Viața Nouă, iulie-septembrie 1956 (Anul 13, nr. 3609-3686)

1956-07-01 / nr. 3609

ANUL XII. SERIA II. Nr. 3609 Duminică 1 iulie 1956 4 PAGINI — 20 bani Pe șantierul laminorului „Cristea Micolae“ Galați­ ­ ® s ® sss^­ Au realizat planul pe semestrul I înainte de termen Directivele Congresului al IIea al partidului au însuflețit mult și colecti­vul de muncă din sectorul II al Șantierului naval Galați. De la începutul a­­nului o preocupare de sea­mă a colectivului a fost aceea de a folosi întreaga capacitate de producție a utilajelor și de a le repa­ra la timp și în cele mai bune condițiuni pentru înlătura orice stagnare de a producție. Pentru atinge­rea acestui obiectiv au fost confecționate și piese de rezervă pentru unele utilaje care suferă defec­țiuni mai dese. O atenție deosebită a fost acordată și desfășură­rii producției în mod rit­mic. Toate acestea pre­cum și alte măsuri tehni­ce și organizatorice, ca­re au fost aplicate au fă­cut ca planul de produc­ție pe semestrul I să fie realizat numai în 5 luni, obținîndu-se și o depășire pe întregul semestru în procent de 21,84 la sută. La succesele obținute de harnicul colectiv al sec­torului II metalurgic o con­tribuție deosebită a avut-o organizarea și desfășura­rea întrecerii socialiste. Aflați în întrecere nume­roși muncitori s-au stră­duit să depășească nor­ma zilnică prin mai buna organizare a locului de muncă. Mulți dintre ei printre care și tov. Du­mitru Teodoru, turnător, Enache Chiriloiu, mode­­lar, Ion Ciortan, Iorgu Ciobanu de la fierărie au reușit să depășească cu regularitate planul de producție zilnic cu peste 150 la sută. Tot în această perioadă s-au realizat și unele ino­vații. Printre acestea este și executarea unor ma­trițe la fierărie a cărei aplicare a dus la redu­cerea efortului manual în procent de 50 la sută. Rod bogat Z­ilnic prin păienjenișul canalelor din bălțile Brăilei, sau peste în­tinderea apelor Brateșului, barcajele au duc la punctele piscicole rodul bogat smuls apelor de pescarii întreprinderi­lor piscicole Galați și Brăila. Nici în­­crîncenarea iernii și nici zilele ploioase din­ ultimul timp n-au putut stăvili mun­ca harnicilor pescari, îndemnul in ac­tivitatea lor le sînt documentele celui de­al ll-lea Congres al partidului. Acum la sfîrșit de semestru, bilanțul celor două întreprinderi este deosebit de bo­gat. Peste prevederile planului s-au pes­cuit printr-o muncă susținută și bine organizată mai mult de 260 tone de pește, dintre care 150 tone de către pescarii întreprinderii piscicole Brăila. La loc de cinste se situează și secția pisci­colă Vadul Ungurului a întreprinderii piscicole Galați care a realizat două planuri semestriale. Rodnică a fost mun­ca pescarilor gălățeni și in această lu­nă. Pînă la 28 iunie pescarii din ca­drul întreprinderii piscicole Galați au pescuit peste plan aproape 3 vagoane de pește. Pe panoul de onoare al pescarilor fruntași, primul loc l-a deținut în fiecare lună brigada lui Pricop Trofimov de la secția Vadul Ungurului, care a pescuit aproape un vagon și jumătate de peșt­e peste plan ca și echipa lui Ion Colgiu de la punctul piscicol făcău a întreprin­derii piscicole Brăila. In aceste zile, cînd apele au început să scadă, pescarii din cadrul celor 2 în­treprinderi piscicole au trecut la închi­derea bălților și cătunelor. -)CN5-3'­ “ BiBUQî UNIV FÎSMÎ ■ Se vor electrifica 15 arii In ultimul timp, numeroase comune și sate din raionul Brăila printre care Corbu, Măxineni, Latinu, Gemenele etc., au fost