Viața Nouă, aprilie-iunie 1955 (Anul 12, nr. 3218-3295)

1955-06-10 / nr. 3278

Y r v i Organ al Comitetului Regional P. M. R. și al Sfatului Popular Regional Galați ANUL XII SERIA II Nr. 3278 Vineri 10 iunie 1955 4 PAGINI - 20 BANI O nouă și importantă inițiativă de pace a U. R. S. S. Ziarele au publicat un document de­ deosebită însemnătate . Nota guver­nului sovietic către guvernul Republicii Federale Germane. Așa cum se arată în notă, guvernul sovietic propune guvernu­­lui Republicii Federale Germane stabilirea de relații directe, diplomatice și comer­ciale, precum și culturale, între cele două țări. Propunerea guvernului sovietic privi­toare la normalizarea relațiilor cu Repu­blica Federală Germană reprezintă un element nou și foarte important pentru desfășurarea situației internaționale ac­tuale. Expresie a politicii de pace promo­vate consecvent de Uniunea Sovietică, această propunere reflectă năzuința vie a guvernului sovietic spre normalizarea re­lațiilor internaționale, spre crearea unei atmosfere de încredere și colaborare rod­nică între țări și popoare, și subliniază eforturile sale stăruitoare îndreptate spre Înfăptuirea unor asemenea țeluri, în inte­resul micșorării încordării internaționale, al cauzei păcii și securității in lumea în­treagă, îndeosebi pentru popoarele europene —­ între care și poporul român — chesti­unea normalizării relațiilor între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană prezintă un interes deosebit: întotdeauna caracterul relațiilor existente între poporul sovietic și poporul german a exercitat o puternică influență asupra situației în Eu­ropa. Istoria ultimelor decenii arată cît de hotărîtoare ar putea fi pentru pacea și securitatea întregului nostru continent existența unor relații bune, de colaborare pașnică între aceste două popoare. Forțele agresiunii caută să dezbine cele două popoare să ar­­țe vrajba între ele, pentru a-și putea promova mai lesne pla­nurile de război și de subjugare a popoa­relor. Cercurile agresive își înteme­iază planurile pe încercarea d­e apune Republica Federală Germană Uni­­­unii Sovietice și țărilor democrat-popu­­lare. Nu e greu de văzut că asemenea pla­nuri au de scop să adune pe cerul Euro­pei norii unui nou război și că un astfel de război ar transforma de data aceasta inevitabil teritoriul Germaniei într-o zo­nă a focului și distrugerii. Nota sovietică oglindește dorința cea mai vie a Uniunii Sovietice de a feri po­porul german și celelalte popoare ale Eu­ropei de amenințarea unui asemenea război. „Nu se poate îngădui ca eveni­mentele să evolueze pe o astfel de cale — se arată în notă. Primejdia ce amenință poate fi preîntîmpinată dacă între țările noastre vor fi stabilite relații normale, bazate pe încredere reciprocă și colabo­rare pașnică“. Nota guvernului sovietic adresată Re­publicii Federale Germane reliefează cu putere atitudinea consecvent principială a Uniunii Sovietice, de înțelegere și spri­jinire a intereselor naționale ale poporu­lui german, în contrast cu atitudinea cercurilor agresive din anumite țări, care ignorează și încalcă interesele funda­mentale ale poporului german, conside­­rîndu-l, în planurile lor de dominație mondială, drept un popor care trebuie în­robit și transformat în carne de tun. Cu totul asta a fost și este atitudinea Uniunii Sovietice în problema germană Deși a suferit distrugeri și pierderi imense în timpul războiului trecut, sta­tul sovietic nu s-a călăuzit niciodată de un sentiment