Viața Nouă, octombrie-decembrie 1955 (Anul 12, nr. 3374-3454)
1955-10-01 / nr. 3374
ANUL XII SERIA II Nr. 3374 Sîmbată 1 octombrie 1955 4 PAGINI - 20 BANI KW 111 ..................... Salut fierbinte marelui popor chinez! Gloriosul popor de 600.000.000 al Chinei noi, și împreună cu el popoarele tuturor țărilor din lagărul păcii, democrației și socialismului, sărbătoresc astăzi cu entuziasm împlinirea a 6 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. 1 octombrie 1949 a marcat începutul unei noi ere, spre care au năzuit și pentru care au luptat eroic cei mai buni fii ai marelui popor chinez. Lupta dîrză a poporului chinez condus de încercatul său partid comunist în frunte cu tovarășul Maofze dun, a fost încununată de succes,ăcînd să triumfe cauza dreaptă a libertății depline, sfărămînd pentru totdeauna lanțurile robiei coloniale a imperialismului japonez, ale feudalismului stăpînitor pînă atunci în China. După cel de al doilea război mondial raportul de forțe pe arena internațională s-a schimbat în favoarea socialismului, ca urmare a victoriei Uniunii Sovietice asupra fascismului hitlerist și a militarismului japonez. Astfel, a fost posibilă crearea condițiilor pentru răsturnarea dominației imperialiste și eliberarea poporului chinez, pentru crearea unei republici populare pe imensul teritoriu al Chinei. Pentru prima dată în istorie, colonialismul primește o lovitură zdrobitoare. Prin făurirea Republicii Populare Chineze nu numai că a fost înlăturată robia colonială în care era ținut poporul chinez, dar ea a dat un puternic imbold luptei de eliberare a popoarelor din colonii și semicolonii. Astăzi asistăm la o luptă îndîrjită a acestor popoare împotriva metropolelor; conferința de la Bandung a țărilor din Asia și Africa, ce a avut loc în primăvara acestui an, a demonstrat cu putere ridicarea conștiinței popoarelor coloniale, hotărîrea lor de a-și cuceri libertatea. N-au trecut decît 6 ani de cînd China a devenit cu adevărat libera și independență; ea a încetat să mai fie o țară a mizeriei, foametei și robiei. In acești ani in locul vechii Chine a ieșit la iveală un puternic stat popular care a cucerit și cucerește în fiecare zi mărețe victorii pe drumul transformărilor socialiste. Avînd în permanență ajutorul frățesc al Țării Sovietice, poporul Chinei noi a reușit ca în primii trei ani după cucerirea libertății și independenței să lichideze urmările grele ale îndelungatei dominații a comindaniștilor și a stăpînilor acestora, imperialiștii străini, a vindecat rănile adînci pricinuite în timpul războiului de eliberare care a durat mai mult de un deceniu și a atins cel mai înalt nivel antebelic atît în producția industrială cît și în cea agricolă. Așa a fost posibil ca la începutul anului 1953 să se treacă la înfăptuirea primului plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a țarii. Entuziasmul construcției socialiste poate constitui oglinda cea mai vie a ceea ce se petrece în prezent în China și a sentimentelor de care este animat harnicul popor chinez. Milioanele de bărbați și femei, miile de brigăzi de tineret aflate în întrecere măresc zi de zi succesele în muncă în fabrici și uzine, în mine, pe șantierele marilor construcții hidrotehnice, în agricultură. In primul plan cincinal accentul se pune, mai ales, pe dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele — baza dezvoltării cu succes a tuturor ramurilor economiei naționale. Este de ajuns să arătăm că în perioada acestui cincinal 88,8 la sută din totalul investițiilor capitale din industrie sunt cheltuite în vederea dezvoltării