electrificate. Pe lîngă faptul că energia electrică este folosită aici la iluminatul ulițelor și locuințelor țăranilor muncitori și în sta­țiile de pompare pentru irigarea oreză­­riilor, în această vară ea va fi folosită și la acționarea motoarelor de la un număr de 15 arii pentru treieratul pă­­ioaselor. Amenajarea acestor arii va fi făcută în curînd de către cele 3 stațiuni de mașini și tractoare din raion. VASILICA TASLAOANU corespondentă Reconstruiesc orașul Mai mult oțel patriei Oțelarui de la U. M. „Progresul“ Brăila, pe lîngă faptul că introduc in procesul de producție noi perfecționări tehnice cu ajutorul cărora măresc sim­țitor producția de oțel, se preocupă și de buna organizare a locului de muncă, sortind din timp materia pri­mă, precum și materialele pentru re­parații. Acest lucru cît și aplicarea metodei oțelarului sovietic Matulineț de elabo­rare rapidă a șarjelor au dat posibi­litatea oțelarilor de aici să reducă mult durata unei șarje de oțel și să spo­rească simțitor producția și produc­tivitatea muncii. De la începutul anu­lui și pînă nu de mult aici au fost elaborate un număr de aproape 1.300 șarje. Atît la cuptorul Siemens Martin cît și la cele electrice un mare număr dintre șarjele elaborate au fost rapide. Preocupîndu-se necontenit de reducerea timpului de elaborare, oțelarii de la cuptorul Siemens Martin au realizat unele șarje rapide într-un timp de numai 3 ore și jumătate, iar cei de la cuptoarele electrice în numai 2 ore. Cele mai multe șarje rapide de bună calitate au fost elaborate de schim­bul prim-topitorului Gheorghe Vișan de la cuptorul Siemens Martin. .Fericicuigh>clift»ai La consfătuirea regio­nală cu fruntașele în creșterea păsărilor și viermilor de mătase ce a avut loc nu de mult, a participat printre numeroasele femei mun­citoare și colectivista Veta Ciobotaru din co­muna Drăgănești, raio­nul Tecuci. Țărăncile muncitoare din comună știu pentru ce au această ales-o delegată la consfătuire, cele­lalte din întreaga noas­tră regiune poate nu știu. De aceea, ne-am propus să arătăm în rîn­­durile ce urmează cîte­­va aspecte din munca rodnică a acestei femei. ...Am ajuns la Drăgă­nești pe la namezi. La sfatul popular am intîl­­nit-o pe tov. Vasilica Lupașcu, tehniciană a­­gronom. Printre altele s-am spus că am vrea să vorbim și cu o frun­­tașă în creșterea vier­milor de mătase. Tehniciană nu s-a gîndit mult și ne-a spus: „Să mergem la tov. Veta Ciobotaru. Ea creș­te viermi de mătase de 3 ani. Anul trecut primit pentru cele 28 kg. a de gogoși pe care le-a predat la D.C.A., 5 kg. de 800 bumbac fire și peste lei“. Am pornit spre casa sericicultoarei. Cînd am ajuns, Veta Ciobotaru nu se ocupa de viermii de mătase, ci hrănea cele aproape 500 păsări pe care le crește. Am aflat apoi de la ea lucruri Interesante. Printre altele, tov. Veta Ciobotaru ne-a spus că văzînd rezultatele obți­nute anul trecut, peste 40 femei din comună cresc în acest an viermi de mătase. Multe dintre ele au format asociații simple care au încheiat contracte cu D.C.A. Aso­ciația simplă din care ea face parte a contractat 50 grame sămînță. Serî­­cicultoarele din această asociație au muncit cu multă atenție și migală. In primele 6—8 zile, vier­mii de mătase au fost ținuți într-o încăpere încălzită, li s-au dat frunze tinere de dud, s-a schimbat la timp așter­nutul folosindu-se hîrtie perforată primită­­ de la D.C.A. Deseori, crescă­toarele de viermi de mă­tase din comună găsesc la Veta Ciobotaru îndru­mări prețioase în ceea