de răzbunare față de po­porul german. Aceasta este dovedit de poziția constructivă a U.R.S.S. față de problema germană, ca și de relațiile re­ciproce bine stabilite între Uniunea So­vietică și R. D. Germană, relații trainice bazate pe egalitate în drepturi și neames­tecul în treburile interne. Politica U.R.S.S. în problema germană pornește de la re­cunoașterea dreptului națiunii germane la o existență și dezvoltare liberă și inde­pendentă, intr-un stat unit, pașnic și de­mocratic care să-și îndeplinească pe de-a întregul rolul ce-i revine printre princi­palele puteri din Europa. O asemenea politică corespunde pe,de-a întregul și punctului de vedere al poporului ro­mân, care o sprijină împreună cu toate popoarele iubitoare de pace. Propu­­nînd acum stabilirea și dezvoltarea unor relații normale între U.R.S.S. și Repu­blica Federală Germană, guvernul sovie­tic are în vedere încă odată faptul că asemenea relații vor contribui la rezol­varea problemelor nereglementate privind întreaga Germanie și vor trebui astfel să ajute la rezolvarea principalei probleme naționale, generale, a poporului german — restabilirea unității unui stat demo­crat german iubitor de pace. Un însemnat aport adus cauzei dezvol­tării colaborării rodnice între state îl con­stituie propunerea guvernului sovietic pri­vitoare la stabilirea unor relații mai sta­bile în domeniul comerțului, ca și a unor legături de colaborare culturală, științi­fică și tehnică între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană. Sunt evi­dente perspectivele ce le deschide comer­țului exterior al Republicii Federale Ger­mane stabilirea și dezvoltarea unor legă­turi economice trainice cu U.R.S.S., care dispune de o industrie de prim rang și de o agricultură aflată la un înalt nivel de dezvoltare, mai ales dacă ținem seama de dificultățile crescînde pe care le întîmpină desfășurarea comerțului exterior pe piața capitalistă. In măsură corespunzătoare și-ar putea dovedi eficacitatea și rodnicia dezvoltarea unor relații economice nor­male între Republica Federală Germană și celelalte țări ale lagărului democrat care în ultimii ani au evoluat mult din punct de vedere economic, ceea ce le dă putința să întrețină și să dezvolte largi legături comerciale cu alte state, pe baza egalității în drepturi și avantajului re­ciproc. O influență binefăcătoare asupra dez­voltării generale a culturii europene ar avea întreținerea unor legături științifice, culturale și tehnice dintre popoarele U.R.S.S. și Germaniei, legături care au vechi tradiții. Nota guvernului sovietic și importan­tele propuneri cuprinse în ea vin în întîm­­pinarea năzuințelor maselor largi ale populației vest-germane și ale întregului popor german. Se știe că populația vest­­germană nutrește de mult dorința norma­lizării relațiilor între Republica Federală Germană și Uniunea Sovietică, iar repre­zentanți ai unor largi cercuri politice și cercuri de afaceri vest-germane au ex­primat în repetate rînduri cerința de a se înlătura obstacolele în calea unor relații normale cu U.R.S.S. stabilirii Refe­­rindu-se la declarațiile unor cunoscuți oa­meni politici, cum sunt foștii cancelari ai Reichului, Joseph Wirth și Brüning, chiar revista americană ,,U. S. News World Report“ arăta, nu fără necaz, că aceștia „se pronunță limpede în favoarea unei înțelegeri cu Uniunea Sovietică“ pentru că ,,germanii au dus-o întotdeauna bine cînd s-au bucurat de prietenia Uniunii Sovie­tice și au suferit dezastre cînd