industriei grele. Se urmărește ca la sfîrșitul cincinalului industria grea să constituie 45,4 la sută din totalul producției industriale. Planul cincinal prevede construirea și reconstruirea în industrie, transporturi, agricultură și comerț a 7.600 de obiective, din care 694 întreprinderi industriale mari. Baza principală a dezvoltării industriale continue a Chinei o vor forma 156 mari obiective care se construiesc cu ajutorul Uniunii Sovietice. După terminarea acestor construcții, China va putea produce în cantități considerabile automobile și tractoare, avioane și locomotive, mașini-unelte complexe și alte utilaje industriale. In ritm rapid se dezvoltă industria carboniferă. In comparație cu anul 1949, extracția cărbunelui a crescut de 2,6 ori. De asemenea, în domeniul industriei petrolifere au fost obținute succese remarcabile. Exploatările petrolifere și rafinăriile de petrol sunt înzestrate cu cel mai modern utilaj primit din U.R.S.S. și R. D. Germană. Partidul comunist și guvernul popular al Chinei acordă o mare atenție dezvoltării agriculturii și ridicării bunăstării materiale a țărănimii. Pînă la eliberarea țării, țăranul muncitor chinez abia avea cu ce să-și țină zilele. El nu avea niciodată suficient orez sau alte alimente. In prezent, în toate regiunile din China a fost efectuată reforma agrară, țăranii fără pămînt și cu pămînt puțin au primit fără plată 47 de milioane de hectare de pămînt. Viața convinge masele largi ale țărănimii chineze de uriașele avantaje ale gospodăririi în colectiv. Pînă acum au luat ființă peste 670.000 de cooperative agricole de producție și se așteaptă ca pînă în primăvara anului viitor numărul acestora să atingă cifra de 1.000.000. Victoria revoluției populare și proclamarea R. P. Chineze a deschis maselor de oameni ai muncii calea largă către știință, cultură, artă, învățămînt și ocrotirea sănătății. în școlile elementare și medii, de pildă, învață peste 55 de milioane de copii și adolescenți, iar în instituțiile de învățămînt superior peste 127.000 de studenți. Paralel cu creșterea puterii economice, cu întărirea regimului democratpopular, crește prestigiul și influența Chinei pe arena internațională. In prezent 26 de țări ale lumii au recunoscut Republica Populară Chineză și au stabilit cu ea relații diplomatice. R. P. Chineză se manifestă ca un mare stat iubitor de pace, ca un important factor al păcii și securității nu numai în Asia, ci și în întreaga lume. Este cunoscut de toată lumea, că alături de Uniunea Sovietică, China populară a adus o contribuție importantă la soluționarea problemelor litigioase din Asia. Au fost stinse focarele de război din Coreea și Indochina, ajungîndu-se la restabilirea păcii pe continentul asiatic. Aceasta demonstrează că nici una din marile probleme internaționale nu poate fi rezolvată fără participarea R. P. Chineze. De aceea, popoarele iubitoare de pace sprijină lupta consecventă dusă de Republica Populară Chineză pentru restabilirea drepturilor sale legitime în Organizația Națiunilor Unite. La actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. numeroși delegați au susținut punctul de vedere sovietic în ce privește discutarea și trecerea pe ordinea de zi a chestiunii primirii R. P. Chineze în O. N. U. Poporul român este legat printr-o prietenie frățească de marele popor chinez și privește cu dragoste nețărmurită mărețele victorii pe care le cucerește acesta în dezvoltarea economiei și culturii, în întărirea statului chinez democrat-popular, în apărarea păcii mondiale. Astăzi de ziua marii sărbători a poporului frate chinez, poporul român îi trimite un înflăcărat salut, dorind din toată inima ca în anii care vin, China populară să cucerească alte noi și mărețe succese pe drumul ce duce către socialism, către pace. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÍNE DECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne In temeiul art. 37 lit. a din Constituția Republicii Populare Romíne Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne decretează ° 1 — Se convoacă în sesiune Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, pe ziua de luni 3 octombrie 1955, orele 10 dimineața, la sediul Marii Adunări Naționale. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale PETRU GROZA București, 29 septembrie 1955, Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU -------- Realizările cooperatorilor La cooperativa „Dumitru Chicuș“ din localitate, printre produsele prevăzute in planul de producție sînt și garniturile de bucătărie tip „Timeși”, produse mult căutate de cumpărători. Muncitorii de la această cooperativă conștienți de necesitatea producerii a cît mai multe mărfuri pentru satisfacerea cerințelor consumatorilor, depășesc cu regularitate planul de producție. Astfel pe luna august 1955 tov. Petrescu Dima, Mihalache Ignat, fruntași in muncă și brigăzile conduse de tov. N.Dumitriu și Smaniota F. *au îndeplinit planul un procent de 120 la sută, iar tonitorul Ceon cu 135 la sută. MIHAILESCU ION corespondent — filorioasa sărbătoare a marelui popor chinez — Opera de elecrificare a țării (pag- 2-a) — Viața nouă in orașele și regiunile Chinei (pag. 2-a) — Cadre pentru economia naționala (pag. 2-a) — Linia fermă a Partidului Comunist Chinez spre dezvoltarea industriei grele (pag. 2-a) Í * * * i * In Intenorul ziarului X — Pe teme ale agitației politice de masă — C. Sitaru — Gazeta de perete mobilizează țăranii muncitori la luptă pentru succesul însămînțărilor (pag. 3-a) — O expoziție raională a gazetelor de perete (pag. 3-a) — D. Moșescu — Să fie urgentate insămînțările in raionul Macin (pag. 3-a) — Emilia Croitoru — întreprindere distinsă cu Steagul Roșu de producție (pag. 3-a) — I. Tănăsache — Printre muncitorii de la fabrica de făină de pește (pag. 3-a) — Lucrările adunării generale — O. N. U. (pag. 4-a) — Declarația unui senator american care a vizitat Uniunea Sovietică (pag. 4-a) Din cuprinsul regiunii noastre Cu sarcinile de producție îndeplinite — Munca este o datorie de onoare . Pe acest principiu au pornit la muncă pentru electrificarea traseelor de comunicație C.F.R. în regiunea Galați cei 13 electricieni ajutați îndeaproape de șeful lor de sector tov. Olaru de la Secția E.L.F. Tc. 6 C.F.R. din Galați. Și intr-adevăr ei s-au achitat cu cinste de sarcina încredințată. Intr-un timp scurt au reușit să execute in bune condițiuni această importantă lucrare. In urma acestei realizări, stația C. F. R. Galați călători și mărfuri, Halta tunel și transbordare au asigurată o circulație mai bună. MARCOCI MIHAIL corespondent TEHNICĂ ÎNAINTATĂ Sectorul sudură de la S.N.G. prezintă o importantă deosebită in procesul de producție. In urma trecerii la o nouă tehnologie, constructorii navali gălățeni realizează vase complet sudate la care contribuția sudorilor este foarte prețioasă. Tot mai mulți muncitori, îndeosebi tineri, îmbrățișează cu drag frumoasa meserie de sudor. In clișeu: Afatrista Trandafir Georgeta execută primele lucrări de sudură electrica. o O școală nouă Nu de mult, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Mărașu, raionul Macin, în urma dorinței țăranilor muncitori a luait