Viața Nouă, aprilie-iunie 1956 (Anul 13, nr. 3532-3608)

1956-06-10 / nr. 3591

r A A - > . ANUL XII. SERIA II. Nr. 3591 Duminică 10 iunie 1956 4 PAGINI — 20 bani l­a numai cîteva zile de la publicarea che­mării Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, pe șantierele declarate „șantiere națio­nale ale tineretului“ „șantiere regionale ale zi­­i­neretului“ au și început să sosească sute și sute de brigadieri. Ei răspund cu înflăcărare încrederii ce le-a fost acordată de partid și guvern, hotărîți să contribuie prin munca lor la terminarea cît mai grabnică a acestor impor­tante lucrări din cadrul celui de-al doilea plan cincinal. La Galați, pe șantierul național al tineretului de reconstrucție a orașului, au sosit în ziua de iunie aproape 300 de bri­­­gadieri. Mulți dintre ei, printre care Ion Vasiliu și Ion Mihai din orașul Focșani, Ion Marin din comuna Vidra, raionul Vrancea și alții au lucrat în anii din urmă la ridi­carea altor construcții. Ti­nerii brigadieri, împreună cu ceilalți constructori de pe șantier, lucrează cu însuflețire la primele con­strucții prevăzute în pla­nul de reconstrucție și sistematizare a orașului. Pe acest șantier au și în­ceput lucrările pentru construirea a 5 blocuri cu 3 etaje. Lîngă grădina publică a orașului se exe­cută în prezent ultim­ile lucrări la un bloc munci­toresc cu 37 apartamente. Constructorii care lucrează în centrul orașului au ter­minat gropile de fundații la 3 blocuri, iar la unul dintre acestea au început să toarne betonul. Pe lîngă numeroasele utilaje de mare productivitate care au făcut ca numărul muncitorilor întrebuințați ca lucrările de construc­ții să fie de trei ori mai mic, se vor monta în curînd două macarale turn S.B.K.M.­3. Blocurile muncitorești din acest loc al orașului vor fi constru­ite din elemente mari, prefabricate ce vor fi rea­lizate pe poligonul de pre­fabricate care va fi ame­najat în Galați. Alături de brigadierii so­siți pînă acum, în curînd vor mai veni pe șantier alte sute de tineri. Pen­tru ei se asigură condiții de viață dintre cele bune. Două clădiri se mai a­­menajează ca dormitoare, iar în scurt timp vor fi amenajate încă alte 5 dor­mitoare. La cantina șan­tierului pot servi masa peste 800 de muncitori. Sper la muncă tinerilor patrioți de pe șantierele socialismului 1 In cinstea Congresului U.T.M. „Să întimpinăm Congresul nostru cu cit mai frumoase realizări“. Aceasta este lozinca sub care muncesc in aceste zile numeroși tineri din organizația nr. 7 U.T.M. de la întreprinderea „Fusul“ din Galați. Așa, de exemplu, pe lingă suc­cesele însemnate obținute in producție, tinerii din această organizație au strîns în timpul lor liber o cantitate de peste 2.000 kg. fier vechi. Și de această dată în frunte s-au situat utemiștii Gheorghe Ursu, Ioana Bratu, Ioana Pascale și alții. GH. STRUGUREANU corespondent Tinerii din comuna Pecineaga, raionul Măcin, obțin frumoase realizări in cins­tea Congresului U.T.M. Astfel, prin mun­că voluntară ei au amenajat șoseaua ce trece prin comună pe o distanță de 200 m, au sădit 60 copaci și-au dat concursul la programele prezentate de echipa artistică a căminului cultural și la înființarea unei cooperative de credit și economie din comună. Tinerii Radu Gher­­ghișan, Zamfir Tudor, Vasile Negrișan, Dumitru Vladimir, Negrișan Duică și al­ții s-au evidențiat