra irigat o suprafață de 5.950 hec­tare, adică mai mult ai 750 hectare față de anul trecut. Mulți legumicultori, cum sînt de pildă cei din comunele Pecineaga, Foltești, Măstăcani, Șivița, în dorin­ța de­ a obține producții mai mari de legume și stimulați de avantajele ce le au, au alcătuit asociații simple pentru lucrarea pămîntului. In vederea obținerii unor recolte sporite la hectar, Direcția agricolă re­gională va mai pune la dispoziția cultivatorilor un număr de 66 mo­toare și 32 pompe necesare udatului grădinilor. De asemenea unitățile contractante au luat măsuri și au cultivatorii cu semințele aprovizionat necesare, precum și cu o serie de materiale, pentru a putea executa la timp lu­crările agricole. în perioada actuală o sarcină de seamă revine inginerilor și tehnicieni­lor agronomi, care trebuie să îndru­me pe cultivatorii de legume să facă, cu­ mai multe culturi nutritive, pentru obținerea de legume timpurii și de a grăbi rspicatul din răsadnițe. Un exemplu frumos în această privință îl pot da secția Movileni de la gospodă­ria agricolă de stat Bărboși, gospodă­riile colective din comunele Peci­neaga, raionul Macin, Măstăcani, ra­ionul Bujor, „Grivița Roșie“ din ra­ionul Călmățui și altele, care au­ fă­cut cele mai multe ghivece nutritive. Cu toate acestea, realizările obținute prin acum in ceea ce privește dezvol­tarea sectorului legumicol din regi­une sunt cu totul nesatisfăcătoare, față de condițiile create și de sarcini­le puse în față de către partid și gu­vern. Datorită lipsei­ de îndrumare control din partea unor secții agri­și­cole ale sfaturilor populare raionale, trustului regional Gostat și Direcției agricole regionale, mai sunt și astăzi unele unități care subapreciază im­portanța problemei legumicole. Un exemplu grăitor în această privință îl constituie G.A.S. „Brateș“ (director Iov. Cazan) unde datorită neglijen­ței și nepăsării unor tehnicieni, o bună parte din răsadnițele calde au fost compromise. Slab a fost și sprijin­ tehnic dat unor gospodării colective în aplicarea regulilor agrotehnice la culturile de legume și zarzavaturi. Este condam­nabilă nepăsarea de care a dat dovadă agronomul de sector, Budeș Nicolae, de la S. M. T. Greci, care nu a dat sprijinul necesar gospodăriei colecti­ve din comuna Cerna, raionul Ma­cin, pentru a face farorizarea carto­fului. In vederea obținerii unor sporuri mari de legume și a unei producții timpurii, s-a stabilit sa se facă în acest an 2.790.000 de cuburi nutri­tive. Față de această cifră, ținînd seama că timpul este destul de înain­tat, numărul de 400.000 de cuburi nutritive confecționate pînă la 20 mar­tie este cu totul nesatisfăcător. Aceas­tă lipsă i se atribuie în primul rînd trustului regional Gostat, care nu a efectuat un control temeinic în gos­podăriile de stat pentru impulsiona­rea acestei operațiuni. De asemenea, o vină poartă și Direc­ția agricolă regională, deoarece nu a îndrumat și controlat în suficientă măsură secțiile agricole raionale care aveau datoria să se ocupe cu spirit de răspundere de problema legumi­­colă. Aprovizionarea oamenilor muncii cu mai multe legume și zarzavaturi cere ca toți inginerii și tehnicienii a­­gronomi să dea un sprijin concret cul­tivatorilor de legume. Pentru aceasta comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a-și îmbunătăți radical munca de îndru­mare și control, luînd măsuri împo­triva acelora care nesocotesc apli­carea