ce privește îngrijirea și creșterea viermilor de mătase. și Nu vor trece multe zile sericicultoarele din Drăgănești vor preda unității contractante can­­tități însemnate de go­goși de mătase, rod al hărniciei lor, pentru care vor obține frumoase a­­vantaje. C. T. Citiți în pag. 4-a. — Scrisoarea adresată Comitetu­lui Central al Partidului Muncito­resc Român de către cel de-al doi­lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. — închiderea lucrărilor celui de­al doilea Congres al Uniunii Tine­retului Muncitor. lui — Ședința plenară a Comitetu­lentral al Uniunii Tineretului Muncitor. — Conferința miniștrilor agri­culturii din statele indiene. — D. Mihăilă— Atmosferă ne­favorabilă la Bonn. — Ambasadorul R. P. R. în R. P. Chineză și-a prezentat scri­sorile de acreditare. — Nota adresată de guvernul R. P. Polone guvernului Canadei. — întregul popor austriac este pentru promovarea politicii de neu­tralitate. Calendar cultural-sportiv CONFERINȚE EI Lectorii S.R.S.C.­­ului țin astăzi conferin­țe în comunele și satele din raioanele Galați, Bu­jor și Liești, privind muncile de recoltare și dezmiriștii. din 11 La căminul cultural lanca­tov. Nicolae Dorobanțu, inginer asis­tent universitar din Bu­curești va ține conferința cu tema „Să recoltăm și să dezmiriștim la timp“. TEATRU ffi In grădina de vară din str. Sf. Nicolae nr. 5 Teatrul de Estradă Ga­lați prezintă la orele 20,30 „Punctul 3 diver­se“, spectacol muzical de satiră și umor în 2 acte. El La orele 10,30 în sala Institutului Tehnic Galați va avea loc un concert de muzică ușoa­ră intitulat „Studenții cîntă“, texte de Milu Io­­sipovici. 1 Echipa de teatru Casei raionale de cultură a Tecuci, se deplasează as­tăzi în comuna Liești unde va prezenta piesa „Crîngul de călini" de AS Corneiciuc. SPORT Fotbal 1 Pe terenul „Portul Roșu””-Galați la orele 15,30 are loc întîlnirea în cadrul campionatului de juniori dintre Metalul-Galați și Progresul-Galați. La ore­le 17,15 se dispută în cadrul cupei R.P.R. întîl­nirea de fotbal dintre Metalul (E) Galați și Metalul (E) U. M. „Pro­gresul“ Brăila. Hi In orașul Brăila se desfășoară faza regională a campionatului de cali­ficare pentru categoria A la volei masculin și fe­minin. H Astăzi, din orașul Calafat se dă plecarea în cursa de mare fond pe Dunăre a campionatului R.P.R. la probele: caiac dublu și canoe 10 plus 1 pe distanța Calafat—Su­­lina. In portul Galați, concurenții vor sosi pe data de 15 iulie în jurul orei 12. Un nou sistem de transportare a energiei electrice Cu aproape doi ani în urmă în raionul Bră­ila s-a experimentat, pen­tru prima dată la noi în țară în lucrările de elec­trificare sistemul „doi conductori-pămînt“, sis­tem folosit cu mult ran­dament în Uniunea So­vietică. Primele linii D. k. v. construite după 15 a­­cest sistem, în care pă­­mîntul are rolul celui de-al treilea conductor se întind pe o distanță de 22 km. Cei doi con­ductori de oțel — alu­miniu sînt fixați pe stîlpi de lemn scurtați. In urma rezultatelor deosebite obținute în e­­lectrificarea comunelor și satelor și la folosirea energiei electrice pe timpul muncilor agricole de vară, sistemul „doi conductori — pămînt“ a fost mult extins în ra­ionul Brăila. Ca urmare a muncii rodnice depuse de colectivul sectorului rețele electrice Brăila a întreprinderii Energo­­combinat nr. 2 Galați, liniile de distribuție energiei electrice constru­­­ite după acest sistem se întind acum pe o mare distanță obținîndu-se în același timp însemnate e­­conomic. Cheltuielile