Viața Nouă, octombrie-decembrie 1955 (Anul 12, nr. 3374-3454)

1955-10-01 / nr. 3374

ANUL XII SERIA II Nr. 3374 Sîmbată 1 octombrie 1955 4 PAGINI - 20 BANI KW 111 ..................... Salut fierbinte marelui popor chinez! Gloriosul popor de 600.000.000 al Chinei noi, și împreună cu el po­poarele tuturor țărilor din lagărul păcii, democrației și socialismului, sărbătoresc astăzi cu entuziasm îm­­plinirea a 6 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. 1 octombrie 1949 a marcat înce­putul unei noi ere, spre care au nă­zuit și pentru care au luptat eroic cei mai buni fii ai marelui popor chinez. Lupta dîrză a poporului chi­nez condus de încercatul său partid­­ comunist în frunte cu tovarășul Mao­fze­ dun, a fost încununată de succes,­ăcînd să triumfe cauza dreaptă a libertății depline, sfărămînd pentru totdeauna lanțurile robiei coloniale a imperialismului japonez, ale feu­dalismului stăpînitor pînă atunci în China. După cel de al doilea război mon­dial raportul de forțe pe arena in­ternațională s-a schimbat în favoarea socialismului, ca urmare a victoriei Uniunii Sovietice asupra fascismului hitlerist și a militarismului japonez. Astfel, a fost posibilă crearea condi­țiilor pentru răsturnarea dominației imperialiste și eliberarea poporului chinez, pentru crearea unei republici populare pe imensul teritoriu al Chi­nei. Pentru prima dată în istorie, co­lonialismul primește o lovitură zdro­bitoare. Prin făurirea Republicii Populare Chineze nu numai că a fost înlăturată robia colonială în care era ținut poporul chinez, dar ea a dat un puternic imbold luptei de eliberare a popoarelor din colonii și semicolonii. Astăzi asistăm la o luptă îndîrjită a acestor popoare îm­potriva metropolelor; conferința de la Bandung a țărilor din Asia și Africa, ce a avut loc în primăvara a­­cestui an, a demonstrat cu putere ri­dicarea conștiinței popoarelor colo­niale, hotărîrea lor de a-și cuceri li­bertatea. N-au trecut decît 6 ani de cînd China a devenit cu adevărat libera și independență; ea a încetat să mai fie o țară a mizeriei, foametei și ro­biei. In ac­ești ani in locul vechii Chine a ieșit la iveală un puternic stat popu­lar care a cucerit și cucerește în fie­care zi mărețe victorii pe drumul transformărilor socialiste. Avînd în permanență ajutorul fră­țesc al Țării Sovietice, poporul Chi­nei noi a reușit ca în primii trei ani după cucerirea libertății și indepen­denței să lichideze urmările grele ale îndelungatei dominații a comindaniș­­tilor și a stăpînilor acestora, imperia­liștii străini, a vindecat rănile adînci pricinuite în timpul războiului de eliberare care a durat mai mult de un deceniu și a atins cel mai înalt nivel antebelic atît în producția in­dustrială cît și în cea agricolă. Așa a fost posibil ca la începutul anului 1953 să se treacă la înfăptuirea pri­mului plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a țarii. Entuziasmul construcției socialiste poate constitui oglinda cea mai vie a ceea ce se petrece în prezent în China și a sentimentelor de care este animat harnicul popor chinez. Milioanele de bărbați și femei, miile de brigăzi de tineret aflate în între­cere măresc zi de zi succesele în muncă în fabrici și uzine, în mine, pe șantierele marilor construcții hi­drotehnice, în agricultură. In primul plan cincinal accentul se pune, mai ales, pe dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele — baza dezvoltării cu succes a tuturor ramurilor economiei naționale. Este de ajuns să arătăm că în perioada a­­cestui cincinal 88,8 la sută din tota­lul investițiilor capitale din industrie sunt cheltuite în vederea dezvoltării industriei