regulilor agrotehnice și ma­nifestă pasivitate față de sarcinile încredințate. Conducerile U.R.C.C. și O.C.L. ,,A­­prozar“ au datoria să respecte întoc­mai obligațiile contractuale și să dea sprijinul necesar cultivatorilor pentru ca aceștia să se poată achita cu cins­te de obligațiile ce și le-au asumat. Sarcini de răspundere revin comi­tetelor raionale de partid, care prin activiștii lor, trebuie să îndrume organizațiile de bază de la sate în vederea desfășurării unei largi munci politice de masă în rîndurile cultiva­torilor de legume și zarzavaturi, să-i mobilizeze în vederea obținerii de recolte sporite, pentru buna apro­vizionare a celor ce muncesc. Succesele grupei de într-ajutorare Grupele de într-ajutorare ale țăra­­ranilor muncitori din Macin, au și obținut primele succese. Grupa din care fac parte văduva N. Gheorghe, văduva Nicol­a­e și Mihalcea Dumitru (Donțu) a și terminat de însămînțat culturile din epoca intîia. De aseme­nea, după ce a reușit să are și să în­­sămințeze intr-o singură zi 3 hectare cu grî­u de primăvară, grupa de într­ajutorare formată din tovarășii Topo­leanu Ștefan, Gh­icuță H. Nicolae, To­poleanu Stoian și Ștefan Gh. Ion, este aproape gata cu insămînțarea cultu­rilor din epoca Irina. . ■ Odată cu însămînțările, numeroși țărani muncitori fac și lucrările ne­cesar pentru buna întreținere a cul­turilor de toamnă. Astfel, la­ îndem­nul s.î urmînd. exemplul deputaților Cristache Costea­ și Topoleanu Anton, precum șî a țăranului muncitor into­varășit Stan S. Constantin, tovarășii Anton Constantin, Costache Filip, Vă­dineanu Grigore din cadrul unei grupe de într-ajutorare, au grăpat încă din primele*­­zile ale lunii martie girul Însămînțat din toamnă.­ .. v­. • •• -i BIBLIOTÍ:- A A \ UNIVEBS! ' - | Mai multe produse de larg consum pentru oamenii muncii ★ ★ Cooperativa „Dumitru C­hicuș“ fruntașă la îndeplinirea planului In vederea aprovizionării populației cu mai multe bunuri de larg con­sum, meșteșugarii de la cooperativa „Dumitru Chicuș“ au intensificat lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului de producție. De la începutul anului și pînă în prezent producția bunurilor de larg consum a crescut cu 76 la sută, în comparație cu a­­ceeași perioadă a anului trecut, iar numărul sortimentelor a fost mult sporit. Pentru valorificarea resurse­lor locale ale regiunii noastre, a fost înființată în comuna Pisica o sec­ție de împletituri unde se confecțio­nează rogojini, coșuri și alte produse din papură. Pînă în prezent, au fost produse la această secție 2.870 bucăți de a­­semenea produse. In secția tîmplărie s-a introdus confecționarea în serie a mobilei de bucătărie tip „Timiș“ și a dormitoarelor de tip popular. Va­­lorificînd pe scară largă deșeurile și materialele recuperate, s-a reușit ca produsele livrate pe piață de a­­ceastă cooperativă să fie mai ieftine cu 6 la sută decit prețul planificat. Pentru ușurarea condiților de mun­că ale cooperatorilor, au fost luate măsuri corespunzătoare, confecționîn­­du-se cu mijloace proprii, pentru încleiat, 17 tejghele o presă pentru tîmplari, un șliț mașină, un aparat de lipit pînzele de fierăstrău și alte mașini și aparate. Fruntași în întrecerea ce se des­fășoară în cinstea zilei de 1 Mai se situează meșteșugarii Pistia P<?trescu și F. Smaniata, tîmplari, Ionescu Constantin și Mihalache I., mobilierî, Chirilov Marghioala, Seianu Var­vara și Lili Dascălu de la secția