Viața Nouă, iulie-septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3296-3373)

1955-07-22 / nr. 3314

O aniversare glorioasă . La 22 iulie 1944, datorită victorii­lor Armatei Sovietice a început eli­berarea Poloniei ce se găsea sub Cotropirea hitlerista. In această zi a luat naștere pentru prima oară în istoria­ Poloniei un guvern popular; t­ din momentul acesta s-au deschis aginile de renaștere a poporului. Cînd puterea în mânile sale, poporul polonez condus de clasa muncitoare In frunte cu partidul său marxist­­leninist, a înfăptuit radicale transfor­mări social-economice. Intre Bug și Oder, de la Marea Baltică pînă în munții Tatra cloco­tește munca încordată și plină de­­ bucurie a poporului liber polonez. Deși nu au trecut decît 11 ani de cînd polonezii au pornit pe drumul democrației populare, patria lor este astăzi de nerecunoscut. In locul unei Polonii sărace și slabe, care era o anexă agrară și furnizoare de mate­­­rii prime a țărilor imperialiste, a luat ființă un stat puternic și înflo­ritor, cu o industrie bine dezvoltată și o agricultură tot mai puternică. Polonia democrat-populară este un Stat independent și suveran, o ve­rigă puternică a marelui lagăr al sta­telor iubitoare de pace, un membru fidel al familiei popoarelor care construiesc socialismul și comunis­mul. I Cronica Poloniei noi care constru­iește socialismul se îmbogățește zi de zi cu fapte eroice ale muncitori­­ilor și țăranilor muncitori. Intr-un­­ răstimp extrem de scurt, industria poloneză nu numai că a fost refă­cută, dar au fost construite o serie de unități industriale noi și moderne. Nivelul producției industriale Poloniei a fost la sfîrșitul anului tre­a­cut aproape de patru ori mai ridicat decît în 1938. Industria Poloniei popu­lare a atins un ritm de dezvoltare , fără precedent în istoria ei. Dacă considerăm indicele întregii producții­­ industriale din 1949 drept 100, apoi în 1950 el reprezenta 128, iar în 1954—242. In ultimii cinci ani s-a­u realizat un progres considerabil în creșterea industriei grele. Astfel , extracția de cărbune a crescut de la 74.100.000 tone în 1949 la 91.600.000 tone în 1954, producția de oțel în aceeași perioadă — de la 2.300.000 tone la 4.000.000 tone, de mașini­­unelte pentru prelucrarea metalelor de la 9.400 la 26.100 tone, iar pro­ducția de energie electrică — de la­­ 8,3 miliarde kw/oră la 15,5 miliarde­­ kw./oră. Industria poloneză de as­tăzi este reprezentată de întreprinderi industriale puternice înzestrate cu­­ tehnica cea mai nouă cum sunt Com­­­­binatul metalurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta, centrala electrică din Jaworzna, uzina de autoturisme din Varșovia, uzina de ciment din Wiers­­kine, precum și o serie de întreprin­­l­deri care se construiesc la Kendze­­jin, Zambruk­, Skawin etc. Azi se produc în noua Polonie de nouă ori mai multe mașini, se topește de trei o ori mai mult oțel, se extrage de 2,5 ori mai mult cărbune decit înainte [i de război. Ș­ Oamenii muncii din Polonia se­­ mândresc pe bună dreptate cu faptul că patria lor ocupă locul al cincilea In, Europa în ce privește volumul producției industriale, lăsînd în urmă istalia și atingînd aproape volumul producției industriale a Franței. In ceea ce privește industria carboni­feră, Polonia ocupă locul al cincelea in lume, iar printre țările lagărului socialismului locul al doilea după Uniunea Sovietică. Minerii polonezi­­ extrag mai mult cărbune decît Fran­ța, Belgia și Italia luate la un loc, iar consumul anual de cărbune pe cap­­ de locuitor a sporit de la 700 kg. În­­ 1937 la 2.700 kg. în anul 1954. Polonia a cucerit locul și de mare putere maritimă. Vasele sub pavilio­nul polonez ancorează în porturile a 31 țări. In marile porturi Gdansk și Gdynia sosesc sute de vapoare din R. P. Chineză, India, Ceylon, Franța, Anglia, precum și din țări ale Americii Latine, numeroase Tonajul total al flotei comerciale poloneze a crescut de peste 3,5 ori în compa­rație cu anul 1933. Datorită calității superioare a utilajului vasele de pes­cuit­ poloneze pescuiesc pînă departe în apele Polului de Nord, în Marea Barenț.