și-au făcut din sovietici inamici“. In asemenea condiții este evident că propunerile Uniunii Sovietice sînt întîm­­pinate cu satisfacție și aprobare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice vest­­germane. Ziarul „Der Tag“ califică nota sovietică drept „un eveniment istoric“ iar numeroase alte ziare cer cancelarului Adenauer să accepte de îndată invitația guvernului sovietic și să meargă la Mos­cova pentru a discuta problema stabilirii de relații diplomatice și comerciale și pentru examinarea chestiunilor legate de aceasta. ..Bonn-ul — serie „Telegraf“ se află în fața unei șanse unice în istoria sa“. . Nota guvernului sovietic adresată Re­publicii Federale Germane a produs un puternic ecou în opinia publică mondială. Pretutindeni este subliniată însemnăta­tea deosebită a acestui document. In legă­tură cu aceasta nu poate trece neobservată poziția anumitor cercuri occidentale care, după ce nu demult insistau în fel și chip asupra „restabilirii suveranității“ Germa­niei occidentale, accentuează acum că acordurile de la Paris pun Republica Fe­derală Germană într-o stare de depen­dență față de puterile occidentale, de al căror acord trebuie să se bucure orice acțiune a Republicii Federale. Poporul român salută cu satisfacție noua inițiativă pașnică a Uniunii Sovietice pri­vitoare la normalizarea relațiilor între U.R.S.S. și Republica Federală Germană. Poporul nostru este interesat în realizarea unei asemenea normalizări deoarece ea ar aduce rezultate pozitive nu numai pentru cele două părți, ci ar avea o influență binefăcătoare asupra întregii situații din Europa. Poporul român își exprimă aprobarea și sprijinul deplin față de propunerile cu­prinse în Nota guvernului sovietic, con­vins că ele slujesc intereselor vitale ale poporului german și că realizarea lor ar aduce un aport de neprețuit la cauza în­tăririi păcii și securității în Europa și în lume. (Articol de fond din „Scînteia“ nr. 3305). Daruri pentru primul Congres mondial al mamelor Sala de lucru a comisiei de fe­mei de pe lîngă sfatul popular re­gional Galați are în aceste zile un aspect neobișnuit. Ea este împodo­bită cu cele mai frumoase obiecte de mînă pe care muncitoarele, ță­răncile muncitoare, gospodine femei intelectuale din cuprinsul re­li­giunii noastre le-au lucrat din toa­tă inima ca daruri pentru primul Congres mondial al mamelor. Printre obiectele pe care comisiile raionale și orășenești de femei le-au trimis până acum, se găsesc un ta­­van gigant lucrat în miniatură de femeile de la întreprinderea pisci­colă din Sulina, precum și alte u­­nelte pescărești folosite de pescarii din Deltă, numeroase obiecte cas­nice minunat executate, fețe de ma­să, perne, ștergare, perdele, etc. pe care sunt brodate cuvintele „Congre­sul Mondial al Mamelor“ sau pe care sunt pictați porumbei ai păcii - lu­crări trimise de femeile din raionul Filimon Sîrbu. De asemenea în sala sfatului popular regional se mai gă­sesc numeroase obiecte lucrate de copii în cadrul cercurilor „mîinilor îndemînatice“ ale caselor de pionieri și din căminele de copii. Un dar deo­sebit de frumos l-a făcut colectivul Teatrului de păpuși din Galați, confecționînd un minunat „Vasila­­che“ lucrat artistic numai în mă­tase. Se mai pot vedea aici broderii și picturi cu aspecte din munca cres­cătoarelor de păsări și viermi de mătase trimise de femeile din raio­nul Liești și Macin precum și alte obiecte care redau aspecte din viața nouă și fericită a mamelor și copii­lor