Viața Nouă, aprilie-iunie 1955 (Anul 12, nr. 3218-3295)
1955-06-10 / nr. 3278
Y r v i Organ al Comitetului Regional P. M. R. și al Sfatului Popular Regional Galați ANUL XII SERIA II Nr. 3278 Vineri 10 iunie 1955 4 PAGINI - 20 BANI O nouă și importantă inițiativă de pace a U. R. S. S. Ziarele au publicat un document de deosebită însemnătate . Nota guvernului sovietic către guvernul Republicii Federale Germane. Așa cum se arată în notă, guvernul sovietic propune guvernului Republicii Federale Germane stabilirea de relații directe, diplomatice și comerciale, precum și culturale, între cele două țări. Propunerea guvernului sovietic privitoare la normalizarea relațiilor cu Republica Federală Germană reprezintă un element nou și foarte important pentru desfășurarea situației internaționale actuale. Expresie a politicii de pace promovate consecvent de Uniunea Sovietică, această propunere reflectă năzuința vie a guvernului sovietic spre normalizarea relațiilor internaționale, spre crearea unei atmosfere de încredere și colaborare rodnică între țări și popoare, și subliniază eforturile sale stăruitoare îndreptate spre Înfăptuirea unor asemenea țeluri, în interesul micșorării încordării internaționale, al cauzei păcii și securității in lumea întreagă, îndeosebi pentru popoarele europene — între care și poporul român — chestiunea normalizării relațiilor între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană prezintă un interes deosebit: întotdeauna caracterul relațiilor existente între poporul sovietic și poporul german a exercitat o puternică influență asupra situației în Europa. Istoria ultimelor decenii arată cît de hotărîtoare ar putea fi pentru pacea și securitatea întregului nostru continent existența unor relații bune, de colaborare pașnică între aceste două popoare. Forțele agresiunii caută să dezbine cele două popoare să arțe vrajba între ele, pentru a-și putea promova mai lesne planurile de război și de subjugare a popoarelor. Cercurile agresive își întemeiază planurile pe încercarea de apune Republica Federală Germană Uniunii Sovietice și țărilor democrat-populare. Nu e greu de văzut că asemenea planuri au de scop să adune pe cerul Europei norii unui nou război și că un astfel de război ar transforma de data aceasta inevitabil teritoriul Germaniei într-o zonă a focului și distrugerii. Nota sovietică oglindește dorința cea mai vie a Uniunii Sovietice de a feri poporul german și celelalte popoare ale Europei de amenințarea unui asemenea război. „Nu se poate îngădui ca evenimentele să evolueze pe o astfel de cale — se arată în notă. Primejdia ce amenință poate fi preîntîmpinată dacă între țările noastre vor fi stabilite relații normale, bazate pe încredere reciprocă și colaborare pașnică“. Nota guvernului sovietic adresată Republicii Federale Germane reliefează cu putere atitudinea consecvent principială a Uniunii Sovietice, de înțelegere și sprijinire a intereselor naționale ale poporului german, în contrast cu atitudinea cercurilor agresive din anumite țări, care ignorează și încalcă interesele fundamentale ale poporului german, considerîndu-l, în planurile lor de dominație mondială, drept un popor care trebuie înrobit și transformat în carne de tun. Cu totul asta a fost și este atitudinea Uniunii Sovietice în problema germană Deși a suferit distrugeri și pierderi imense în timpul războiului trecut, statul sovietic nu s-a călăuzit niciodată de un sentiment de răzbunare față de poporul german. Aceasta este dovedit de poziția constructivă a U.R.S.S. față de problema germană, ca și de relațiile reciproce bine stabilite între Uniunea Sovietică și R. D. Germană, relații trainice bazate pe egalitate în drepturi și neamestecul în treburile interne. Politica U.R.S.S. în problema germană pornește de la recunoașterea dreptului națiunii germane la o existență și dezvoltare liberă și independentă, intr-un stat unit, pașnic și democratic care să-și îndeplinească pe de-a întregul rolul ce-i revine printre principalele