în mod deosebit. ION COMAN corespondent PAG. 11-a — In colții boroa­­nei — pagină de sa­tiră și umor. PAG. III-a — Pentru înflori­rea continuă a pa­triei noastre. — La Dealu Lung în anii puterii popu­lare. — Doi ani de acti­vitate a Teatrului de Estradă­ Galați — Prășitul mecanic contribuie la spori­rea producției și la reducerea prețului de cost. PAG. IV-a — Mesajul adresat de N. A. Bulganin președintelui Eisen­hower. »ano I MNîV'Egsn **** , f­ie a­i V, /'.4­i £ Calendar cultural-sportiv TEATRU In sala Orchestrei simfo­nice de stat­ Galați, Teatrul de Stat­ Brăila prezintă la orele 20 piesa „Inima noas­ tră“ de Valeriu Luca. Fopmolö ml hm țin0 i W.4T \i i m M..4P 'SPf» i w i i "S* Cu 6 luni în urmă, odată cu sărbă­torirea constituirii gospodăriei lor, colec­tiviștii din comuna Tudor Vladimirescu, raionul Liești, au primit spre exploatare balta Tălăbasca, devenită acum o ade­­­vărată „fermă albastră“. Ca și colecti­viștii din comuna Tudor Vladimirescu și membrii altor 4 gospodării agricole co­lective exploatează , acum bălțile din îm­prejurimi. La Carcaliu și Jijila, din raionul Mă­­cin, Pisica, raionul Galați și în alte co­mune unde există condiții favorabile, membrii gospodăriilor agricole colective au organizat brigăzi de pescuit care cu­prind peste 300 de pescari. Acum harnicii agricultori se indeletni­­nesc cu destoinicie și cu pescuitul, con­tribuind astfel la dezvoltarea avului ob­ștesc al gospodăriilor lor colective. In scurt timp, colectiviștii din comuna Tu­dor Vladimirescu, raionul Liești, de exem­plu, au realizat prin valorificarea pescui­tului peste 35.000 lei. Cu o parte din a­­cești bani ei au cumpărat peste 100 oi din rasa țigaie, formînd astfel și o fermă de ovine. Brigăzile de pescari colectiviști ca și gospodăriile colective care au format „ferme albastre“ primesc un sprijin pre­țios din partea întreprinderilor piscicole Brăila și Galați. Marți 12 iunie orele 19,30 in sala ci­nematografului M. Eminescu, va avea loc spectacolul Ansamblului Popular de Stat de cîntece și dansuri „Mazowsze“ decorat cu ordinul „Drapelul Roșu“ cla­sa I-a din R. P. Polonă. SPORT TEREN „PORTUL ROȘU“. FOTBAL — Știința Galați—Metalul Târgoviște (juniori) ora 14. RUGBY — Știința Galați— C. C. A. București (Cupa R.P.R.) — orele 15,45. FOTBAL — Știința Galați— Dinamo Dorohoi (categoria C) ora 17,30. TEREN „CRISTEA NICOLAE“. VOLEI —Metalul Orașul Stalin—Pro­gresul Galați (categoria A) orele 11, 1? lei avans pentru fiecare zi-muncă Se împlinește o jumă­tate de an de cînd 17 familii de țărani munci­tori din comuna Țifești, au constituit prima gos­podărie colectivă cu ca­racter viticol din raionul Panciu. încă de la con­stituire, colectiviștii din Țifești s-au angajat să obțină producții sporite de pe cele 14 ha. teren ara­bil și 14 ha. vie. Munca însuflețită a co­lectiviștilor a atras ală­turi de ei alte familii de țărani muncitori. In prezent, viile gospo­dăriei agricole colective din Țifești se întind pe o suprafață de 29 ha. Pen­tru mărirea veniturilor bă­nești, gospodăria colecti­vă a încheiat contracte cu intreprinderea vin-alcool și cu cooperativa pentru va­lorificarea a 210.000 kg. struguri. Toate acestea au dat posibilitatea con­siliului de conducere al gospodăriei să hotărască împărțirea a 23.000 lei drept avans în bani pen­tru zilele-muncă efectuate pînă acum. Fiecare