din patria noastră. La sfatul popular regional conti­nuă să sosească obiecte din toate colțurile regiunii noastre pe care fe­meile le-au lucrat și le dăruiesc cu dragoste primului Congres mondial al mamelor. t —­­3. Turtoi — In practică la gră­dina de zarzavat (pag. 2-a) Ing. Romulus Popescu — Aplica­rea regulilor agrotehnice condiție de seamă pentru obținerea de recolte bogate (pag. 2-a) — M. Atra — Succesele mecani­zatorilor de la S.M.T. Balta Albă (pag. 2-a) — I. Tănăsachi — Din experiența unei întreprinderi în reducerea pre­ li­ numărul de azo­­ tului de cost al produselor (pag. 3-a) — Festivalul filmului polonez (pag. 3-a) — Puternicul ecou al notei Gu­vernului Sovietic adresată guvernu­lui Republicii Federale Germane (pag. 4-a) — Crima este evidentă (pag. 4-a) — Un articol al ziarului „Pravda" cu privire la relațiile româno-iugos­­lave (pag. 4-a) — Cinematografele din Moscova prezintă jurnalul „Vizita delegației Guvernamentale Sovietice in Iugos­lavia“ (pag. 4-a) — Ședința extraordinară a Consi­liului de Miniștri al Germaniei oc­cidentale (pag. 4-a) — In legătură cu apropiata con­ferință a Miniștrilor Afacerilor Ex­terne al S.U.A., Angliei și Franței (pag. 4-a). De pe cuprinsul regiunii noastre Pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen Ca urmare a muncii însuflețite depuse de colectivul de la fabrica „Brateș“, planul de producție de la 1 ianuarie — 1 mai a.c. a fost depă­șit cu 28,62 la sută. Muncitorii de aici au reușit în luna mai să reali­zeze planul la producția globală în procent de 114 la sută. In vederea realizării înainte de termen a planu­lui pe anul 1955, ultimul an al pla­nului cincinal — colectivul de mun­că de la fabrica „Brateșul“, — în­drumat de organizația de bază, și-a sporit avîntul în muncă pentru de­pășirea sarcinilor de producție ce îi revin. Ca urmare în prima săptă­­m­înă a lunii iunie a crescut produc­tivitatea muncii, realizîndu-se pro­duse de bună calitate peste plan. ★ In întimpinarea Congresului mon­dial al mamelor, colectivul de mun­că de la secția Corozo din întreprin­derea „Brateș“ a realizat 8 modele noi de nasturi pentru copii și femei. Aceste modele sunt acum produse în mari cantități, în diferite culori ferme, fiind puse la dispoziția con­si sumatorilor prin comerțul de stat de la 1 iunie a.c.ț La realizarea acestor modele s-au evidențiat maistrul modelier Paul Favori și maistrul vopsitor Coradini Cezar. HORBAGIU VICTOR Corespondent PRĂȘITUL MECANIC AL CULTURILOR In clișeu ; Tractoristul Lunga Ștefan de la G. A. S. ,.Berea Barbu“ executind cu ajutorul cultivatorului K.U.T. prășitul mecanic al porumbului. Au obtinu­t t Pentru asigurarea cu scule pes­cărești a punctelor și secțiilor pis­cicole in orașul Galați a luat ființă acum doi ani o fabrică de scule și plase pescărești. Noua fabrică înzestrată cu mașini și utilaj modern produce lunar pen­tru întreprinderile piscicole din Su­lina, Sf. Gheorghe, Galați, Brăila, Tulcea, Constanța, zeci și sute de kg. plasă. Plasele ce le lucrează muncitoa­rele fabricii la mașinile de împletit sunt de trei categorii, după calitatea lor. Tov. Croitoru Paraschiva este una din muncitoarele din fabrică care dă plase de calitatea I-a. La plasele lucrate de ea nu vezi nici un ochi sărit la mașină Tovarășa Croitoru este fruntașă pe fabrică în ceea ce privește calitatea pro­ducției. Urmărind realizarea unei producții de calitate, utemista Munteanu Flo­­rica dă mare atenție și sporirii ne­încetate a producției. In fiecare