îm­pletituri de papură care au depășit cu mult sarcinile de plan pe luna martie făcînd și economii în valoare de 700 lei. M­­LICA corespondent In secția de lenjerie In oricare din secțiile cooperativei „Viitorul“ zumzetul mașinilor de cu­sut nu contenește pînă la terminarea celor opt ore de lucru. în oricare sec­ție ți-ai îndrepta privirea vezi ace­lași aspect al muncii pline de avînt. In secția de lenjerie unde lucrează echipa a patra, condusă de tov. Dumi­­trescu Tasica, privirea îți este atrasă imediat de repeziciunea cu care lu­crează muncitoarele din această e­­chipă. De la primii pași făcuți în a­­ceastă secție observi că totul este aranjat cu pricepere și migală de mîi­­nile harnice ale muncitoarelor. Numai în 20 zile din această lună, echip­a a patra a reușit să dea peste plan cu 50 la sută mai multe confecții. * > O&met ar fi uinicîl de pe ogoarele regiunii noastre­­ însușifi­ua din experiența fruntașilor recoltelor bogate, aplicați în practică metodele lor înaintate de munca, studiați și puneți în practică învățămintele cuprinse în cuvîntarea footer­acului Gheorghe Gheorghiu-Dej la consfătuirea pe ta­ră și fruntașilor în agricultură ■— sprijin prețios în lupta pentru asigu­rarea pîinii poporului muncitor, pentru asigurarea păcii! Să grăbim ritmul însămînțărilor de primăvară în regiunea noastră Cu toate că în ultimile zile, din pricina ploilor căzute, in unele locuri nu s-a putut lucra, totuși ritmul în­­sămirnțărilor de primăvară in regiu­nea noastră a crescut simțitor. De exemplu, in numai ultimile 5 zile su­prafețele însămințate au întrecut mult pe cele însămințate de la începutul campaniei și pînă la 25 martie. Acest lucru dovedește fără tăgadă că în regiunea noastră sunt forțe suficiente pentru ca muncile agricole din pri­măvara acestui an să le executăm, într-un termen ci­ mai scurt și la un nivel agrotehnic superior. Situația lucrărilor agricole in re­giunea noastră pînă la 30 martie a.c. se prezintă astfel: Din întreg pla­nul însămînțărilor de primăvară s-a realizat un procent de 15,01 la sută, la alături de primăvară 18,34 la sută, grăparul semănăturilor de toamnă 22,45 la sută. Raioane fruntașe la in­­sămînțări sînt Tulcea, care a realizat 25,72 la sută din planul pe campanie și Măcin cu 19,12 la sută. Cu lucrările de însămînțări mai avanaste sunt raioanele Brăila cu 16,58 la sută, Căl­­mățui și Bujor« cu 13,13-13,32%, codaș fiind raionul Liești cu 6,36%. In ce privește executarea arăturilor, fruntașe sunt raioanele Măcin cu 25,5î la sută și Tulcea cu 2­,48 la sută. Mai avansate sunt raioanele: Filimon Sîr­bu cu 19,49 la sută, Brăila cu 19,10 la sută, Călmățui și Bujoru cu 18,52- 18,59 la sută, codaș fiind tot raionul Liești cu 9,48 la sută. In ce privește executarea grăparului semănăturilor de toamnă, foarte prost cu această lucrare stau raioanele­ Bujoru, Măcin și Liești care au exe­cutat doar între 2—6,76 la sută. Cu toate că, așa cum s-a văzut suprafețe­le însămințate au crescut cu mult în ultimele 5 zile față de cele însă­­mințate de la începutul campaniei, to­tuși trebuie spus că ritmul zilnic al lucrărilor agricole de primăvară este mult departe de a fi atins. Ținînd sea­ma de forțele de care dispun, supra­fața însămințată în ultimele 5 zile, pe întreaga regiune, putea fi realiza­tă într-o singură zi, numai de către raioanele : Brăila, Bujoru, Filimon Sîrbu, Galați și Călmățui dacă se lu­cra cu toate forțele. Acest fapt dovedește