puteri din Europa. O asemenea politică corespunde pe,de-a întregul și punctului de vedere al poporului român, care o sprijină împreună cu toate popoarele iubitoare de pace. Propunînd acum stabilirea și dezvoltarea unor relații normale între U.R.S.S. și Republica Federală Germană, guvernul sovietic are în vedere încă odată faptul că asemenea relații vor contribui la rezolvarea problemelor nereglementate privind întreaga Germanie și vor trebui astfel să ajute la rezolvarea principalei probleme naționale, generale, a poporului german — restabilirea unității unui stat democrat german iubitor de pace. Un însemnat aport adus cauzei dezvoltării colaborării rodnice între state îl constituie propunerea guvernului sovietic privitoare la stabilirea unor relații mai stabile în domeniul comerțului, ca și a unor legături de colaborare culturală, științifică și tehnică între Uniunea Sovietică și Republica Federală Germană. Sunt evidente perspectivele ce le deschide comerțului exterior al Republicii Federale Germane stabilirea și dezvoltarea unor legături economice trainice cu U.R.S.S., care dispune de o industrie de prim rang și de o agricultură aflată la un înalt nivel de dezvoltare, mai ales dacă ținem seama de dificultățile crescînde pe care le întîmpină desfășurarea comerțului exterior pe piața capitalistă. In măsură corespunzătoare și-ar putea dovedi eficacitatea și rodnicia dezvoltarea unor relații economice normale între Republica Federală Germană și celelalte țări ale lagărului democrat care în ultimii ani au evoluat mult din punct de vedere economic, ceea ce le dă putința să întrețină și să dezvolte largi legături comerciale cu alte state, pe baza egalității în drepturi și avantajului reciproc. O influență binefăcătoare asupra dezvoltării generale a culturii europene ar avea întreținerea unor legături științifice, culturale și tehnice dintre popoarele U.R.S.S. și Germaniei, legături care au vechi tradiții. Nota guvernului sovietic și importantele propuneri cuprinse în ea vin în întîmpinarea năzuințelor maselor largi ale populației vest-germane și ale întregului popor german. Se știe că populația vestgermană nutrește de mult dorința normalizării relațiilor între Republica Federală Germană și Uniunea Sovietică, iar reprezentanți ai unor largi cercuri politice și cercuri de afaceri vest-germane au exprimat în repetate rînduri cerința de a se înlătura obstacolele în calea unor relații normale cu U.R.S.S. stabilirii Referindu-se la declarațiile unor cunoscuți oameni politici, cum sunt foștii cancelari ai Reichului, Joseph Wirth și Brüning, chiar revista americană ,,U. S. News World Report“ arăta, nu fără necaz, că aceștia „se pronunță limpede în favoarea unei înțelegeri cu Uniunea Sovietică“ pentru că ,,germanii au dus-o întotdeauna bine cînd s-au bucurat de prietenia Uniunii Sovietice și au suferit dezastre cînd și-au făcut din sovietici inamici“. In asemenea condiții este evident că propunerile Uniunii Sovietice sînt întîmpinate cu satisfacție și aprobare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice vestgermane. Ziarul „Der Tag“ califică nota sovietică drept „un eveniment istoric“ iar numeroase alte ziare cer cancelarului Adenauer să accepte de îndată invitația guvernului sovietic și să meargă la Moscova pentru a discuta problema stabilirii de relații diplomatice și comerciale și pentru examinarea chestiunilor legate de aceasta. ..Bonn-ul — serie „Telegraf“ se află în fața unei șanse unice în istoria sa“. . Nota guvernului sovietic adresată Republicii Federale Germane a produs un puternic ecou în opinia publică mondială. Pretutindeni este subliniată însemnătatea deosebită a acestui document. In legătură cu aceasta nu poate trece neobservată poziția anumitor cercuri occidentale care, după ce nu demult insistau în fel și chip asupra „restabilirii suveranității“ Germaniei occidentale, accentuează acum că acordurile de la Paris pun Republica Federală Germană într-o stare de dependență față de puterile occidentale, de