­ Utilaj ultra modern funcțio­nează în cele două mari porturi po­loneze, la cheiul lor putînd acosta simultan aproximativ 80 de vase. Schimbări profunde s-au produs și în agricultura Poloniei. Puterea populară a pus la dispoziția țărănimii țȘnincitoare peste 6 milioane de dep­­m, tare de pămînt luat de la moșieri, s-a acordat și-i acordă un ajutor multi­lateral în dezvoltarea agriculturii și creșterea animalelor. Viața mase­lor muncitoare de la sate s-a schim­bat radical. Nu mai există, ca în trecut, milioane de „oameni de pri­sos“ la sate, s-au terminat pentru totdeauna peregrinările țăranilor prin țări străine în căutarea de lucru. As­tăzi în Polonia nu mai există „foa­mea de pămînt“, nici flagelul datori­ilor cămătărești, care în trecut apăsau crunt pe grumazul țăranilor. Sub con­ducerea clasei muncitoare, țărănimea muncitoare polonă pășește tot mai hotărât pe calea fermelor colective de gospodărie, folosind experiența colhoznicilor sovietici. In prezent, în Polonia există apro­ximativ 9.900 cooperative agricole de producție care reunesc peste 200.000 gospodării țărănești. Veniturile mul­tor cooperative au depășit nivelul din 1953. Guvernul R. P. Polone înzes­trează cooperativele agricole cu ma­șini și îngrășăminte. In țară s-au în­ființat 416 stațiuni de mașini și trac­toare, care dispun de aproximativ 20.000 tractoare și multe alte mașini și unelte agricole. S-au creat pentru prima oară mari gospodării agricole de stat care posedă o suprafață de 2,5 milioane hectare și sunt aprovi­zionate din belșug de industria de mașini agricole. » Industria grea ajută temeinic la întărirea bazei de mașini a agricul­turii. In doi ani (1954—1955) agri­cultura Poloniei va primi circa 16.000 tractoare (convenționale de 15 CP). Producția de mașini agricole va crește în 1955 în comparație cu 1953 aproape cu 90 la sută. Canti­tatea de îngrășăminte artificiale care va fi furnizată agriculturii în 1955 , va crește față de 1953 aproximativ cu 100 la sută. In anii puterii populare a crescut considerabil nivelul de trai al po­porului polonez. De la terminarea războiului, din fondurile statului, în orașele Poloniei au fost reconstruite și construite peste 1.200.000 camere de locuit. Salariul real al muncitorilor a depășit în anul 1953 cu aproxi­mativ 40 la sută nivelul dina­inte de război.­­ Și­ în domeniul culturii, artei și în­­vățămîntului au fost obținute succese însemnate. Dacă în anii 1927—1937 la fiecare 10.000 locuitori reveneau în total 14 studenți, în prezent revin 49. Anii care s-au scurs de la consti­tuirea Republicii Populare Polone au însemnat ani de dezvoltare și întă­rire a regimului de democrație popu­lară, de consolidare a bazei sale de neclintit — alianța dintre muncitori și țărănimea muncitoare. A crescut prestigiul Partidului Muncitoresc Unit Polonez — forța conducătoare și în­drumătoare unanim a poporului po­lonez. Republica Populară Polonă se dezvoltă ca un stat iubitor de pace. Ocupat cu munca sa pașnică, con­structivă, poporul polonez urmărește cu vigilență toate uneltirile ațâțăto­rilor la un nou război, întărește prin toate mijloacele capacitatea de apă­rare a patriei sale, aduce o prețioasă contribuție la marea cauză a păcii și prieteniei între popoare. Polonia ocupă un loc de seamă pe arena internațională. Cuvîntul ei se face auzit cu tărie în Organizația Națiunilor