că încă nici pînă acum in regiunea noastră orga­nele de partid și de stat nu au luat suficiente măsuri pentru a mobiliza toate forțele în vederea urgentării muncilor agricole de primăvară. A­­ceastă stare de lucruri nu mai poate dăinui. Timpul este destul de înain­tat. Organele și organizațiile de par­tid, comitetele executive ale sfaturi­lor populare și conducerile unităților socialiste din agricultură, au datoria să treacă neîntîrziat la luarea de mă­suri corespunzătoare în vederea mo­bilizării tuturor forțelor, pentru ca ritmul zilnic al muncilor agricole de primăvară, nu numai să fie realizat dar și cu mult depășit. In harta de mai jos dăm situația însămînțărilor pe raioane pînă la 30 martie a. c. • procentele reprezintă re­alizarea planului de însămînțări pe întreaga campanie. O nouă întovărășire agricolă Mulți țărani muncitori cu gospodă­rii individuale din comuna Tătaru, ra­ionul Călmățui, vor ca anul acesta să obțină recolte bogate la hectar. Pen­tru ca pămîntul lor să poată fi lucrat mai bine, ei s-au hotărit să formeze o întovărășire agricolă. Astfel, in dimineața zilei de 20 martie s-a inaugurat noua întovără­șire din această comună, căreia înto­­vărășirii i-au dat denumirea de înto­vărășirea agricolă „Scînteia“. Noua întovărășire cuprinde un nu­măr de 24 familii cu o suprafață de 90 hectare. Membrii noii întovărășiri și-au luat angajamentul să termine in cel mai scurt timp însămînțările și să acorde o mai mare atenție îngrijirii culturilor, in scopul obținerii unei producții spo­rite ia hectar in acest an. In momentul de față în comuna Tă­taru există 2 gospodării agricole co­lective, 3 întovărășiri agricole și o asociație simplă pentru cultivarea bumbacului. ’ ION PITULICE, EUGEN IANCU corespondenți Intr-una din sălile școlii din comu­na Ciocile, raionul Filimon Sîrbu, se adunaseră, ca în fiecare duminică, mulți țărani muncitori. Cînd directo­rul școlii începu să vorbească, în sală se făcu liniște: „Timpul nu aș­teaptă“. Așa era intitulată conferința pe care țăranii muncitori Mușat Oiței, Marin Gugiu, Neagu Pastrama, Cos­­tică Moruz, Ionel Soceanu, Vasile Stanciu, alături de ceilalți o ascultau cu deosebit interes. La discuții au luat parte numeroși țărani muncitori. Ei au arătat în cuvinte simple, dorin­ța de a obține roade deosebit de bo­gate în acest an. Ba mai mult, unul dintre participanți a propus ca țăranii muncitori din comuna Ciocile să che­me la întrecere patriotică pe cei din comuna Colțea, pentru terminarea la­­ timp și în cele mai bune condiții și­­ a campaniei agricole de primăvară, lucru ce a fost aprobat cu bucurie de către țăranii muncitori prezenți la a­­­­dunăre. ★ •A doua zi în zori, pe uliți se auzea u­­ruitul căruțelor care plecau spre timp. Țăranul muncitor Mușat Oiței după ce înhamă caii și se urcă in căruță zise soției . ..Azi vreau să termin de arat pogonul de la „Crenguța“ și mâine să semăn orzul. Pînă cind vin eu, să pui în sus TIMPUL NU sămînță pe care am tratat-o, că și mîine plec tot din zori. Vreau să-i intrecem pe cei din Colțea. La marginea satului­­ Mușat Oiței rămase uimit cînd văzu că nu era primul. Tot drumul pînă la tarlaua de orz era presărat cu căruțe, in fața lui mergea Neagu Pastrama. Din urmă venea Mircea Grecu. Dinspre Colțea primele raze ale soarelui, îmbrăcau cîmpul într-o haina sclipitoare. Mușat Oiței ajunse la „Crenguța“. Aici îl întîmpină șeful de tarla Vasile Filip, care îl