grele. Se urmărește ca la sfîrșitul cincinalului industria grea să constituie 45,4 la sută din totalul pro­ducției industriale. Planul cincinal prevede construi­rea și reconstruirea în industrie, transporturi, agricultură și comerț a 7.600 de obiective, din care 694 între­prinderi industriale mari. Baza prin­cipală a dezvoltării industriale con­tinue a Chinei o vor forma 156 mari obiective care se construiesc cu aju­torul Uniunii Sovietice. După termi­narea acestor construcții, China va putea produce în cantități considera­bile automobile și tractoare, avioane și locomotive, mașini-unelte complexe și alte utilaje industriale. In ritm rapid se dezvoltă industria carboniferă. In comparație cu anul 1949, extracția cărbunelui a crescut de 2,6 ori. De asemenea, în dome­niul industriei petrolifere au fost obținute succese remarcabile. Exploa­tările petrolifere și rafinăriile de pe­trol sunt înzestrate cu cel mai mo­dern utilaj primit din U.R.S.S. și R. D. Germană. Partidul comunist și guvernul popular al Chinei acordă o mare a­­tenție dezvoltării agriculturii și ri­dicării bunăstării materiale a țărăni­mii. Pînă la eliberarea țării, țăranul muncitor chinez abia avea cu ce să-și țină zilele. El nu avea niciodată su­ficient orez sau alte alimente. In prezent, în toate regiunile din China a fost efectuată reforma agrară, ță­ranii fără pămînt și cu pămînt puțin au primit fără plată 47 de milioane de hectare de pămînt. Viața convinge masele largi ale țărănimii chineze de uriașele avan­taje ale gospodăririi în colectiv. Pînă acum au luat ființă peste 670.000 de cooperative agricole de producție și se așteaptă ca pînă în primăvara anului viitor numărul a­­cestora să atingă cifra de 1.000.000. Victoria revoluției populare și pro­clamarea R. P. Chineze a deschis maselor de oameni ai muncii calea largă către știință, cul­tură, artă, în­­vățămînt și ocrotirea sănătății. în școlile elementare și medii, de pildă, învață peste 55 de milioane de copii și adolescenți, iar în instituțiile de învățămînt superior peste 127.000 de studenți. Paralel cu creșterea puterii econo­mice, cu întărirea regimului democrat­­popular, crește prestigiul și influen­ța Chinei pe arena internațională. In prezent 26 de țări ale lumii au recunoscut Republica Populară Chi­neză și au stabilit cu ea relații di­plomatice. R. P. Chineză se manifestă ca un mare stat iubitor de pace, ca un important factor al păcii și se­curității nu numai în Asia, ci și în întreaga lume. Este cunoscut de toată lumea, că alături de Uniunea Sovietică, China populară a adus o contribuție importantă la soluționa­rea problemelor litigioase din Asia. Au fost stinse focarele de război din Coreea și Indochina, ajungîndu-se la restabilirea păcii pe continentul asia­tic. Aceasta demonstrează că nici una din marile probleme internațio­nale nu poate fi rezolvată fără parti­ciparea R. P. Chineze. De aceea, popoarele iubitoare de pace sprijină lupta consecventă dusă de Repu­blica Populară Chineză pentru res­tabilirea drepturilor sale legitime în Organizația Națiunilor Unite. La actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. numeroși delegați au susți­nut punctul de vedere sovietic în ce privește discutarea și trecerea pe ordinea de zi a chestiunii primirii R. P. Chineze în O. N. U. Poporul român este legat printr-o prietenie frățească de marele popor chinez și privește cu dragoste nețăr­murită mărețele victorii pe care le cucerește acesta în dezvoltarea eco­nomiei și culturii, în întărirea statu­lui chinez democrat-popular, în apă­rarea păcii mondiale. Astăzi de ziua marii sărbători a poporului frate chinez, poporul român îi trimite un înflăcărat salut, dorind din toată inima ca în anii care vin, China populară să cucerească alte noi și mărețe succese pe drumul ce duce către socialism, către pace. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE­­ A REPUBLICII POPULARE ROMÍNE DECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne In temeiul art. 37 lit. a din Constituția Republicii Populare Romíne Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne decretează ° 1 — Se convoacă în sesiune Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, pe ziua de luni 3 octombrie 1955, orele 10 dimineața, la sediul Marii Adunări Naționale. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale PETRU GROZA București, 29 septembrie 1955, Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU --------­ Realizările cooperatorilor La cooperativa „Dumitru Chicuș“ din localitate, printre produsele pre­văzute in planul de producție sînt și garniturile de bucătărie tip „Ti­­meși”, produse mult căutate de cum­părători. Muncitorii de la această cooperati­vă conștienți de necesitatea produ­cerii a cît mai multe mărfuri pen­tru satisfacerea cerințelor consuma­torilor, depășesc cu regularitate pla­nul de producție. Astfel pe luna august 1955 tov. Petrescu Dima, Mihalache Ignat, fruntași in muncă și brigăzile conduse de tov. N.Du­mitriu și Smaniota F. *au îndeplinit planul un procent de 120 la sută, iar tonitorul C­eon­ cu 135 la sută. MIHAILESCU ION corespondent — filorioasa sărbătoare a marelui popor chinez — Opera de elecrificare a țării (pag- 2-a) — Viața nouă in orașele și regiu­nile Chinei (pag. 2-a) — Cadre pentru economia națio­nala (pag. 2-a) — L­inia fermă a Partidului Co­munist Chinez spre dezvoltarea in­dustriei­ grele (pag. 2-a) Í * * * i * In Intenorul ziarului X —­ Pe teme ale agitației politice de masă — C. Sitaru­ — Gazeta de perete mobilizează țăranii muncitori la luptă pentru succesul însămînțărilor (pag. 3-a) — O expoziție raională a gaze­telor de perete (pag. 3-a) — D. Moșescu — Să fie urgenta­te insămînțările in raionul Macin (pag. 3-a) — Emilia Croitoru — întreprinde­­re distinsă cu Steagul Roșu de pro­ducție (pag. 3-a) — I. Tănăsache — Printre mun­citorii de la fabrica de făină de pește (pag. 3-a) — Lucrările adunării generale — O. N. U. (pag. 4-a) — Declarația unui senator ameri­can care a vizitat Uniunea Sovietică (pag. 4-a) Din cuprinsul regiunii noastre Cu sarcinile de producție îndeplinite — Munca este o datorie de onoare . Pe acest principiu au pornit la muncă pentru electrificarea trasee­lor de comunicație C.F.R. în regiu­nea Galați cei 13 electricieni aju­tați îndeaproape de șeful lor de sec­tor tov. Olaru de la Secția E.L.F. Tc. 6 C.F.R. din Galați. Și intr-ade­văr ei s-au achitat cu cinste de sar­cina încredințată. Intr-un timp scurt au reușit să execute in bune condițiuni această importantă lu­crare. In urma acestei realizări, stația C. F. R. Galați călători și mărfuri, Halta tunel și transbordare au asi­gurată o circulație mai bună. MAR­COCI MIHAIL corespondent TEHNICĂ ÎNAINTATĂ Sectorul sudu­ră de la S.N.G. prezintă o impor­tantă deosebită in procesul de pro­ducție. In urma trecerii la o nouă tehnologie, con­structorii navali gălățeni realizea­ză vase complet sudate la care contribuția sudo­rilor este foarte prețioasă. Tot mai mulți munci­tori, îndeosebi ti­neri, îmbrățișea­ză cu drag fru­moasa meserie de sudor. In clișeu: Afa­­tr­ista Trandafir Georgeta execută primele lucrări de sudură electrica. o O școală nouă Nu de mult, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Mă­rașu, raionul Macin, în urma do­rinței țăranilor muncitori a lu­ait