Unite. Ea face parte din comisiile internaționale de aplicare a armistițiului în Coreea și Indochina. Contribuția ei la respectarea acordu­rilor de la Geneva este de mare preț. Datorită politicii pașnice a guvernu­lui polonez a fost lichidat diferendul creat în mod artificial între germani și polonezi. Frontiera Oder - Neisse a devenit o frontieră a păcii și priete­niei dintre poporul german și poporul polonez. Guvernul R. P. Polone luptă cu ardoare pentru unificarea pașnică a Germaniei, pentru destinderea în­cordării internaționale, pentru re­ducerea generală a armamentelor. Luptînd pentru apărarea păcii po­porul polonez își unește forțele cu acelea ale tuturor popoarelor care sînt de asemenea gata să apere pa­cea și securitatea. Cu prilejul marii sărbători a po­porului polonez, poporul român ce-și făurește fericirea datorită eliberă­rii sale de către Armata Sovietică îi dorește din toată inima succese mă­rețe în opera de întărire a regimu­lui democrat-popular și a construi­rii socialismului* Angajamente prețioase In consfătuirile ce au avut loc pe secții și pe întreprindere, muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii de la întreprinderea Comunală Bră­ila și-au luat angajamentul de a da patriei acumulări socialiste peste plan în valoare de 384.000 lei, pînă la sfîrșitul acestui an. Colectivul aces­tei întreprinderi s-a angajat de ase­menea ca pînă la 23 August să rea­lizeze 64.000 lei din suma de mai sus. Pentru îndeplinirea angajamentelor luate, colectivul întreprinderii Comu­nale Brăila și-a propus să depășească productivitatea muncii cu 7 la sută și să reducă prețul de cost cu 3,5 la sută. Angajamentele luate de acest colec­tiv în urma analizei posibilităților întreprinderii se bazează pe numeroa­sele propuneri făcute de muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici care au primit cu multă însuflețire chemarea adresată de colectivele grupului de întreprinderi industriale din regiunea Stalin de a da cît mai multe acumu­lări socialiste peste plan. PALADE STELIAN / corespondent r — 11 ani­­ de existență a Poloniei populare Varșovia — Orașul celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților (pag. 2-a) ,,i — Republica populară polonă — a cincia putere industrială din Europa (pag. 2-a) =a Prietenia polono-sovietică, che­zășie a succeselor poporului polonez (pag. 2-a) /tv.1 '. In numărul de azil­ e — înfloritoarele porturi poloneze­­(pag­ 2-a) — Să intensificăm munca politică pentru stringerea grabnică a recoltei — Perfilov Gheorghe — secretar al comitetului raional de partid Cămă­­țui (pag. 3-a) — Prietenia de nezdruncinat ro­­mîno-cehoslovacă (pag. 3-a) — Pentru înlăturarea lispurilor în evidența lucrărilor executate de S.M.T. (pag. 3-a) ""A — C. Turtoi = Popas în tabără fiilor de ceferiști (pag. 3-a) — Proiectul delegației U.R.S.S. —‘ Tratatul general european de secu­­ritate colectivă în Europa (pag. 4-a)­, — 15 ani de la proclamarea puterii sovietice în Estonia, Letonia și Li­tuania (pag. 4-a) — In întîmpinarea congresului Mondial pentru interzicerea armelor­ atomice și cu hidrogen .(pag. 4-a), Din cuprinsul regiunii noastre asigurăm patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan! Avîntați în luptă pentru a da patriei cît mai multe acumulări socia­liste peste plan numeroși muncitori obțin realizări însemnate. In clișeu: Tov. Munteanu Maria III, filatoare la fabrica „Fusul“ și-a depășit sarcinile de producție pe luna iunie cu 33 la sută. De la data 1—15 iulie ea a economisit, 180 kg. materie primă și a dat peste plan 214 kg. semitort. Și-au achitat în întregime cotele de grîu Țăranii muncitori din întovărășirea agricolă din satul Belciug, raionul­ Liești, aplicînd întocmai regulile a­­grotehnice, au