Viața Nouă, iulie-septembrie 1956 (Anul 13, nr. 3609-3686)
1956-07-22 / nr. 3627
Nr. 3627 Nici o zi pierdută, nici un bob risipit! Pe ogoarele întovărășiților din Filipești și Mircea Vodă Cînd am ajuns în comuna Filipești din raionul Filimon Sîrbu, soarele dupăamiezii deborea puternic. Clădirea sfatului popular— o căsuță luminoasă, albă — m-a întîmpinat prietenoasă. Și tot așa m-a întîmpinat și președintele. — Campania? Cum nu, cu plăcere! Plecăm tocmai la cîmp, poftiți cu noi și veți vedea. Am plecat spre cîmp împreună cu președintele sfatului, cu împuternicitul comunal al Ministerului Colectărilor și cu instructorul raional de partid, tovarășul Beldie Nicolae, care activează în comunele Filipești și Găiseanca. Pe drum am aflat cîteva lucruri interesante asupra situației din comună. Gospodăria colectivă „Viața nouă“ înființată abia în primăvară însumează 100 ha. Ogoarele întovărășirii au 676 ha. LA ARIE Pe cîmpul întovărășiților , mă așteaptă o priveliște deosebit de plăcută. Cît vezi cu ochii de jur împrejur, grîul e secerat, iar fața netedă a cîmpiei e întreruptă ici-colo de clăi, care parcă de-abia așteaptă să intre la batoză. Privesc către împuternicitul comunal și acesta îmi spune mulțumit: — Da, la noi secerișul a ținut numai o săptămînă. L-am terminat de mult. — Dar cu treierișul cum stați — l-am întrebat, gata să notez. Aici fruntea interlocutorului meu s-a întunecat. — Cu treierișul stăm mai prost. De-abia astăzi am făcut proba batozei. Tovarășul Beldie a adăugat: — Vedeți, din partea noastră sînt toate condițiile. Aria a fost organizată cum nu se putea mai bine. Oamenii sînt împărțiți pe echipe. Am înființat pichet de incendiu, post sanitar. Avem la arie și gazeta cetățenească, au făcut o groapă Oamenii de fumat, ca să nu se fumeze pe arie. (Intr-adevăr, remarcasem și eu amănuntul acesta, care mă impresionase deosebit de plăcut...). Din păcate, însă, S.M.T. Făurei dă dovadă de o neglijență condamnabilă. Poftim, neau trimis cîntarele fără greutăți. Și dacă ar fi numai asta, încă n-ar fi nimic. Greutăți tot mai găsim noi prin sat. E vorba însă de batoze. Eram planificați cu patru, și ne-au sosit de-abia două. ULTIMA PROBA A BATOZEI In timpul discuției noastre, echipa de după-amiază se strînsese toată. Cîțiva mai pricepuți îl ajutau pe tractoristul care meșterea la batoză, mormăind lucruri foarte puțin măgulitoare pentru tovarășii lui din S.M.T. pentru superficialitatea cu care au făcut unele reparații. — Poftim, după-i asta? Au făcut-o din carton, parcă nu s-ar găsi o bucată de tablă ! Intr-un tîrziu, batoza era în stare de funcționare. Trebuia să aibă loc o ultimă probă, pentru ca a doua zi să se poată porni din plin la treieriș. Proba începu. Doi membri ai echipei se urcară în vîrful batozei. Alți cîțiva apucară furcile și începură să arunce snopii de grîu la batoză. Rețeaua complicată a curelelor de transmisie prinse să se învîrtească tot mai repede și sacii începură să se umple. — Acum merge, exclamă satisfăcut președintele. Mîine dimineață îi dăm drumul! ...Am plecat de la întovărășiții din Filipești convins pentru totdeauna de ceea ce pot face oamenii prin propriile lor forțe. ÎN COMUNA MIRCEA VODĂ In comuna Mircea Vodă am poposit mai puțin, datorită faptului că unele care se ridică probleacole sînt cam aceleași ca și la Filipești. Comună așezată la numai 1 km. de Filipești, are o întindere considerabilă și numără peste 