lu­nă ea își depășește sarcina de plan cu 31 la sută și alte muncitoare din secția plasă își depășește sarcinile lu­nare de producție. De exemplu frunta­șa în producție Buhoci Maria, luna trecută și-a îndeplinit sarcinile de plan în proporție de 160 la sută. tov. Gri­­gore Maria și Munteanu Ioana și-au depășit cu mult sarcinile de produc­ție. . .Secția remarat a fabricii are la­ noi realizări lui ca prin revizia manuală să se completeze țesutul și să se repare plășile rămase cu unele defecțiuni de la mașini. In această secție frun­tașă este tovarășa Hurmuzis Dom­nița, care își depășește planul regulat . Muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii de plase pescărești din Ga­lați desfășoară cu tot mai mult a­­vor­t întrecerea socialistă. Ca urmare a acestui fapt, planul de producție la ață pescărească pe luna mai a fost depășit cu 8,5 la sută, iar la plase pescărești cu 12,8 la sută. In această perioadă o contribuție de seamă la realizarea planului a adus-o schimbul maistrului Munteanu N, care numai pînă la 26 mai și-a de­pășit sarcina de plan la ață pescăreas­că cu 12 la sută și la plase cu 3 la sută. Tov. Munteanu Nicolae se preocupă cu dragoste și de pregăti­rea profesională a tovarășilor noi veniți în fabrică. Cu ajutorul maistru­lui astăzi muncitori ca Ariton Ma­ria și Filimaciu Ioana au devenit fruntașe în producție. Exemple în producție sunt și tova­rășele Ciobotaru Margareta, și Scu­­taru Elena care și-au depășit sarci­nile de producție pe luna mai cu 37—27 la sută . G. STEFANESCU TOMA ION și SIMION VLADIMIR corepondenți Colectiviștii execută prașil a doua la porumb și floarea-soarelui . De la trimisul nostru­ la mnicii colectiviști din satul Congaz, raionul Tulcea cu sprijinul tehnicienilor agronomi, au însămîn­­țat la vreme întreaga suprafață de 30 hectare cu porumb în cuiburi a­­șezate în pătrat. Lucrul acesta pe lîngă faptul că le va aduce sporuri însemnate de recoltă, a ușurat mult munca colectiviștilor la întreținerea culturilor, lucrare pe care au putut-o efectua cu prășitoarele. Folosind pră­­șitoarele, colectiviștii au executat prașila porumbului printre rinduri atît in lung cît și în lat, reușind ast­fel ca numai în cîteva zile să ter­mine prașila întîia. De asemenea ei au terminat prașila întîia la floa­rea-soarelui, fasole, cartofi și alte culturi. Zilele acestea, colectiviștii au început prașila doua la porumb. Hotăriți să smulgă pămîntului rod cît mai bogat, ei au intensificat în­trecerea socialistă între echipe și în numai 2 zile au executat prașil a doua pe o suprafață de 15 hectare cu porumb. Fruntașă este echipa 3-a condusă de tov. Negru Ștefan, urmată de echipa condusă de tov. Gheorghe Dogaru. Amîndouă echipe­le au prășit cele mai mari supra­fețe făcînd lucrări de calitate. ★ Membrii gospodăriei colective „Oc­tombrie Roșu“ din comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, aju­tați îndeaproape prin sfaturile date de tov. Cubleșeanu Emil, inginer a­­gronom de la S. M. T„ s-au con­vins că numai muncind pămîntul după regulile agrotehnice pot ob­ține recolte bogate la hectar. In primăvara acestui an, ei au în­­sămînțat la vreme iar acum culturile sînt bine dezvoltate. Avînd sprijinul frățesc al mecanizatorilor de la S. M. T. „Mihail Kogălniceanu“, co­lectiviștii au reușit să termine la 7 iunie prașila doua pe întreagă su­prafață semănată cu floarea-soarelui cît și prășila întîia la 40 hectare cu porumb, însămînțate în cuiburi așe­zate în pătrat. Aplicarea