obținut în acest an pe toată suprafața însămînțată, peste 2.250 kg. grîu la ha. Folosind din plin timpul bun de lucru întovărășiții din satul Belciug, " în seara de 17 iulie au terminat cu seceratul' ' griului, trecind imediat la treieriș. Prima grijă a țăranilor mun­citori întovărășiți a fost ca din prime­le boabe să predea cotele către stat.” O grupă de țărani muncitori întovă­­­­­rășiți, în frunte cu secretarul orga­nizației de bază Panțuru Ion în di­mineața zilei de 19 iulie s-a prezen­tat la baza de recepție Hanul Cona­­cche predînd statului cotele de grîu datorate de toți țăranii muncitori din această întovărășire. Ei au dat cu drag la colectare, conștienți de fap­tul că, achitîndu-se la timp și în în­tregime de această datorie patrioti­că, contribuie la întărirea economiei naționale a patriei noastre, la îmbu­nătățirea nivelului de trai al poporu­lui muncitor. Combineri fruntași Mecanizatorii de la G.A.S. Roma­ nu au reușit pînă în ziua de 19 iunie să recolteze o suprafață de peste 800 ha. însămînțate cu pă­­ioase. In această gospodărie combi­­nerii Gh. Cioroiu și Moldoveanu Ion recoltează zilnic cîte 21 tone cereale. Paralel cu recoltatul păioaselor,­­la gospodăria de stat Romanu sau executat alături de vară pe o supra­față de peste 90 ha. Roadele într-ajutorării . Încă din toamna anului 1954, ță­ranii muncitori Dumitru Zoicăreanu, Mușat Goleșteanu, Paul Moroianu și Ion Goleșteanu din comuna Viziru, raionul Călmățui, s-au unit grupă de într-ajutorare pentru a într-a se ajuta cu atelajele și brațele de mun­că la lucratul ogoarelor. Muncind în grupa de ajutorare ei au fost printre primii din comună care au terminat­­ însămînțarea celor 5 ha. grîu de pe Harlaua „Lupescu“ și tot primii au fost și la întreținerea culturilor. A venit și vremea secerișului. Din zori și pînă în seară, cei patru țărani muncitori din comuna Viziru, împreu­nă cu familiile lor, au lucrat perma­nent la secertșțl griului. Secerătoarea trasă de 4 cai, așează grîul tăiat în mănunchiuri, pe care, în urmă, fa­miliile celor 4 țărani muncitori le le­gau în snopi. După cîteva brazde, erau schimbați caii și astfel secerișul continua toată ziua. In aceste zile în tarlaua „Lupescu" lucrează și alte grupe de într-ajuto­rare. Familiile țăranilor muncitori Vasile Solcan și Nicolae Priceputu leagă și așează în clăi grîul de pe ce­le 5 ha., Alexandru Burlacu și Dinu Burlacu sînt aproape pe terminate cu legatul griului de pe cele 2 ha. Ajutîndu-se între ei țăranii munci­tori cu gospodării individuale din comuna Viziru au recoltat în numai patru zile peste 250 ha. cu grîu în tarlaua „Lupescu“ și 150 ha. în tar­laua din jurul bălții. Fruntași la recoltatul culturilor Oamenii muncii de pe ogoarele ră­­­ionului Tulcea folosind din plin fier­care zi și oră prielnică de seceriș au reușit pînă la 16 iulie să secere, să lege și să strîngă în clăi culturile de păioase de pe o suprafață ce echi­valează cu un procent de peste 60 la sută.­­ Fruntașă pe raion se situează gos­podăria agricolă colectivă din comu­na Dunavățul de Jos care a terminat de recoltat întreaga suprafață de grîu, orz, secară, precum și gospodă­riile agricole colective „Octombrie Roșu“ din comuna M. Kogălniceanu, „30 Decembrie“ din satul Congaz, care sînt pe terminate cu secerișul și­­ au treierat în același timp grîul de pe însemnate suprafețe de teren. De a­­semenea, harnicii țărani munci­tori întovărășiți din satul Beibu­­geac au terminat de secerat întrea­ga suprafață însămînțată cu orz și grîu, iar acum lucrează din plin la treieratul culturilor. Contribuția pescarilor din Sulina . O contribuție de seamă la crește­rea nivelului de trai al poporului muncitor o aduc și pescarii muncitori din întreprinderile piscicole