inițiativa construirii prin autoimpunere a unui local de școală in satul Grozea din același raion. Cu sprijinul comitetului executiv și prin munca depusă de țăranii muncitori, localul școlii a fost terminat și acum funcționează în cele mai bune condițiuni. La inaugurarea școlii au participat sute de țărani muncitori care s-au bucurat laolaltă cu școlarii din acest sat de această realizare culturală înfăptuită în satul lor în anii puterii populare. TUDORA APOSTOL corespondentă -OYOÜ Crește mereu volumul acumulărilor peste plan întreprinderea „Industria Sîrmeii” și-a mărit mult capacitatea de producție in anii puterii populare Colectivul de aici reușește, datorită aplvării metodelor înaintate de muncă, să livreze mereu mai multe laminate pentru șantierele de construcții. Paralel cu îndeplinirea ritmică a planului, laminoriștii, forjării, muncitorii de la trăgătorie și atelierul mecanic de aici, pun la dispoziția statului însemnate acumu e cod ări socialiste peste plan. Până la 23 August, colectivul acestei întreprinderi a realizat acumulări socialiste în valoare de 1.469.942 lei. Larainoriștii din echipa maistrului Mogoș Ion precum și Cimpoae Voicu, N. Mihalache și alții, sînt mereu fruntași în lupta pentru acumulări. Pînă zilele trecute, muncitorii din sectorul laminor au realizat economii de aproape 40 tone metale. LMU corespondent Recolte mari de pe terenurile redate agriculturii în toamna anului trecut, cînd s-a pus problema redării agriculturii a unor însemnate suprafețe supuse eroziunilor, țăranii muncitori din comuna Fîrțănești, raionul Bujor, au răspuns cu entuziasm la chemarea comitetului cetățenesc constituit în scopul efectuării lucrărilor necesare redării agriculturii a acestor suprafețe. Lucrîndu-se cu intensitate, s-a reușit ca peste 350 ha. terenuri erodate să fie redate agriculturii. Printre principalele lucrări de amenajare a solului au fost și alături pe curba de nivel făcută întocmai după indicațiile tehnicienilor. în toamna anului trecut, o parte din această suprafață a fost însamînțată cu grîu. Țăranii muncitori care au însămînțat griu îrt terenurile redate agriculturii, printre care tov. Mocanu Guță, Anghel Damian și alții, au obținut peste 1.800 kg. boabe la hectar. Din cele 350 hectare 80 ha. au fost însămînțate cu părîng, iar peste 200 de ha. cu porumb pentru boabe. BUDEȚION corespondent Pentru recolte bogate ★ * Roadele întrecerii patriotice pe circumscripții {De la trimisul nostru) — Din prima zi cînd s-a început campania agricolă de toamnă, țăranii muncitori cu gospodării individuale din comuna Osmanu, raionul Brăila, au pornit cu avint munca pentru a termina vnsămînțările de toamnă intr-un timp cit mai scurt și in condițiuni bune. Ca urmare a străduințelor depuse, întreaga suprafață de 765 ha. a fost insămînțată cu grîu pînă in ziua de 28 septembrie. • Acest rezultat se datorește în primul rind muncii politice desfășurată de organizația de bază și comitetul executiv al sfatului popular comunal in rîndul țăranilor muncitori de aici. Comuniștii F. Bădilă, Vlad Radu, Mircea D. Stan, împreună cu deputații Crăciun Mureș, Samoilă Stanca, Gurgu Costică și cu țăranii muncitori Mihăilă Tudor și Belciugan C. Gheorghe fruntași ai recoltelor bogate, au dus o neobosită munca Pe circumscripții, lămurind pe țaranii muncitori să folosească din plin timpul prielnic și metodele agrotehnice înaintate la însămînțat. Fruntașă in întrecerea patriotică s-a situat circumscripția Nr. 21 unde este deputat tov. Gurgu Costică, care a terminat cea dinții de însămînțat toate culturile păioase din această