ini­țiativa construirii prin autoimpunere a unui local de școală in satul Gro­­zea din același raion. Cu sprijinul comitetului executiv și prin munca depusă de țăranii mun­citori, localul școlii a fost terminat și acum funcționează în cele mai bune condițiuni. La inaugurarea șco­lii au participat sute de țărani mun­citori care s-au bucurat laolaltă cu școlarii din acest sat de această rea­lizare culturală înfăptuită în satul lor în­­ anii puterii populare. TUDORA APOSTOL corespondentă -OYOÜ­ Crește mereu volumul acumulărilor peste plan întreprinderea „Industria Sîrmeii” și-a mărit mult capacitatea de pro­ducție in anii puterii populare Co­lectivul de aici reușește, dator­ită a­­plvării metodelor înaintate de mun­că, să livreze mereu mai multe la­minate pentru șantierele de cons­trucții. Paralel cu îndeplinirea rit­mică a planului, laminoriștii, forjă­rii, muncitorii de la trăgătorie și a­­telierul mecanic de aici, pun la dis­poziția statului însemnate acumu­­ ­­­­­e cod­ ­ări socialiste peste plan. Până la 23 August, colectivul acestei între­prinderi a realizat acumulări socia­liste în valoare de 1.469.942 lei. La­­rainoriștii din echipa maistrului Mo­­goș Ion precum și Cimpoae Voicu, N. Mihalache și alții, sînt mereu fruntași în lupta pentru acumulări. Pînă zilele trecute, muncitorii din sectorul laminor au realizat eco­nomii de aproape 40 tone metal­e. LM­­U corespondent Recolte mari de pe terenurile redate agriculturii în toamna anului trecut, cînd s-a pus problema redării agriculturii a unor însemnate suprafețe supuse ero­ziunilor, țăranii muncitori din comu­na Fîrțănești, raionul Bujor, au răs­puns cu entuziasm la chemarea co­mitetului cetățenesc constituit în scopul efectuării lucrărilor necesare redării agriculturii a acestor supra­fețe. Lucrîndu-se cu intensitate, s-a reu­șit ca peste 350 ha. terenuri erodate să fie redate agriculturii. Printre prin­cipalele lucrări de amenajare a so­lului au fost și alături pe curba de nivel făcută întocmai după indicațiile tehnicienilor. în toamna anului tre­cut, o parte din această suprafață a fost însamînțată cu grîu. Țăranii muncitori care au însămînțat griu îrt terenurile redate agriculturii, printre care tov. Mocanu Guță, Anghel Da­mian și alții, au obținut peste 1.800 kg. boabe la hectar. Din cele 350 hectare 80 ha. au fost însămînțate cu părîng, iar peste 200 de ha. cu porumb pentru boabe. BUDEȚ­ION corespondent Pentru recolte bogate ★ * Roadele întrecerii patriotice pe circumscripții {De la trimisul nostru) — Din prima zi cînd s-a început campania agricolă de toamnă, țăranii muncitori cu gospodării individuale din comu­na Osmanu, raionul Brăila, au por­nit cu avint munca pentru a termina vnsămînțările de toamnă intr-un timp cit mai scurt și in condițiuni bune. Ca urmare a străduințelor depuse, întreaga suprafață de 765 ha. a fost insămînțată cu grîu pînă in ziua de 28 septembrie. • Acest rezultat se datorește în pri­mul rind muncii politice desfășura­tă de organizația de bază și comi­tetul executiv al sfatului popular co­munal in rîndul țăranilor muncitori de aici. Comuniștii F. Bădilă, Vlad Radu, Mircea D. Stan, împreună cu deputații Crăciun Mureș, Samoilă Stanca, Gurgu Costică și cu țăranii muncitori Mihăilă Tudor și Belciu­­gan C. Gh­eorghe fruntași ai recol­telor bogate, au dus o neobosită mun­ca Pe­ circumscripții, lămurind pe ța­ranii muncitori să folosească din plin timpul prielnic și metodele a­­grotehnice înaintate la însămînțat. Fruntașă in întrecerea patriotică s-a situat circumscripția Nr. 21 un­de este deputat tov. Gurgu Costică, care a terminat cea dinții de însă­­mînțat toate culturile păioase