din regiu­nea noastră. Iată ce ne scrie tovară­șul Sabineț Gh. de la Sulina: „Pescarii întreprinderii piscicole Sulina luînd cunoștință de chema­rea colectivelor unor întreprinderi in­dustriale din regiunea Stalin, s-au hotărît să contribuie și ei la obține­rea de acumulări socialiste peste plan. Pentru acest lucru ei au hotărît să pescuiască mai mult peste peste plan, să folosească mai bine sculele și ambarcațiunile și să sporească productivitatea muncii. Angajamentul luat poate fi realizat și aceasta o do­vedește faptul că în luna iunie fie­care pescar a dat peste plan între 1.800—4.600 kg. pește. Printre cei care au realizat cele mai mari depă­șiri de plan sunt pescarii Chiriac Simion, Nichita Vorobiev, Simionov, Simion și alții“* ; Au rămas în urmă cu treierișul Anul acesta, mai mult ca oricînd, culturile gospodăriei agricole colecti­ve din comuna Valea Cînepii, raio­nul Brăila sînt frumoase și au înce­­­­put să fie recoltate imediat ce au dat­­ în pîrgă, după indicațiile date de in­ginerul agronom Florescu Constantin. Astfel, datorită muncii însuflețite a mecanizatorilor de la S.M.T. „1 Mai“ Brăila, cît și a colectiviștilor de aici s-a putut recolta pînă zilele trecute o su­prafață de 134 ha. grîu și 66 ha. orz. :­ Mîi -M D^că astfel se prezintă în această gospodărie situația recoltatului nu a­­celași lucru se poate spune și despre treieriș. Cu toate că aici sunt sufi­ciente­ posibilități pentru amenajarea celor două arii, consiliul de conduce­re al gospodăriei, (președinte tov. Petrea Straton) nu a luat din timp măsuri pentru amenajarea lor. Din această cauză treierișul n-a început la 5 zile după începerea recoltatului Această rămînere în urmă cu treieri­șul se datorește și organizației de bază care n-a organizat desfășurarea unei susținute temeinic munci politice în rîndul colectiviștilor pentru ca odată cu recoltatul să se desfă­­­­șoare și treierișul. m-i-n*' i!*di­n Gospodăria agricolă colectivă din­ comuna Valea Cînepii are toate po­sibilitățile să termine grabnic și fără pierderi recoltatul păioaselor și oda­tă cu aceasta să execute și treierișul* In acest scop trebuie să se ia măsuri urgente de: începerea treierișului pen­­tru ca în cel mai scurt timp recolta bogată din acest an să fie treierată și depozitată în bune condițiuni. \ Pînă departe în zări, pînă acolo unde ochii îți fac im­­­presia că cerul dă mina cu pămîntul se întind cele 83 ha. de grîu ale colectiviști­lor din Șendreni. îngreuiate de rod, spicele își pleacă grațios vîntului, frunțile în adierea parcă urînd" venit" colectiviștilor ce bun au sosit să-și culeagă roadele muncii. ...Zori de zi! Primele raze de soare ce au săgetat din fund de lan, fac să sclipeas­că în mii de lumini com­bina nouă ce așteaptă gata să intre în lan. In jurul ei freamătul muncii a început. Se fac ultimele pregătiri. In apropierea lanului, pe un loc bine curățat se aștern rogojini ce în curînd vor primi valurile de grîu. Sus pe combină, combinerul Cal­ciu Mihai și ajutorul său, V. Marin, fac ultima revi­zie. Din mijlocul lanului bri­gadierul Mihai Nedelcu a­­pare asudat cu fața luminată de bucurie. ...Fraților, putem începe. Nici un bob să nu pierdem, gata Mihai!, strigă către combinerul ce aștepta cu mina pe contact. != Gata, tovarășe briga­dier! Iată eu în cinstea zilei de 23 August îmi iau anga­jamentul de a recolta cite 10,5, ha, zilnic, în loc, de­­ cît am norma, spune combi­nerul. Combina a pornit. Primele spice sînt retezate, primele boabe cad picuri de aur în buncăr. Sus, cu inima bătind de nerăbdare, brigadierul prinde în palmă primele boa­be și un chiot de bucurie îi scapă de pe buze, la vederea boabelor aurii. In palma-i făcută căuș, boabe grele, boa­be sănătoase, parcă zîmbesc