al căror acord trebuie să se bucure orice acțiune a Republicii Federale. Poporul român salută cu satisfacție noua inițiativă pașnică a Uniunii Sovietice privitoare la normalizarea relațiilor între U.R.S.S. și Republica Federală Germană. Poporul nostru este interesat în realizarea unei asemenea normalizări deoarece ea ar aduce rezultate pozitive nu numai pentru cele două părți, ci ar avea o influență binefăcătoare asupra întregii situații din Europa. Poporul român își exprimă aprobarea și sprijinul deplin față de propunerile cuprinse în Nota guvernului sovietic, convins că ele slujesc intereselor vitale ale poporului german și că realizarea lor ar aduce un aport de neprețuit la cauza întăririi păcii și securității în Europa și în lume. (Articol de fond din „Scînteia“ nr. 3305). Daruri pentru primul Congres mondial al mamelor Sala de lucru a comisiei de femei de pe lîngă sfatul popular regional Galați are în aceste zile un aspect neobișnuit. Ea este împodobită cu cele mai frumoase obiecte de mînă pe care muncitoarele, țărăncile muncitoare, gospodine femei intelectuale din cuprinsul religiunii noastre le-au lucrat din toată inima ca daruri pentru primul Congres mondial al mamelor. Printre obiectele pe care comisiile raionale și orășenești de femei le-au trimis până acum, se găsesc un tavan gigant lucrat în miniatură de femeile de la întreprinderea piscicolă din Sulina, precum și alte unelte pescărești folosite de pescarii din Deltă, numeroase obiecte casnice minunat executate, fețe de masă, perne, ștergare, perdele, etc. pe care sunt brodate cuvintele „Congresul Mondial al Mamelor“ sau pe care sunt pictați porumbei ai păcii - lucrări trimise de femeile din raionul Filimon Sîrbu. De asemenea în sala sfatului popular regional se mai găsesc numeroase obiecte lucrate de copii în cadrul cercurilor „mîinilor îndemînatice“ ale caselor de pionieri și din căminele de copii. Un dar deosebit de frumos l-a făcut colectivul Teatrului de păpuși din Galați, confecționînd un minunat „Vasilache“ lucrat artistic numai în mătase. Se mai pot vedea aici broderii și picturi cu aspecte din munca crescătoarelor de păsări și viermi de mătase trimise de femeile din raionul Liești și Macin precum și alte obiecte care redau aspecte din viața nouă și fericită a mamelor și copiilor din patria noastră. La sfatul popular regional continuă să sosească obiecte din toate colțurile regiunii noastre pe care femeile le-au lucrat și le dăruiesc cu dragoste primului Congres mondial al mamelor. t —3. Turtoi — In practică la grădina de zarzavat (pag. 2-a) Ing. Romulus Popescu — Aplicarea regulilor agrotehnice condiție de seamă pentru obținerea de recolte bogate (pag. 2-a) — M. Atra — Succesele mecanizatorilor de la S.M.T. Balta Albă (pag. 2-a) — I. Tănăsachi — Din experiența unei întreprinderi în reducerea pre li numărul de azo tului de cost al produselor (pag. 3-a) — Festivalul filmului polonez (pag. 3-a) — Puternicul ecou al notei Guvernului Sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane (pag. 4-a) — Crima este evidentă (pag. 4-a) — Un articol al ziarului „Pravda" cu privire la relațiile româno-iugoslave (pag. 4-a) — Cinematografele din Moscova prezintă jurnalul „Vizita delegației Guvernamentale Sovietice in Iugoslavia“ (pag. 4-a) — Ședința extraordinară a Consiliului de Miniștri al Germaniei occidentale (pag. 4-a) — In legătură cu apropiata conferință a Miniștrilor Afacerilor Externe al S.U.A., Angliei și Franței (pag. 4-a). De pe cuprinsul regiunii noastre Pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen Ca urmare a muncii însuflețite depuse de colectivul de la fabrica „Brateș“, planul de producție de la 1 ianuarie — 1 mai a.c. a fost depășit cu 28,62 la sută. Muncitorii de aici au reușit în luna mai să realizeze planul la producția globală în procent de 114 la sută. In vederea realizării înainte de termen a planului pe anul 1955, ultimul an al planului cincinal — colectivul de muncă de la fabrica „Brateșul“, — îndrumat de organizația de bază, și-a sporit avîntul în muncă pentru depășirea sarcinilor de producție ce îi revin. Ca urmare în prima săptămînă a lunii iunie a crescut productivitatea muncii, realizîndu-se produse de bună calitate peste plan. ★ In întimpinarea Congresului mondial al mamelor, colectivul de muncă de la secția Corozo din întreprinderea „Brateș“ a realizat 8 modele noi de nasturi pentru copii și femei. Aceste modele sunt acum produse în mari cantități, în diferite culori ferme, fiind puse la dispoziția consi sumatorilor prin comerțul de stat de la 1 iunie a.c.