toamnă. Exemplul fruntașilor Piin zilele trecute țăranii muncitori din comuna Nalbant, raionul Tulcea, au executat arături pentru vnsămînțările de toamnă pe o suprafață de 150 ha. Pregătind din vreme terenul, mulți dintre țăranii muncitori fruntași ai recoltelor bogate din această comună au terminat complet cu însămînțatul griului de toamnă. De pildă, țăranul muncitor Gheorghe F. Stoian care și-a selecționat din timp semințele și și-a îngrășat terenul cu aproape 40 de căruțe de gunoi de grajd, a fost printre primii care au terminat semănatul unui hectar și jumătate de griu. De asemenea, au mai terminat complet cu iusămînțatul griului și țăranii muncitori Nicolae Barbu și Vasile Gh. Barbu. Exemplul lor este urmat și de alți țărani muncitori din comună. — Nu e bine. Execută înainte!din nou! Salt. Oboseala îmi cuprinsese tot corpul., Simțeam că a doua comandă n-o voi mai putea executa. Pe obrajii aprinși sudoarea se prelingea in șiroaie subțiri. Mă chinuia setea. In vale își înălța cumpăna o fîntină. Ce rece trebuie să fie apa! Și este numai la doi pași! Să-i raportez comandantului că vreau să beau puțină apă?... — Adăpostit!... Salt, înainte!... Nu mai arunca piciorul... In situații reale, ți s-ar fi retezat schijele... — Adăpostit! . Un colț de piatră m-a lovit în genunchiul drept. Picioarele întinse tremură. Comandantul de grupă mă privește atent. Are fața aspră, bronzată. Stă în poziție de drepți. E gata să-mi dea o altă comandă. Cît o fi ceasul? Celelalte grupe au luat repaus, numai a noastră nu. — Salt, înainte! Era ultimul exercițiu. — De unde ești? !— Din regiunea Craiova. — Ce meserie ai? — Tractorist. Am făcut școala la Balș. A ridicat capul și s-a uitat mai atent la mine. Avea o privire blîndă, prietenoasă. — La Balș ? — Da, chiar în oraș, la S.M.T. — i-am răspuns, gîndind că poate-i de prin partea locului. — Cunoști bine meseria ? — Brigada în care am lucrat e fruntașă. O singură dată mi-a rămas tractorul în pană și atunci... — Bine... vom avea destul timp să mai stăm de vorbă. Avem amîndoi aceeași meserie. ...— Dar dumneata, de unde ești? — a întrebat el apoi pe un alt tînăr, care rămăsese rezemat de perete. Cu aită dragoste vorbea cu fiecare dintre noi... Și acum... Iată-l: — Adăpostit! De cînd am venit și pînă acum cred că nu l-am supărat niciodată. Afetm purtat așa cum mă purtam și cu responsabilul brigăizii mele. Și cu toate acestea, de cînd a __a început instucția... — Drepți! Trebuie să execuți mai vioi, mai corect. Repaus! Să vină toată grupa la mine... Toți eram obosiți, cu fețele pline de sudoare. Agitatorul, soldatul Prisnea, ne făcu semn cu mina. Strînși în jurul lui, ascultam un articol dintr-un ziar. Ultimele cuvinte mi-au rămas întipărite în minte. Erau cunoscutele cuvinte ale lui Suvorov: „Cu cît va curge mai multă sudoare pe cîmpul de instrucție, cu atît va curge mai puțin sînge pe cîmpul de luptă”. După ce s-a terminat cititul, comandantul de grupă m-a chemat la el. In taina înserării, am stat împreună de vorbă. Cînd amintea de tractor glasul îi semăna cu vuietul apelor de munte. Ca și la instrucție. — Iți place munca de tractorist? — Mult, mult de tot. Am fost declarat fruntaș — i-am răspuns cu puțină mîndrie în glas. Pe chipul smolit de soare i-a apărut un zîmbet. Oare de ce nu mi-a zîmbit și atunci cînd executam salturile? ★ Crezusem că-și va schimba purtarea cu timpul. Dar sergentul Cristea, comandantul meu de grupă, era același, deși de atunci discutasem despre multe. Odată, într-o învoire, am plecat amîndoi în oraș. — încotro? — .