întrebă! — Nene Mușat, îți cunoști locul ? — Cum să nu-l cunosc. — Cînd termini de, arat să vii pe la tarlaua de ovăz, să-ți vezi locul re­partizat și­, acolo. — II cunosc și pe ăla, răspunse el,­­ în timp ce-și oprea căruța. Dădu plu­gul­ jos și-l­ așeză. Curînd începu să brăzdeze. Mușuroaiele făcute din loc în loc îi arătau să meargă în linie dreaptă. .La câțiva metri mai departe, agentul agricol Ioan Constantin discuta cu Dumitru Vechiu. — Ce lucrezi azi, nene Dumitre? — Azi semănăm orzul lui frate-miu AȘTEAPTĂ Gheorghe. Avem la semănătoare 2 boi și 2 cai. Vom termina pînă-n prînz. Vreau să păstrez titlul de fruntaș, în muncă. . Agentul agricol pleacă mai departe. Se opri apoi, să vorbească cu Nico­lae Voinea care ajunsese cu semănă­toarea la capăt. „Avem teren foarte bun aici, tovarășe Ivan, zise Nicolae Voinea agentului agricol. Nu vezi un bolovan pe loc. O să recoltăm roade bogate de pe el. ...Pe tarla lucrau peste 120 de pluguri. Privind din această margine, agentul agricol văzu de o parte și de alta a drumului căruțele așezate aproape la linie. In urma plugurilor țăranii muncitori își îndemnau caii și cîntau de răsuna cîmpul. Pe lingă el trecu Udrea Moruz cu semănătoarea legată de căruță și Costea Ciulinaru care, pe lîngă plug avea și o grapă de mărăcini. — Cam tîrziu Udrea. S-a luminat de mult îi zise agentul agricol. — E drept dar pînă-n seară mă voi strădui să termin de arat și de însămînțat. Am venit mai încet că am avut și semănătoarea. Cu ea voi în­­sămința mai repede și mai bine. Agentul agricol, însuflețit de hăr­nicia țăranilor muncitori care lucrau azi pe tarlaua de orz, trecea pe la fie­care și îi îndemna cu sfaturi. — Ești la datorie, nene Marine, zise el cînd ajunse la Marin Gugiu și grijă să fie bună arătura, să nu întîrzii cu semănatul. Ce zici ? Ii în­­trecem pe colțeni? Ia, numai uită-te. Parcă-i șantier nu alta! Mai ia strigă­tor, Ionică Popîrlan, alerga după un mînz care-i apucase legătura cu mîncare din căruță și o împrăștiase pe jos. „Vrei să mă lași flămînd? Iți dau eu ție“ striga el la mînz în timp ce își aduna mîn­­carea de pe jos. Asta a durat cîte­­va clipe și Ionică înfipse din nou plugul în brazdă. Munca continua din plin. ★ Se înserase. Prăfuiți, obosiți puțin, dar veseli ca au făcut treabă bună, țăranii muncitori din comuna Cio­cile se îndreptau spre casele lor. La sfatul popular se adăugau pe situa­ție la realizările de pînă acum încă 90 hectare de arături, 15 hectare însămințate cu orz, 20 ha. de grin grupa­te de la ..Crenguța“ plus ce­lelalte de la g.Ghiolbășeasca“ și de la tarlaua de ovăz ce se efectuaseră în acea zi. T. CONSTANTIN Y Din țările de democrație populară ★ ★ R. P. UNGARĂ Tineretul se pregătește pentru sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării țârii Chemarea Comitetului Central al Uniu­nii Tineretului Muncitor din R.P. Unga­ră cu privire la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei a avut un puternic răsunet în rîndurile tineretului. In județul Komárom a luat­ ființă un comitet care se va ocupa de pregătirea unui bogat program de manifestații cul­turale în cinstea marii sărbători. In or­ganizarea festivităților vor acorda un ajutor însemnat profesorii și învăță­torii. Tineretul de la școlile din județul Ko­márom organizează un festival de cîn­­tece. In comuna Tárkány, corul căminu­lui cultural va crește cu încă 30­ per­soane. La 19 martie, membrii organizației Uniunii