1.220 de familii, dintre care 1067 sînt în întovărășiri și gospodării colective. Cele trei gospodării colective și cele 4 întovărășiri ocupă 1.920 ha. S-au impresionat în mod deosebit ulițele largi, drepte și curate, străjuite de stîlpii electrici, precum și parcul mare și luminos din mijlocul satului, desigur creație recentă. In comună secerișul s-a terminat de vreo 10 zile. Treierișul n-a decît pe alocuri. început însă Cele nouă batoze, primite de la S.M.T. Făurei și Ianca, funcționează cu mari intermitente. Unele dintre ele, deși nu prezintă chiar aspectul celor de la Filipești, nu sînt totuși în stare bună. Și aici, din partea comunei organizarea nu lasă aproape întru nimic de dorit. Ariile sînt pregătite cu îngrijire, oamenii lucrează în schimburi, mijloacele de agitație vizuală — afișe, gazete cetățenești, table de fruntași și codași etc. — sînt la zi, iar cadrele de conducere din comună sînt în permanentă pe teren. In cea mai mare parte, întîrzierea treierișului se datorește ca și la Filipești, neglijentei conducerii S.M.T.-ului. ...ȘI CITEVA CONCLUZII AM părăsit raionul Filimon Sîrbu cu o amintire frumoasă despre hărnicia și ospitalitatea țăranilor muncitori de aici, despre voioșia și optimismul lor, dar și cu o nemulțumire, că treierișul a rămas pe alocuri cu mult în urma secerișului, că unele S.M.T.. uri dau dovadă decentă, în sfîrșit, că un neglise realizează o legătură mai strînsă între S.M.T. și țăranii muncitori. Eram sigur însă că aceste deficiențe vor fi înlăturate, hărnicia oamenilor fiind o chezășie că succesele raionului vor fi mereu dezvoltate. SEBASTIAN COSTIN Bătălia pentru recoltă Cam de pe la mijlocul lunii iulie a început în raionul Măcin o activitate susținută pentru strîngerea recoltei. Țăranii muncitori, întovărășiții și colectiviștii, îndrumați îndeaproape de organizațiile de bază și de către activiștii de partid, care s-au aflat aproape zi de zi pe teren, au înțeles că soarta recoltei din acest an depinde în mare măsură de felul cum își vor organiza munca pentru ca nici un bob să nu se piardă. Aceste străduințe și-au arătat în scurt timp roadele, dovedind că acolo unde munca politică de masă este temeinic desfășurată, rezultatele sînt dintre cele mai bune. Astfel, pînă acum numeroase comune ca Cerna, Carcaliu, Ostrov, gospodăriile agricole colective din comunele Turcoaia, Nifon, Mircea-Vodă ca și întovărășirile agricole din comuna Dorobanțu, Horia, Garvăn, Mircea-Vodă și altele au terminat secerișul. Mai avansate la treieriș sînt comunele Greci, Turcoaia, Jijila, Ostrov, Pecineaga și altele, iar în unitățile agricole socialiste au fost treierate pînă la 18 iulie culturile de pe aproape 700 ha. Un fapt pozitiv îl constituie întrecerea ce se desfășoară între satele și comunele raionului pentru terminarea recoltatului și predarea cotelor către stat. C. TURTURICA Viată noua Cînd care va începe Suprafața care a mai rămas de recoltat în comuna Bucești, raionul Liești, este foarte mică. Cu toate acestea treierișul n-a început. Președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, tov. Constantin Doldor, justifică tărăgănarea începerii treierișului tot felul de „cauze obiective“ cum prin ar fi de exemplu continuarea executării celei de a doua prasile la porumb etc. In planul de măsuri al comitetului executiv se prevedea ca treierișul să înceapă la 15 iulie. Acest lucru era perfect realizabil dacă comitetul