ț La realizarea acestor modele s-au evidențiat maistrul modelier Paul Favori și maistrul vopsitor Coradini Cezar. HORBAGIU VICTOR Corespondent PRĂȘITUL MECANIC AL CULTURILOR In clișeu ; Tractoristul Lunga Ștefan de la G. A. S. ,.Berea Barbu“ executind cu ajutorul cultivatorului K.U.T. prășitul mecanic al porumbului. Au obtinut t Pentru asigurarea cu scule pescărești a punctelor și secțiilor piscicole in orașul Galați a luat ființă acum doi ani o fabrică de scule și plase pescărești. Noua fabrică înzestrată cu mașini și utilaj modern produce lunar pentru întreprinderile piscicole din Sulina, Sf. Gheorghe, Galați, Brăila, Tulcea, Constanța, zeci și sute de kg. plasă. Plasele ce le lucrează muncitoarele fabricii la mașinile de împletit sunt de trei categorii, după calitatea lor. Tov. Croitoru Paraschiva este una din muncitoarele din fabrică care dă plase de calitatea I-a. La plasele lucrate de ea nu vezi nici un ochi sărit la mașină Tovarășa Croitoru este fruntașă pe fabrică în ceea ce privește calitatea producției. Urmărind realizarea unei producții de calitate, utemista Munteanu Florica dă mare atenție și sporirii neîncetate a producției. In fiecare lună ea își depășește sarcina de plan cu 31 la sută și alte muncitoare din secția plasă își depășește sarcinile lunare de producție. De exemplu fruntașa în producție Buhoci Maria, luna trecută și-a îndeplinit sarcinile de plan în proporție de 160 la sută. tov. Grigore Maria și Munteanu Ioana și-au depășit cu mult sarcinile de producție. . .Secția remarat a fabricii are la noi realizări lui ca prin revizia manuală să se completeze țesutul și să se repare plășile rămase cu unele defecțiuni de la mașini. In această secție fruntașă este tovarășa Hurmuzis Domnița, care își depășește planul regulat . Muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii de plase pescărești din Galați desfășoară cu tot mai mult avort întrecerea socialistă. Ca urmare a acestui fapt, planul de producție la ață pescărească pe luna mai a fost depășit cu 8,5 la sută, iar la plase pescărești cu 12,8 la sută. In această perioadă o contribuție de seamă la realizarea planului a adus-o schimbul maistrului Munteanu N, care numai pînă la 26 mai și-a depășit sarcina de plan la ață pescărească cu 12 la sută și la plase cu 3 la sută. Tov. Munteanu Nicolae se preocupă cu dragoste și de pregătirea profesională a tovarășilor noi veniți în fabrică. Cu ajutorul maistrului astăzi muncitori ca Ariton Maria și Filimaciu Ioana au devenit fruntașe în producție. Exemple în producție sunt și tovarășele Ciobotaru Margareta, și Scutaru Elena care și-au depășit sarcinile de producție pe luna mai cu 37—27 la sută . G. STEFANESCU TOMA ION și SIMION VLADIMIR corepondenți Colectiviștii execută prașil a doua la porumb și floarea-soarelui . De la trimisul nostru la mnicii colectiviști din satul Congaz, raionul Tulcea cu sprijinul tehnicienilor agronomi, au însămînțat la vreme întreaga suprafață de 30 hectare cu porumb în cuiburi așezate în pătrat. Lucrul acesta pe lîngă faptul că le va aduce sporuri însemnate de recoltă, a ușurat mult munca colectiviștilor la întreținerea culturilor, lucrare pe care au putut-o efectua cu prășitoarele. Folosind prășitoarele, colectiviștii au executat prașila porumbului printre rinduri atît in lung cît și în lat, reușind astfel ca numai în cîteva zile să termine prașila întîia. De asemenea ei au terminat prașila întîia la floarea-soarelui, fasole, cartofi