Tineretului Muncitor și tinerii de la gospodăria agricolă de stat din sa­tul Köriye vor organiza un festival, săr­bătorind astfel cei 10 ani care au trecut de la eliberarea acestei localități. La organizarea festivităților participă și t elevii de la școlile de muzică, precum și membrii grupurilor de artiști plastici și detașamentele de pionieri. La începu­tul lunii mai, la Tatabánya și Esztergom vor avea loc festivaluri culturale date de pionieri. In județul Komárom, la a­­ceste festivități vor participa aproxima­tiv 7.000 de tineri. Tineretul din Sztálhnváros, primul oraș socialist din R.P. Ungară, va sărbători amplu aniversarea eliberării Ungariei. In acest scop se fac pregătiri intense. La Casa de cultură „Bartók Béla“ au loc de două ori pe săptămînă consfătuiri în ve­derea întocmirii programului artistico­­cultural. In județul Fejér, viața culturală a luat un mare avînt. In localitatea Szabad­­battyán a fost organizată o echipă de artiști amatori, care va pregăti și pre­zenta în satele învecinate comedia „Pțnă mîine se va descoperi“ de László Sólyom. O muncă plină de avint desfă­șoară membrii organizației­­ Uniunii Tiner­­etului Muncitor din localitatea Dég. Aici, tineretul a organizat un cor, o e­­chipă de teatru și o orchestră. în Kisgy­ala a l­uat ființă cel de al lă-lea ansamblu cultural din județul ,­ Sápogy care pregătește un bogat program în cinstea zilei de 4 aprilie. In județul Heves, pînă în­­ prezent peste 250 echipe culturale ale organiza­țiilor Uniunii Tineretului Muncitor din R.P. Ungară au anunțat că vor participa la festivitățile culturale în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării Unga­riei. ..’.ft­" , P . P. CHINEZĂ Mineri de la mina Fushun lucrind la suprafață. R. P. POLONĂ Zece ani de dezvoltare a industriei socialiste în voevodatul Wroclaw In cei zece ani care au trecut de la instaurarea puterii populare, în­­ voevo­­datul Wroclaw ca și în întreaga Polonie au avut loc mari transformări atît pe tărim social cit și economic. Reconstrucția rapidă a industriei în voevodatul Wroclaw a început chiar din momentul eliberării și aceasta datorită e­­forturilor depuse de întregul popor polo­nez. Chiar înainte de sfîrșitul anului 1945, au fost puse în funcțiune 275 între­prinderi industriale mari și mijlocii.­­a­dică toate întreprinderile care nu fuse­seră distruse în timpul războiului sau care fuseseră numai ușor avariate. Din anul 1945 industria acestui voi­vodat a făcut progrese rapide. Numărul întreprinderilor industriale crește an de an, concomitent cu sporirea producției și cu creșterea numărului lucrătorilor din industrie. In tim­p ce în august 1945 în toate întreprinderile industriale existente pe a­­tunci în voevodatul Wroclaw erau folo­siți numai 1.699 lucrători, in 1952 nu­mărul lucrătorilor din întreprinderile in­dustriale socialiste ale voevodatului se ridica la aproximativ 280.000. Intre anii 1946—1953 producția indus­trială a voevodatului Wroclaw a cres­cut de șase ori.­­ Proporția lucrătorilor din industria grea față de numărul total al lucrătorilor din industrie a crescut de la aproxima­tiv 39 la­­ sută în 1936 la 52 la sută în 1953. Proporția lucrătorilor din industria mijloacelor de transport și industria con­strucțiilor navale a crescut de la 0,7 la sută în 1936 la 4,2 la sută în 1953, cifra corespunzătoare pentru industria electro­­tehnici fiind de 0,5 la sută în 1936 și­­ la ea« fn 1984.

Next