zi-muncă a fost răsplătită cu un avans de 17 lei. Pentru zilele-mun­că efectuate pînă acum colectivistul Costică Po­­pescu a primit drept a­­vans suma de 1.800 lei, iar tov. Costică Ghețu 1.950 lei. Banii primiți pe­riodic în timpul anului pentru zilele-muncă efec­tuate constituie pentru co­lectiviștii din Țifești un puternic stimulent in muncă. In prezent toți colecti­viștii participă cu regula­ritate la muncă. Aceasta face ca lucrările de îngri­jire a viei să se execute la timp și in bune condi­ții — lucru ce va duce la obținerea unei producții sporite de struguri. Pentru primi­rea oamenilor muncii la stațiu­nea Lacul­ Sărat au fost amenaja­te cele 4 vile care cuprind 15 camere complet mobilate. In ve­­rea efecutării băi­lor calde au fost pregătite cele 44 căzi și cabinele pentru băile reci. In aceste zile au început să so­sească primii oaspeți. I Noi mașini și utilaje Muncitorii de la U.M. „Progresul“ construiesc noi mașini și utilaje de mare­ capacitate. In anul acesta, de exemplu, ei vor realiza noi agregate printre care screpere, mașini miniere, case de rulare și altele. O contribuție însemnată la reali­zarea acestor agregate o aduc strun­garii întreprinderii. Lucrind cu strun­guri de înaltă productivitate numeroși strungari printre care și tov. Gheor­ghe Trufașu își depășesc cu mult sar­cinile fixate. UN CLIȘEU: strungarul Gh. Tru­fașu lucrind la strungul Carusel. Prin aplicarea metodelor înaintate el reu­șește să-și depășească sarcinile zil­nice fixate cu 125—150 la sută. Schimburi de onoare în întreprinderile textile La întreprinderea „Fusul“ In ziua schimbului de onoare organi­zat în cinstea Conferinței Internaționale a femeilor muncitoare, la întreprinderea „Fusul“ din Galați lucrul s-a desfășurat cu o deosebită însuflețire. Datorită apro­vizionării la timp cu materialele nece­sare, bunei organizări a locului de mun­că și folosirii din plin a celor 480 mi­nute, țesătoarele din această întreprin­dere au îndeplinit sarcinile zilnice fixate în proporție de 105 la sută. Cele mai frumoase rezultate au fost obținute de țe­sătoarele din secția condusă de tov. Gh. Tecuță, care au produs în această zi cu 13 la sută mai multă pînză. Și filatoarele de aici au desfășurat o însuflețită muncă în cadrul întrecerii so­cialiste. In ziua schimbului de onoare s-a produs în acest sector cu 2 la sută mai multe fire de bună calitate. S. GHEORGHE , corespondent La țesătoria „Munca“ încă de dimineață, cu mult înainte de a suna sirena, țesătoarele de la între­prinderea „Munca“ Galați se pregăteau să înceapă lucrul. Fiecare dorea să fie fruntașă în ziua schimbului de onoare or­ganizat în cinstea Conferinței Internațio­nale a femeilor muncitoare. Munca a în­ceput cu mult avînt. Războaiele de țe­sut au lucrat cu întreaga lor capacitate de producție. Lucrind la 4 războaie, țesătoarea Va­sile Lucreția a realizat în această zi cu 42 la sută mai multă pînză decît pre­vedea sarcina zilnică. La fel au lucrat și țesătoarele Domnica Gheorghe, Vasi­­lica Ioanides și multe altele. La sfîrșitul schimbului de onoare cînd s-a făcut bilanțul acestei zile de muncă rodnică, țesătoarele de aici au aflat cu bucurie faptul că s-a produs peste pre­vederile planului zilnic de producție can­titatea de 400 m.p. țesături de calitate superioară. Realizarea unei pro­ductivități cît mai înalte constituie pentru colecti­vul de muncă de la fa­brica de piese de schimb C.F.R. Galați o preocupa­re de seamă. In această direcție, ino­vatorii din întreprindere desfășoară, prin cabinetul tehnic, o tot mai rodnică activitate. Printre cele­ 33 inovații aplicate în proce­sul de producție și care aduc întreprinderii o eco­nomie de peste 75.000 lei se numără și aceea a brigăzii de inovatori ele.