prășitului mecanic a a­­dus colectiviștilor o economie de peste 300 zile-muncă, valoarea zilei-mun­­că crescînd astfel simțitor, întrecerea socialistă organizată în­tre echipe devine zi de zi tot mai însuflețită. Pînă acum în fruntea în­trecerii se află echipele conduse de tov. Marin Mihai și Ana Poleacov. Membrii acestei gospodării colec­tive, îndrumați de organizația de bază și cu sprijinul inginerilor și tehnicienilor agronomi, sunt hotărîți să aplice întocmai regulile agroteh­nice printre care și polenizarea su­plimentară la floarea-soarelui. — Briceag! Corbea! Min­­dral... Aici! Clinii care porniseră în goa­nă lătrînd se opriseră ară­­tîndu-și colții. Nu e de glu­mit cu dulăii de care fug și lupii... Glasul care potolise furia clinilor ciobănești venea de după strungă. Tot din acea parte se arătă un munte de om, roșcovan la față. — N-ai grijă, strigă el, pornește! Clinii schimbaseră garda­, în timp ce primii se împrăș­­tiară, alți doi îl însoțeau a­­cum din spate. Omul făcu cîțiva pași spre mine. sus îi era încet, apăsat ver­de parcă și-ar fi cufundat un picior în pămînt. Cînd fu aproape, mi-am dat seama că omul era șchiop. Stîngul îl avea din lemn. — Fii binevenit, zise el, și-mi strînse voinicește mîi­­nile. Ai nevoie de mine? Sunt baciul stînii cooperatiste... ...In jur era liniște. Doar ciocîrliile ascunse prin pădu­rea de la Ghioldan mai tul­burau cu trilurile lor întinsul malului de oi de la Privat. Baciul, culcat ca și mine pe patul de româniță tăcea.­­Cineva îl strigă... și am­ rămas singur. In minte mai stăruia glasul domol dar ho­­tărît al baciului Vasile, tot ce îmi povestise, așa cum au fost și sînt faptele, așa cum le-au întărit mai tîrziu și oamenii din comuna Vladimir­escu, unde s-a Tudor năs­cut Vasile S. I. Popa. Războiul ii luase baciului un picior, acasă, în Tudor Vla­­­dimirescu, foamea se înăs­prise. Intrase apoi cioban pe la oameni dar n-a fost mare pricopseală. Mai tîrziu, la hectarul adus în căsnicie de nevastă, se mai adaugă unul, dat de stat, la reforma agra­ră. In 1951 oamenii porniseră în chip nou la treabă. Coo­perativa din comună avea de gînd să organizeze sani mari în care țăranii munci­tori să-și stringă laolaltă oile care să fie îngrijite mai tot timpul anului de cooperativă. La adunarea populară oamenii l-au ales pe Vasile S.I. Popa drept baci ..că-i priceput și gospodar de frunte și­ i țăran muncitor cinstit". In sat au fost organizate astfel cinci sani cooperatiste. Stîna numă­rul unu i-a fost încredințată lui Vasile. Baciul e mulțumit. Are șa­se copii, trei flăcăi și trei fete. Cel mare, Marin și al doilea după el, lucrează ală­turi de iaică-sa la stînă, pri­mul e cioban și al doilea la strungă. Ceilalți doi învață carte, Rădița e la grădiniță și Neanița, de doi ani, se mai ține încă de poala maică-si. Și baciul și feciorii de la stină știu carie­ s-au dus vremurile cînd număratul oi­lor se făcea pe răboj... Baciu Vasile citește ziarele, ba une­ori chiar și broșuri care vor­besc despre felul nou in care se cresc prin țară oile. De cinci ani, Vasile S. I. Popa este baci, și nimeni nu are de ce să fie nemulțumit. In tîrla lui are 623 de oi­­ de la 160 de oameni. Ii crește inima văzînd cum an de an numărul oilor crește. Mulți care au oi la el, sunt în întovărășirea agricolă. Ia­tă: Vasile Palade­acu doi ani a avut aici în tîrlă o sin­gură oaie, acu are trei; Iancu Lupoaiei pe vremuri nu a­­vea nici una, mai acu un an a avut două și acu are patru. Sînt și din acei