de in­vestiții, pentru construi­rea liniilor prin elimina­rea celui de-al treilea conductor au fost re­duse cu mai mult de 1.350.000 lei. In același timp s-au economisit 457 tone aluminiu și oțel ro­tund, mari cantități de material lemnos, izolatori și altele. Prin construcția linii­lor după acest sistem economicos au fost electrificate aproape 20 comune și sate. In pre­zent se fac ultimele lu­crări pentru darea în exploatare a 5 deriva­ții a posturilor de trans­formare pentru pompa­rea apei necesare oreză­­riilor și grădinilor de pe malul Buzăului. ÎN LIVADĂ celor ce lucrau. Printre pomii așezați si­metric munca nu înceta nici o clipă. Erau atitea doar de făcut pentru îngri­jirea celor 96 ha. cu pomi fructiferi, cît numără livada secției Petrești a gospo­dăriei de stat Florești — raionul Foc­șani. Și în toată împărăția aceasta a pomilor, munca brigadierului Valeria Marian alături de cea a celorlalți pomi­­culion se face simțită din mustul ză­pezii și pînă toamna tîrziu. Am stat pen­tru prima dată de vorbă cu el acum cîtva timp în urmă. Însuflețirea cu care mi-a descris munca și realizările bri­găzii lui și ale întregului sector pomicol e demnă de toată lauda. Acest harnic pomicultor, care lucrează în gospodăria de stat încă din 1949, mi-a descris cu vioiciune toată munca din li­vadă, de la stropirile de iarnă și pînă la prașila după plug pe care o efectua a­­t­unci împreună cu brigada. Cu mindrie a adăugat la realizările obținute și com­pletarea golurilor din livadă, și folosirea terenului dintre pomi prin cultivarea lui cu legume și zarzavaturi, căpșuni și smeură. De realizările obținute sunt minări și pomicultorii Ion Borcan, Zoița Chirilă, Elisabeta Gîndac, practicanta Rodica D­or­­neanu. Pe aceștia, în urma invitației brigadierului i-am intuhit cînd efectuau o îndeletnicire plăcută — culegeau căp­șuni și smeură. Culegeau repede și cu atenție pentru a adăuga alte zeci de ki­lograme de căpșuni la cele peste 400 kg. de căpșuni și smeură expediate pe pie­țele orașului. Mare a fost bucuria pomi­­cultorilor de aici cînd au văzut primele roade din livada tînără pe care o îngri­jesc. Din pomii ce au rodit pentru prima dată, muncitorii de aici au și cules peste 800 kg. cireși și vor mai culege mari cantități de caise, pere, mere și prune. La plecare brigadierul Valeria Marian, pe lingă faptul că a întrebat cînd se va putea citi în ziar despre realizările po­­micultorilor de aici, m-a invitat să mai trec pe la livadă și atunci cînd vor cu­­lege caisele, că n-o să-mi pară rău. M­ BIRA Era după-amiază și soarele dogorea din plin. Obosit parcă de drum, vintul se odihnea. Era multă liniște in livadă. Doar din cînd în cînd se auzeau vorbele Din munca harnicilor viticultori din raionul Focșani Vinurile produse în bazinul viticol Odobești — unul dintre cele mai mari din țară — și-au căpătat pe bună drep­tate un renume și peste hotarele patriei. Viticultori pricepuți, țăranii muncitori a­sigură pentru anul acesta obținerea unei producții de cel puțin 6.000 kg. struguri la ha. Pînă la data de 25 iunie a. c. ei executaseră cel de-al treilea stropit pe mai mult de 30 la sută din în­treaga suprafață terminînd în același timp și prima prașilă. De asemenea, acolo unde au fost semnalate cazuri de mană, viticultorii au trecut, cu concursul celor 2 comisii raionale de tehnicieni și a comisiilor comunale de combaterea manei, la tăierile de rec­tificare. Pentru stropirile din acest an, viticultorilor le-au fost asigurate 46 vagoane sulfat