și alte culturi. Zilele acestea, colectiviștii au început prașila doua la porumb. Hotăriți să smulgă pămîntului rod cît mai bogat, ei au intensificat întrecerea socialistă între echipe și în numai 2 zile au executat prașil a doua pe o suprafață de 15 hectare cu porumb. Fruntașă este echipa 3-a condusă de tov. Negru Ștefan, urmată de echipa condusă de tov. Gheorghe Dogaru. Amîndouă echipele au prășit cele mai mari suprafețe făcînd lucrări de calitate. ★ Membrii gospodăriei colective „Octombrie Roșu“ din comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, ajutați îndeaproape prin sfaturile date de tov. Cubleșeanu Emil, inginer agronom de la S. M. T„ s-au convins că numai muncind pămîntul după regulile agrotehnice pot obține recolte bogate la hectar. In primăvara acestui an, ei au însămînțat la vreme iar acum culturile sînt bine dezvoltate. Avînd sprijinul frățesc al mecanizatorilor de la S. M. T. „Mihail Kogălniceanu“, colectiviștii au reușit să termine la 7 iunie prașila doua pe întreagă suprafață semănată cu floarea-soarelui cît și prășila întîia la 40 hectare cu porumb, însămînțate în cuiburi așezate în pătrat. Aplicarea prășitului mecanic a adus colectiviștilor o economie de peste 300 zile-muncă, valoarea zilei-muncă crescînd astfel simțitor, întrecerea socialistă organizată între echipe devine zi de zi tot mai însuflețită. Pînă acum în fruntea întrecerii se află echipele conduse de tov. Marin Mihai și Ana Poleacov. Membrii acestei gospodării colective, îndrumați de organizația de bază și cu sprijinul inginerilor și tehnicienilor agronomi, sunt hotărîți să aplice întocmai regulile agrotehnice printre care și polenizarea suplimentară la floarea-soarelui. — Briceag! Corbea! Mindral... Aici! Clinii care porniseră în goană lătrînd se opriseră arătîndu-și colții. Nu e de glumit cu dulăii de care fug și lupii... Glasul care potolise furia clinilor ciobănești venea de după strungă. Tot din acea parte se arătă un munte de om, roșcovan la față. — N-ai grijă, strigă el, pornește! Clinii schimbaseră garda, în timp ce primii se împrăștiară, alți doi îl însoțeau acum din spate. Omul făcu cîțiva pași spre mine. sus îi era încet, apăsat verde parcă și-ar fi cufundat un picior în pămînt. Cînd fu aproape, mi-am dat seama că omul era șchiop. Stîngul îl avea din lemn. — Fii binevenit, zise el, și-mi strînse voinicește mîinile. Ai nevoie de mine? Sunt baciul stînii cooperatiste... ...In jur era liniște. Doar ciocîrliile ascunse prin pădurea de la Ghioldan mai tulburau cu trilurile lor întinsul malului de oi de la Privat. Baciul, culcat ca și mine pe patul de româniță tăcea.Cineva îl strigă... și am rămas singur. In minte mai stăruia glasul domol dar hotărît al baciului Vasile, tot ce îmi povestise, așa cum au fost și sînt faptele, așa cum le-au întărit mai tîrziu și oamenii din comuna Vladimirescu, unde s-a Tudor născut Vasile S. I. Popa. Războiul ii luase baciului un picior, acasă, în Tudor Vladimirescu, foamea se înăsprise. Intrase apoi cioban pe la oameni dar n-a fost mare pricopseală. Mai tîrziu, la hectarul adus în căsnicie de nevastă, se mai adaugă unul, dat de stat, la reforma agrară. In 1951 oamenii porniseră în chip nou la treabă. Cooperativa din comună avea de gînd să organizeze sani mari în care țăranii muncitori să-și stringă laolaltă oile care să fie îngrijite mai tot timpul anului de cooperativă. La adunarea populară oamenii l-au ales pe Vasile S.I. Popa drept baci ..că-i priceput și gospodar de frunte și i țăran muncitor cinstit". In sat au fost organizate astfel cinci sani cooperatiste. Stîna numărul unu i-a fost încredințată lui Vasile. Baciul e mulțumit. Are șase copii, trei flăcăi și trei fete. Cel mare, Marin și al doilea după el, lucrează alături de iaică-sa la stînă, primul e cioban și al doilea la strungă. Ceilalți doi învață carte, Rădița e la grădiniță și Neanița, de doi ani, se mai ține încă de poala maică-si. Și baciul și feciorii de la stină știu carie s-au dus vremurile cînd număratul oilor