din această toamnă. Exemplul fruntașilor Piin zilele trecute țăranii munci­tori din comuna Nalba­nt, raionul Tulcea, au executat arături pentru vnsămînțările de toamnă pe o supra­față de 150 ha. Pregătind din vreme terenul, mulți dintre țăranii munci­tori fruntași ai recoltelor bogate din această comună au terminat complet cu însămînțatul griului de toamnă. De pildă, țăranul muncitor Gheorghe F. Stoian care și-a selec­ționat din timp semințele și și-a în­grășat terenul cu aproape 40 de că­ruțe de gunoi de grajd, a fost prin­tre primii care au terminat semă­natul unui hectar și jumătate de griu. De asemenea, au mai terminat complet cu iusămînțatul griului și țăranii muncitori Nicolae Barbu și Vasile Gh. Barbu. Exemplul lor este urmat și de alți țărani muncitori din comună. — Nu e bine. Exe­cută înainte!din nou! Salt. Oboseala îmi cu­prinsese tot corpul., Simțeam că a doua comandă n-o voi mai putea executa. Pe obrajii aprinși sudoa­rea se prelingea in șiroaie subțiri. Mă chinuia setea. In vale își înălța cum­păna o fîntină. Ce rece trebuie să fie apa! Și este numai la doi pași! Să-i raportez comandantului că vreau să beau puțină apă?... — Adăpostit!... Salt, înainte!... Nu mai arunca piciorul... In situații reale, ți s-ar fi retezat schijele... — Adăpostit! . Un colț de piatră m-a lovit în genun­chiul drept. Picioarele întinse tremu­ră. Comandantul de grupă mă privește atent. Are fața aspră, bronzată. Stă în poziție de drepți. E gata să-mi dea o altă comandă. Cît o fi ceasul? Celelalte grupe au luat repaus, numai a noas­tră nu. — Salt, înainte! Era ultimul exercițiu. — De unde ești? !— Din regiunea Craiova. — Ce meserie ai? — Tractorist. Am făcut școala la Balș. A ridicat capul și s-a uitat mai atent la mine. Avea o privire blîndă, priete­noasă. — La Balș ? — Da, chiar în oraș, la S.M.T.­ — i-am răspuns, gîndind că poate-i de prin partea locului. — Cunoști bine meseria ? — Brigada în care am lucrat e frun­tașă. O singură dată mi-a­ rămas trac­torul în pană și atunci... — Bine... vom avea destul timp să mai stăm de vorbă. Avem amîndoi a­­ceeași meserie. ...— Dar dumneata, de unde ești? — a întrebat el apoi pe un alt tînăr, care rămăsese rezemat de perete. Cu aită dragoste vorbea cu fiecare dintre noi... Și acum... Iată-l: — Adăpostit! De cînd am venit și pînă acum cred că nu l-am supărat niciodată. Af­etm purtat așa cum mă purtam și cu res­ponsabilul brigăizii mele. Și cu toate a­­cestea, de cînd a __a început instucția... — Drepți! Trebuie să execuți mai vi­oi, mai corect. Repaus! Să vină toată grupa la mine... Toți eram obosiți, cu fețele pline de sudoare. Agitatorul, soldatul Prisnea, ne făcu semn cu mina. Strînși în jurul lui, ascultam un articol dintr-un ziar. Ulti­mele cuvinte mi-au rămas întipărite în minte. Erau cunoscutele cuvinte ale lui Suvorov: „Cu cît va curge mai mul­tă sudoare pe cîmpul de instrucție, cu atît va curge mai pu­țin sînge pe cîmpul de luptă”. După ce s-a terminat cititul, comandantul de grupă m-a che­mat­ la el. In taina înserării, am stat împreună de vorbă. Cînd amintea de tractor glasul îi semăna cu vuietul a­­pelor de munte. Ca și la instrucție. — Iți place munca de tractorist? — Mult, mult de tot. Am fost decla­rat fruntaș — i-am răspuns cu puțină mîndrie în glas. Pe chipul smolit de soare i-a apărut un zîmbet. Oare de ce nu mi-a zîmbit și atunci cînd executam salturile? ★ Crezusem că-și va schimba purtarea cu timpul. Dar sergentul Cristea, co­mandantul meu de grupă, era același, deși de atunci discutasem despre multe. Odată, într-o învoire, am plecat a­­mîndoi în oraș. — încotro? — .