brigadierului. Mîinile se a­­fundă­ adine în grămada de aur. Muncă înfrățită, rod bo­gat.. In urma combinei, pămîn­­tul rămîne aproape curat în așteptarea plugurilor ce stau aliniate lingă cele 4 tractoa­re sosite din zori: din loc în loc, grămezi de paie curate. Speriate de zgomot, un stol de prepelițe se avintă in lanul de grîu secerat. Mânuind cu hărnicie furca, Nicolae Anton așează paiele în căpițe mici pentru a le feri de ploaie pînă la strîn­­sul lor definitiv. Din cînt în cînd, ochii i se ridică spre cer, niciun firișor de nor! Ploile din zilele trecute le-au cam amărît sufletele colecti­viștilor dar i-a învățat în a­­celași timp să folosească fiecare clipă prielnică. Aple­cate pe brazdă, pășind în urma combinei, Niculina Pă­­curaru și Marica Croitoru se­ceră firele de grîu culcate de furtună și ploi. Nici un spic să nu rămînă nerecoltat! Pă­mîntul este cam moale, roțile combinei se cam afundă, dar bătălia recoltării continuă. Fiecare oră ciștigată înseam­nă rod mai mult... Cu fețele luminate de bucu­rie, colectivistele Sterica Ne­delcu și Frușina Răzvan scutură și aranjează sacii pentru a fi gata de încărcat. Frușina Răzvan are peste 50 ani, dar aleargă ca o tî­­nără de 18 ani. Las că nici Sterica nu se lasă mai pre­jos... Pe drumeagul ce șerpuește pe lingă lan, apare o căruță trasă în goană de doi cai. Cu părul fluturînd în vint, cu o floare albă de cîmp înfiptă după ureche, Constantin Gri­­goraș strunește caii. Căruța face o curbă și oprește. —■ Pregătiți-vă, vine com­bina...­ La un colț de lan combina apare. Vine să-și reverse ro­dul cules din primul drum.. Din toate părțile colectiviștii vin alergînd. Vor să-și vadă­­ rezultatul muncii. O apăsare pe manetă și șuvoiul de aur r se scurge din buncăr. Valuri.­ de grîu se revarsă peste rogo­ ■ fiinte întinse. Mîinile tuturor, ■ sînt pline de boabe. Toți zid,' ' toți se bucură. Cu brațele­­' vîrîte pînă aproape de ume­ri în grămada aurie, Marica, Croitoru și Constantin Gri­goraș, împrăștie grîul pe ro­gojini. Bucuria izvorăște din toată ființa lor. Și au de ce boabele curg în șuroi nes­­fîrșit. Rezemat de o roată a com­binei, brigadierul înconjurat de colectiviști face socoteala, în medie, după primele rezul­tate. — Vasăzi că avem recoltate 0,56 ha., iar colectorul a a­­dus 1.200 kg. boabe. Înseam­nă că la un hectar vom a­­vea cam 2.100—2.200 kg. Și aceasta în lanul de pe vale, că pe costișe avem rod mult mai mare. ...Combina a intrat din nou în lan. In urmă, grămada de grîu clipește in soare. Se în­carcă saci, se întind alte ro­gojini. Soarele e tot mai ar­­­­zător. Din fund de­ lan, m. nor negru se ridică încet, a­­menințător. i#-j -w­i­ — Zor, fraților, strigă bri­gadierul îndemnînd oamenii. Stropi de ploaie încep să cadă rar. Peste puțin, norul se împrăștie și soarele surîdă din nou. - -i —1 Parcă ne încearcă, zise Frusina, alergînd după alți saci. !■ [UNK]«»­­*■ ,­­­­uduind înfundat, combina, apare iarăși la capătul lanu­ lui. Valurile de grîu se re­­varsă mereu. Pînă departe de drumul de întoarcere, se aude duduitul combinei și chiotele colectu­viștilor. Roadele bogate le vor umple hambarele. Bucuria va fi și mai deplină în casele în care intră tot mai mult belșugul. In Șendreni, vezi cum se ri­­dică noi case spațioase, prin ale căror fereștri largi, soare­, le pătrunde din plin. Pe drumul ce duce spre ga­­ră, se ridică nouă, frumoasă casa colectivistului Constant­­in Stănescu. Ciocăniturile­ dulgherilor nu mai contenesc! Pe tarlale duduitul combig­nei și fișîitul coaselor dim­ vrii de deal nu contenesc nici de. ’ In iureșul muncii unite, co­­­lectiviștii își făuresc zi de zii viața luminoasă, a belșugul­­ui și bunăstării. L ST­ELI/ Seceriș pe lanurile gospodăriei colective ■> ViW

Next