se făcea pe răboj... Baciu Vasile citește ziarele, ba uneori chiar și broșuri care vorbesc despre felul nou in care se cresc prin țară oile. De cinci ani, Vasile S. I. Popa este baci, și nimeni nu are de ce să fie nemulțumit. In tîrla lui are 623 de oi de la 160 de oameni. Ii crește inima văzînd cum an de an numărul oilor crește. Mulți care au oi la el, sunt în întovărășirea agricolă. Iată: Vasile Paladeacu doi ani a avut aici în tîrlă o singură oaie, acu are trei; Iancu Lupoaiei pe vremuri nu avea nici una, mai acu un an a avut două și acu are patru. Sînt și din acei care au crescut la cinci, opt sau chiar zece oi ca Ion Cucu, Ion Sava și Mihail Dinu. Manole Busuioc din Vameș a cerut ca cele 15 oi ale sale să fie primite in stîna cooperatistă unde-i baci Popa Vasile. In stîna baciului majoritatea oilor sînt tigăi, din cele cu lună bună. Sfatul popular comunal a dat oamenilor, pentru reproducția oilor, berbeci de rasă. La stîna cooperatistă țăranii muncitori nu plătesc imașul pentru oi, ci cooperativa. Ei sînt scutiți de cotele de lapte. Țăranii muncitori nu plătesc nici ciobanii, înainte, ciobanilor chemați de pe alte locuri li se dădea 7 kg. de lapte și 40 de lei pentru fiecare oaie. Țăranii muncitori primesc cite patru kg. de brînză pentru fiecare oaie, își iau luna de pe oi și mieluții. De viața și de întreținerea oilor răspunde din primăvară și pînă tîrziu în toamnă cooperativa. Lui, baciului,ii revine o mare răspundere: are in seama sa o parte din septetul comunei. Cele mai bune și mai grase oi sint in stîna cooperatistă numărul 1. Baciul le dă o Îngrijire specială. Are metodele sale i de muncă și datorită acestui fapt crește producția de lapte mai mult ca in altă parte. Pe el l-a prins gindul să-i cheme la întrecere pe ceilalți baci... Spuneam că pe tîrla lui se află peste 600 de oi dintre care mînzați, adică cele care dau lapte, aproape cinci sute. „Ei bine aici baciul a scos un ceas de buzunar și bătut de cîteva ori cu degeatul in sticla gălbuie) mulsul la stîna mea nu durează mai mult de o oră". Trebuie să ții iute la aceasta treabă. Cu cit mulsul se face mai repede cu atît oile pornesc mai degrabă la iarbă. Și datul la timp la apă își are aici rostul său. Baciul aplică o metodă bună: oile din stîna lui pasc și noaptea. Seara, adică după ultimul muls, se dă la iarbă pină la orele 11. Apoi, din nou de la 3 dimineața în sus. Pentru pornirea de noapte, baciul și-a păstrat în apropierea tîrlei un loc de vreo zece hectare. Oile se odihnesc două ore la prânz și trei noaptea, restul timpului sunt la păscut. De la agentul veterinar care vine să vaccineze oile, el a învățat că acestea au nevoie pe lângă o hrană bună și de o bună îngrijire. Și, adevărat este, că in tarlaua lui domnește o curățenie ca intr-o casă de om gospodar, gunoiul adunat în fiecare zi, este ars. Înainte de muls, el spune ciobanilor să spele gălețile, le opărește cu apă fiartă și apoi spune ciobanilor să se spele bine pe mîini. „E sănătos și pentru oaie și pentru lapte", obișnuiește să le amintească deseori baciul Vasile. Țăranii muncitori din sat au scăpat de grija oilor mai tot timpul anului. Din cînd în cînd, mai vin pe la stină să le vadă, stau de vorbă cu baciul și pleacă mulțumiți... ★ Munca baciului nu e numai frumoasă, dar și bine răsplătită. . Cînd s-a întors din război, baciul avea doar o oaie la gospodăria lui; acum are 12; acasă mai are și o pijică, un porc, o căruță, plug și doi cai care întoarce brazda pe cîmp. Copiii ii sînt îmbrăcați, învață carte, gospodăria lui crește. Viața lui acum e alta, mai îmbelșugată. E mulțumit cum n-a fost niciodată. Se lăsase noapte. Pe cer s-au aprins stelele. Zefirul aduce zvon de cintec. Cineva ii zice cu foc din fluier. E Marin, băiatul cel mare al baciului care, Und se duce noaptea în porneală cu oile, cîntă din fluieraș de ți-i mai mare dragul. Am ascultat și eu cu pacere cîntecul. Era un cintec vesel, de foc pornit, un cintec de viață nouă. ȘTEFAN CASTOR BACIUL STÎNII COOPERATISTE ---- - . *