de cupru, 23 vagoane de var și 3 vagoane de alaun. Datorită creșterii sectorului socia­list cu încă 7 gospodării colective, a ajutorului pe care îl acordă stațiunea experimentală viticolă Odobești și cei aproape 30 de ingineri și tehnicieni viticoli, lucrările în vis se fac în con­diții superioare anilor trecuți. Pe mari suprafețe se aplică acum ciupitul lăs­tarilor, lucrare care înainte era execu­tată doar în cadrul gospodăriilor de stat. Prin ciupitul lăstarilor se asi­gură un spor de 600—1.000 kg, stru­guri la ha. De asemenea, pentru obținerea unor producții sporite, în toamna anu­lui trecut aratul s-a făcut înaintea îngropatului, ceea ce a ușurat acea­stă muncă și s-au transportat mari cantități de îngrășăminte în vii. Nu­meroși viticultori vor aplica anul a­­cesta cîte 3 prașile, vor face cîrnitul începînd de la 15 august și vor asi­gura o vinificație rațională cu fer­menți selecționați. Ing. agronom Ion Ungureanu de la punctul agricol din comuna Dorobanțu, raionul Măcin, în loc să sprijine țăranii muncitori la execu­tarea în bune condi­­țiuni a lucrărilor agricole stă mai mult în birou. Fără cuvinte O ' m . ' .~'v ■ Valorifică produsele pe piață De multe ori pe piețele ora­șelor Galați și Brăila in fa­ța unor tarabe pentru distri­buirea mărfurilor pot fi intîl­­niți mai mulți cumpărători decit in altă parte. Aici des­fac produsele colectiviștii din întreaga regiune. Deseori poți întîlni colectiviști din co­munele Oasele, Smulți, însu­răței etc. Ca urmare a faptului că tot mai multe gospodării colec­tive desfac însemnate canti­tăți de produse, valoarea mărfurilor distribuite de co­lectiviști pe piețele orașelor Galați și Brăila, numai în 6 zile ale lunii iunie a.c. întrece suma de 20.000 lei. Valorificînd tot mai multe produse pe piețele orașelor colectiviștii contribuie la în­tărirea și dezvoltarea gospo­dăriilor lor colective. Amenajează o nouă secție Nu cu mult timp in urmă la întreprinderea „Apollo“ din orașul Galați au început lu­crările pentru amenajarea unei noi secții pentru fabri­carea săpunului de toaletă. In această secție se vor instala numeroase mașini de înaltă tehnicitate și o uscăto­­rie dintre cele mai moderne. La amenajarea noii secții muncesc cu multă rîvnă mun­citorii Ion Apostol, Alexandru Irimia, Dumitru Băloiu și alții, întregul colectiv de aici și-a luat angajamentul ca secția să fie dată în folosință înainte de 1 octombrie a.c. B. VASI­LE corespondent ■j­ Familia matrozului Gheorghe Matacă a intrat în colectivă In urmă cu o lună de zile, matrozul Gheorghe Matacă a scris părinților săi să se intereseze dacă el poate fi pri­mit în gospodăria agricolă colectivă. Părinții i-au comunicat de îndată că poate fi primit, numai că trebuie să facă cerere personal. Nu mult după aceea, în timpul unei permisii, matrozul Matacă a făcut cererea și, împreună cu soția, a deve­nit membru al gospodăriei agricole colective „Drumul belșugului" din co­muna Ciocile, raionul Călmățui. In timp ce matrozul Gh. Matacă își face datoria către patrie, soția sa, Stela, muncește în gospodăria colectivă alături de ceilalți pentru roade cît mai bogate în marea familie a colec­tiviștilor. La agricolă gospodăria de stat „30 Decembrie“ din raionul Bujor a sosit de curînd un avion pentru a ajuta pe mun­citorii de aici la terminarea stropi­tului în vie. Con­dus cu pricepere de pilotul comu­nist Gh. Dănăi­­lă, acest avion a stropit in numai 2 zile o suprafață de 60 ha­ vie, în­locuind astfel munca a peste 200 de oameni. I

Next