Știu eu? Mă duc să mă plimb. — .Vrei să mergi cu mine? — Da, merg. Ieșind pe poartă, mă gîndeam: de ce nu-i tot atît de blind și în timpul in­strucției? —­ Ai văzut filmul „Zile și nopți?" — Nu, nu l-am văzut — Vrei să-l vedem împreună ? E foar­­­­te frumos! Dacă n-ai bani... — „Zile și nopți" este un film sovietic închinat zilelor și nopților de război. Pentru prima dată vedeam un astfel de film. Privind fiecare imagine de pe cîmpul de luptă, începeam să înțeleg mai bine cuvintele marelui Suvorov, începeam să-l înțeleg și pe comandan­tul meu de grupă. ...La 1 Mai, am fost avansat la gra­dul de soldat fruntaș. Toți ostașii din grupă au fost avansați, afară de sol­datul Vasile Coman care se mișcă foar­te greu pe cîmpul de instrucție și une­ori e neatent la lecțiile politice. In pa­uze, în timpul liber, comandantul meu de grupă stă mult de vorbă cu el. Ni ia de-o parte și discută: Odată l-am au­zit întrebîndu-l: — Ai primit scrisori de acasă? — Chiar ieri am primit una, tovarășe sergent... E de la Maria... Am vorbit cu ea un an și patru luni. — Ce-ți scrie ? — Nu știți dumneavoastră cum sunt fetele?... — Ți-e dragă?­Soldatul Coman se sfii să-i răspundă, își juca degetele pe paftaua centurii. — Să presupunem că Maria ta s-ar a­­fla în pericol. Ai fi în stare s-o aperi, s-o salvezi? — Cum să nu, tovarășe sergent — răspunse soldatul Coman hotărît. Oda­tă m-am bătut cu doi băieți pentru ea... Dacă ar încerca cineva să mi-o ia, și cu cinc­ m-aș bate. — Bine, Comane — vorbi sergentul Cristea — dar dacă patria ar fi în peri­col, patria în care muncește Mam­a ta, familia ta, patria în care trăim și mun­cim cu toții ,ăi fi în stare s-o aperi de dușmani? — Patria, tovarășe sergent, e lumina ochilor și bătaia inimii. — Atunci de ce nu vrei să înțelegi că pentru a apăra patria trebuie să fii pregă­tit, trebuie să fii un luptător desăvîr­­șit? Pentru ca să știi să pui, în slujba ei toate puterile tale trebuie să te instru­­iești temeinic, înțelegi, soldat Coman, trebuie să te inst­uiești temeinic! Cu altă căldură îi vorbise comandan­tul meu de grupă ! Abia acum îl înțe­legeam pe deplin și mă condamnam pentru tot ceea ce gîndisem pînă acum. ★ Suntem­ în repausul de după masă. Am fost la bibliotecă și am luat o carte: „Zile și nopți” de C. Simonov. Mi-am adus aminte de ziua în care am fost la film cu comandantul meu de grupă. Fil­mul pe care l-am văzut atunci e reali­zat după această carte. Lingă mine a venit și soldatul Coman. — Știi — mi-a spus el — am o mare bucurie în suflet. Am pimit din nou scri­soare de la Maria. Tovarășul sergent m-a observat cînd am citit-o. Punîn­­du-mi mîna pe umăr m-a întrebat de veștile pe care mi le dă din sat. I-am citit: „Și află că brigada noastră a do­­bindit drapelul cel roșu de fruntașă” După cîteva clipe, tovarășul sergent mi-a spus: ..Să-i scrii că ești mîndru de munca ei și că vei ști să i-o aperi. Vei ști să aperi patria în care muncește ea, în care muncim și trăim noi toți... Sunt sigur că vei ști— mi-a spus el hotărît. Scrie-i chiar acum... Ai hîrtie? — Am — i-am răspuns plin de bucurie — și salutîndu-l am fugit pînă aici la tine... Tu ce crezi. Patogene, despre co­mandantul nostru de grupă? Eram emoționat. Nu găseam cuvinte să exprim tot ceea ce simțeam în clipele acelea. — De-abia acum cred că-l cunosc bine. Ne este cu adevărat cel mai bun prieten. ...Se înserase. De undeva se auzi sunet de goarnă. Noi stăteam tăcuți, gîndin­­du-ne la comandantul de grupă. Erau clipe în care adunasem în căușul inimilor toată recunoștința pe care îi­ o pu­rtam. . V. BARAN n întâmpinarea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. a­n­d­a­n­t­u­l meu de grupă Po­vestir

Next