­ Inovații prețioase tricieni condusă de Sașa Trandafir. Inovația brigăzii este prețioasă. Mașina de lipit pînze de fierăstrău ban­­zic realizată de această brigadă reduce timpul sta­bilit pentru lipirea pînze­­lor cu aproape 20 minute. ★ Deosebit de importante sînt" "și"tichete" Tritiva­ții a­­plicate la U. M. „Progre­sul“. Așa, de pildă, tov. Vasile Balaban­­ a rea­lizat un dispozitiv pentru încărcarea ruloului com­presor în vagonul C.F.R., dispozitiv care aduce o e­­conomie de 28 ore în me­die pentru încărcarea fie­cărui compresor. Numeroși oțelari de la această întreprindere sunt de asemenea buni inova­tori. Bunăoară, tov. Va­sile Balaban II, a contri­buit cu o serie de ino­vații care înlocuiesc trans­portul nemecanizat din sectorul oțelărie cu trans­portul mecanizat ceea ce aduce întreprinderii o e­­conomie anuală antecal­­culată în valoare de peste 63.700 lei. A început sezonul pescuitului de vară. In bălți și pe Dunăre, pescarii aruncă din nou sculele, pentru a smul­ge rodul bogat al apelor. Ca și în ceilalți ani, în munca lor ei folosesc mii de noi unelte și scule pescărești ca vintire, ave, năvoade, setei, taliene etc. La confecționarea acestora se cere multă dibăcie, dar mai ales se cere plasă de bună calitate. In ajutorul pescarilor, lună de lună vine colectivul de muncă de la fabrica de plase pes­cărești din orașul Galați. Harnicele muncitoare de aici se întrec zilnic în muncă pentru obținerea unor canti­tăți sporite de plase și ață pescărească. Rodnică a fost și munca lor din pri­mele 5 zile ale lunii iunie, cînd au fost produse peste plan mai mult de 400 kg. plase și 1.350 kg. ață pescărească! La această realizare au contribuit cu multă însuflețire tov. Ioana Hăiosu, Neguța Ichim, Aurica Cristofor, Elena Telucan și altele. Ele și-au depășit sarcinile de plan pe această perioadă cu 12—90 la sută. GH. CARACOSTEA corespondent Un colectiv destoinic Poate că de multe ori, călătorind cu trenul pe linia ce duce spre Bucu­rești, cam prin dreptul Vădenilor, co­mună din raionul Brăila, privirile ți-au fost atrase de alinierea per­fectă a pomilor dintr-o livadă a cărei vechime numără mai puțin de 2 ani. Atunci, impresionat te-ai întrebat de altfel ca și mine: cine a realizat plantarea pomilor și cine muncește în această frumoasă livadă? Din goa­na trenului, răspunsul cu greu l-ai fi putut căpăta. De aceea m-am hotărît să vizitez această livadă și să scriu despre munca și faptele oamenilor de aici.★ In dimineața aceea de iunie, cînd am ajuns la livada fermei horticole Zagna Vădeni m-a întîmpinat la poartă un moș cu barba căruntă. — Alexe Pancrat, paznicul livezii, îmi spuse el. Apoi, mă conduse la responsabil, pomicultorul Gh. Po­­pescu. De la acesta am aflat multe lucruri interesante. — Livada noastră se întinde pe 50 ha. Avem aici plantați pomi al­­­toiți, varietăți superioare. Peste 2—3 ani, cînd pomii vor fi pe rod, vom da fabricii de conserve și pe piață, prune „D’Agen“ și „Tuleu gras“, caise „Bună de Ungaria“, d­­eși „Bigareau Napoleon“ și „Cis­­nădie“ cît și minunatele pere „Cure“. Primele noastre roade le-am și obținut de pe te­renul cultivat cu căpșuni. ...Am plecat într-a­­colo. In parcela cultivată cu căpșuni, pe fondul verde al frunzelor ce îmbrăcaseră pămîn­­tul, se vedeau numeroase puncte ro­șii, mai mari și mai mici. Erau căp­­șunele coapte. Un grup de muncitori, culegeau de zor. Tinerele Margareta Tătăruș și Antina Sboleanu culegeau împreună. Treabă destul de migăloa­să, dar frumoasă. Și atunci cînd există preocupare pentru un lucru, a­­cesta este realizat cu bine. — Pînă acum am și trimis pe piață peste 500 kg. de căpșuni, îmi spuse cu mîndrie pomicultorul Gh. Popescu. Ele sînt mult căutate. De aceea noi îngrijim plantele cu a­­tenție. La acest hectar care e pe rod am executat prima prașilă și am aplicat o însemnată cantitate de su­­perfosfat de potasiu și azotat de amoniu. Dincolo avem încă 10 ha. de căp­șuni tot din varietatea „Creasta co­coșului“, care vor rodi în anul vii­tor. Atunci vom trimite mii de kilo­grame de căpșuni pe piețele orașe­lor. Pomicultorul adaugă, că în toamna ce vine vor mări cu încă 10 ha. suprafața cultivată cu căpșuni. Peste 2—3 ani printre pomii plini de rod, în livada fermei horticole Zagna Vădeni se va lucra atît la culesul căpșunilor de pe cele 20 ha, cît și la recoltarea fructelor. Pînă atunci urăm pomicultorilor de aici succes în muncă. C. TURTOI IN CLIȘEU: Un aspect de la recol­tatul căpșunelor. Harnicia pescarilor Pescarii din cadrul întreprinderii piscicole­ Galați au încheiat luna mai cu un rodnic bilanț. Peste planul lu­nar de producție a fost pescuită o cantitate de aproape 30 tone pește. Cu multă hărnuire au lucrat în această perioadă pescarii secțiilor piscicole Tulucești și Vadul Ungurului, în cadrul cărora s-au realizat cite 9 planuri. Pescarii din brigăzile conduse de Trofimov Pricop și lașca Sudacov și-au îndeplinit planurile de producție în propor­ție de 290 și respectiv 153 la sută. Realizările pescarilor gălățeni a făcut posibil fabrica de conserve de pește „Ionel Jora“ din Galați ca la și secția de conserve a oficiului de valorificare a peștelui Galați să se producă peste sarcinile fixate aproape 5 tone de conserve de pește. De asemenea pentru aprovizionarea populației a fost distribuită o cantitate de peste 187 tone , pește proaspăt și sărat. » Dramaturgia romînească peste hotare In ultimii ani, tot mai multe teatre de peste hotare au inclus în repertoriul lor piese romînești clasice și contem­porane. ‘ De un mare succes se bucură în străinătate „O scrisoare pierdută“. Incepînd din anul 1952, comedia lui Caragiale s-a jucat la „Theater an der Skala“ din Viena, la Teatrul de satiră din Moscova, la „Theatre de nouveau réalisme“ din Bruxelles, pe scenele unor teatre din Varșovia, Roma, Praga, Bratislava. De curînd, „O scrisoare pierdută“ a fost inclusă în repertoriul Teatrului „Maxim Gorki“ din Berlin, la teatre din Torino, Milano, Santiago de Chile etc. Au fost jucate pe scenele de peste hotare și alte comedii de Caragiale, printre care „O noapte furtunoasă“ la Tea­trul profesional din Durres (R. P. Albania), la Teatrul u­­niversitar din Guedlinburg (R. D. Germană) și la teatrul din Stara Zagora (R. P. Bulgaria), iar piesa „D-ale Carna­valului“ la Teatrul din Prešov (R. Cehoslovacă).

Next