Știu eu? Mă duc să mă plimb. — .Vrei să mergi cu mine? — Da, merg. Ieșind pe poartă, mă gîndeam: de ce nu-i tot atît de blind și în timpul instrucției? — Ai văzut filmul „Zile și nopți?" — Nu, nu l-am văzut — Vrei să-l vedem împreună ? E foarte frumos! Dacă n-ai bani... — „Zile și nopți" este un film sovietic închinat zilelor și nopților de război. Pentru prima dată vedeam un astfel de film. Privind fiecare imagine de pe cîmpul de luptă, începeam să înțeleg mai bine cuvintele marelui Suvorov, începeam să-l înțeleg și pe comandantul meu de grupă. ...La 1 Mai, am fost avansat la gradul de soldat fruntaș. Toți ostașii din grupă au fost avansați, afară de soldatul Vasile Coman care se mișcă foarte greu pe cîmpul de instrucție și uneori e neatent la lecțiile politice. In pauze, în timpul liber, comandantul meu de grupă stă mult de vorbă cu el. Ni ia de-o parte și discută: Odată l-am auzit întrebîndu-l: — Ai primit scrisori de acasă? — Chiar ieri am primit una, tovarășe sergent... E de la Maria... Am vorbit cu ea un an și patru luni. — Ce-ți scrie ? — Nu știți dumneavoastră cum sunt fetele?... — Ți-e dragă?Soldatul Coman se sfii să-i răspundă, își juca degetele pe paftaua centurii. — Să presupunem că Maria ta s-ar afla în pericol. Ai fi în stare s-o aperi, s-o salvezi? — Cum să nu, tovarășe sergent — răspunse soldatul Coman hotărît. Odată m-am bătut cu doi băieți pentru ea... Dacă ar încerca cineva să mi-o ia, și cu cinc m-aș bate. — Bine, Comane — vorbi sergentul Cristea — dar dacă patria ar fi în pericol, patria în care muncește Mama ta, familia ta, patria în care trăim și muncim cu toții ,ăi fi în stare s-o aperi de dușmani? — Patria, tovarășe sergent, e lumina ochilor și bătaia inimii. — Atunci de ce nu vrei să înțelegi că pentru a apăra patria trebuie să fii pregătit, trebuie să fii un luptător desăvîrșit? Pentru ca să știi să pui, în slujba ei toate puterile tale trebuie să te instruiești temeinic, înțelegi, soldat Coman, trebuie să te instuiești temeinic! Cu altă căldură îi vorbise comandantul meu de grupă ! Abia acum îl înțelegeam pe deplin și mă condamnam pentru tot ceea ce gîndisem pînă acum. ★ Suntem în repausul de după masă. Am fost la bibliotecă și am luat o carte: „Zile și nopți” de C. Simonov. Mi-am adus aminte de ziua în care am fost la film cu comandantul meu de grupă. Filmul pe care l-am văzut atunci e realizat după această carte. Lingă mine a venit și soldatul Coman. — Știi — mi-a spus el — am o mare bucurie în suflet. Am pimit din nou scrisoare de la Maria. Tovarășul sergent m-a observat cînd am citit-o. Punîndu-mi mîna pe umăr m-a întrebat de veștile pe care mi le dă din sat. I-am citit: „Și află că brigada noastră a dobindit drapelul cel roșu de fruntașă” După cîteva clipe, tovarășul sergent mi-a spus: ..Să-i scrii că ești mîndru de munca ei și că vei ști să i-o aperi. Vei ști să aperi patria în care muncește ea, în care muncim și trăim noi toți... Sunt sigur că vei ști— mi-a spus el hotărît. Scrie-i chiar acum... Ai hîrtie? — Am — i-am răspuns plin de bucurie — și salutîndu-l am fugit pînă aici la tine... Tu ce crezi. Patogene, despre comandantul nostru de grupă? Eram emoționat. Nu găseam cuvinte să exprim tot ceea ce simțeam în clipele acelea. — De-abia acum cred că-l cunosc bine. Ne este cu adevărat cel mai bun prieten. ...Se înserase. De undeva se auzi sunet de goarnă. Noi stăteam tăcuți, gîndindu-ne la comandantul de grupă. Erau clipe în care adunasem în căușul inimilor toată recunoștința pe care îi o purtam. . V. BARAN n întâmpinarea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. andantul meu de grupă Povestir