care au cres­cut la cinci, opt sau chiar ze­ce oi ca Ion Cucu, Ion Sava și Mihail Dinu. Manole Bu­suioc din Vameș a cerut­­ ca cele 15 oi ale sale să fie pri­mite in stîna cooperatistă un­­de-i baci Popa Vasile. In stîna baciului majorita­tea oilor sînt tigăi, din cele cu lună bună. Sfatul popular comunal a dat oamenilor, pen­tru reproducția oilor, berbeci de rasă. La stîna cooperatistă țăranii muncitori nu plătesc imașul pentru oi, ci coopera­tiva. Ei sînt scutiți de cote­le de lapte. Țăranii munci­tori nu plătesc nici ciobanii, înainte, ciobanilor chemați de pe alte locuri li se dădea 7 kg. de lapte și 40 de lei pentru fiecare oaie. Țăranii muncitori primesc cite patru kg. de brînză pen­tru fiecare oaie, își iau luna de pe oi și mieluții. De viața și de întreținerea oilor răs­punde din primăvară și pînă tîrziu în toamnă cooperativa. Lui, baciului,ii revine o ma­re răspundere: are in seama sa o parte din septetul comu­nei. Cele mai bune și mai grase oi sint in stîna coope­ratistă numărul 1. Baciul le­ dă o Îngrijire specială. Are metodele sale i de muncă și datorită acestui fapt crește producția de lapte mai mult ca in altă parte. Pe el l-a prins gindul să-i cheme la întrecere pe ceilalți baci... Spuneam că pe tîrla lui se află peste 600 de oi dintre care mînzați, adică cele care dau lapte, aproape cinci sute. „Ei bine­­ aici baciul a scos un ceas de buzunar și bătut de cîteva ori cu dege­a­tul in sticla gălbuie) mulsul la stîna mea nu durează mai mult de o oră". Trebuie să ții iute la a­­ceasta treabă. Cu cit mulsul se face mai repede cu atît oile pornesc mai degrabă la iarbă. Și datul la timp la apă își are aici rostul său. Baciul aplică o metodă bună: oile din stîna lui pasc și noap­tea. Seara, adică după ulti­mul muls, se dă la iarbă pină la orele 11. Apoi, din nou de la 3 dimineața în sus. Pentru pornirea de noap­te, baciul și-a păstrat în a­­propierea tîrlei un loc de vreo zece hectare. Oile se odihnesc două ore la prânz și trei noaptea, restul timpu­lui sunt la păscut. De la agentul veterinar care vine să vaccineze oile, el a învă­țat că acestea au nevoie pe lângă o hrană bună și de o bună îngrijire. Și, adevărat este, că in tarlaua lui dom­nește o curățenie ca intr-o casă de om gospodar, guno­iul adunat în fiecare zi, este ars. Înainte de­ muls, el spune ciobanilor să spele gă­lețile, le opărește cu apă fiartă și apoi spune ciobani­lor să se spele bine pe mîini. „E sănătos și pentru oaie și pentru lapte", obișnuiește să le amintească deseori baciul Vasile. Țăranii muncitori­­ din sat au scăpat de grija oilor mai tot timpul anului. Din cînd în cînd, mai vin pe la stină să le vadă, stau de vorbă cu baciul și pleacă mulțu­miți... ★ Munca baciului nu e numai frumoasă, dar și bine răsplă­tită. . Cînd s-a întors din război, baciul avea doar o oaie la gospodăria lui; acum are 12; acasă mai are și o pijică, un porc, o căruță, plug și doi cai care întoarce brazda pe cîmp. Copiii ii sînt îmbrăcați, învață carte, gospodăria lui crește. Viața lui acum e alta, mai îmbelșugată. E mulțumit cum n-a fost niciodată.­­ Se lăsase noapte. Pe cer s-au aprins stelele. Zefirul aduce zvon de cintec. Cine­va ii zice cu foc din fluier. E Marin, băiatul cel mare al baciului care, Und se duce noaptea în porneală cu oile, cîntă din fluieraș de ți-i mai mare dragul. Am ascultat și eu cu p­a­­­cere cîntecul. Era un cintec vesel, de foc pornit, un cin­tec de viață nouă. ȘTEFAN CASTOR BACIUL STÎNII COOPERATISTE ---- - . *

Next