executiv lua din vreme măsurile pentru amenajarea ariei și ar fi desfășurat împreună cu organizația de partid o largă muncă politică printre țăranii muncitori pentru ca aceștia să-și transporte păioasele recoltate la arie. In ziua de 19 iulie însă aria comunei Bucești nu era complect amenajată, fiind plină de scaieți, iar punctul sanitar și pichetul de incediu nu erau instalate. Tot la această dată pe arie erau cărate păioasele doar de pe 2 ha, cu toate că președintele sfatului popular ne informase că „se cară de zor“. In ceea ce privește transportarea păioaselor la aici un exemplu treierișul la Bucești ? negativ îl dau chiar unii deputați și membri de partid. Cu toate că a ui terminat secerișul de multă vreme deputații Pelin Zaharia, Ionel Petrică și comuniștii Petre Cristea, secretarul organizației de bază, Tache Antohi, Marin Luca și alții nu au dus pe arie niciun pas. Tărăgănarea începerii treierișului în comuna Bucești se datorește și slabei munci politice de masă. Agitatorii au fost instruiți atît de formal încît nici ei nu sînt convinși de importanța începerii la vremea treierișului. Nici un agitator din cei 24 pe care i-a instruit secretarul organizației de bază nu și-a transportat recolta la arie. De asemenea lipsesc lozincile mobilizatoare iar panoul de intrecere și gazeta de perete stau nefolosite. La gazeta de perete se vorbește doar despre unele lucruri petrecute a cam o lună de zile. Pe aria comunei Bucești stau nefolosite 2 batoze. Ele așteaptă ca președintele Constantin Doldor și organizația de bază să-i dea seama că de multă vreme e timpul să înceapă treierișul. A. AXENTE Colțul concursului :,Pentru cea mai buna corespondența“ Frumoase inițiative ale comisiilor de femei din raionul ------- Focșani ------ In dorința de a sprijini activitatea culturală, membrele comisiei de femei de pe lingă Sfatul popular din comuna Gugești, raionul Focșani, au confecționat prin muncă voluntară pentru echipa artistică a căminului cultural comunal 12 costume naționale cu motive specifice comunei. Materialul pentru costume a fost cumpărat din fondul căminului cultural. La confecționarea costumelor au contribuit și harnicele femei din această comună, cum sunt, de exemplu, țărăncile muncitoare Tudorița Ghițulescu, Elena Iliuță, Elena Avădanei, Silvia Dumitrescu, Stela Mihăescu, in frunte cu tov. Ilinca Toni, responsabila comisiei comunale de femei. Tot la îndemnul comisiei de femei, în comunele Ciușlea și Vînători, au luat ființă două asociații pentru creșterea viermilor de mătase. Primele care au intrat în această asociație au fost țărăncile muncitoare Dumitru Druță, Matilda Ștefan, Ioana Costea din comuna Ciușlea, Ana Rozescu, Maria Stanciu, Zinca Niță, Clemansa Gheorghiu, Elena Nagu și Elena Forachi din comuna Vînători. De asemenea, sub îndrumarea organizației de partid, comisiile de femei de pe lingă sfaturile populare din comunele Broșteni, Goroganu, Biliești, Golești, Cîmpineanca și Faraoanele, au sprijinit efectiv munca de lămurire în rîndul tăunilor muritori din aceste comune ca aceștia să-și achite la timp cotele datorate statului. Ca urmare, planul de colectare la carne și lapte pe trimestrele I și II în aceste comune a fost realizat în întregime. Cu acest prilej s-au evidențiat tovarășele: Sofia Marin, Măndica Blănaru, Elena Trifan, Elena Mihăilă, Lovinica Raicu, Rădița Zile și multe altele. IOANA TALMACIU corespondentă Unde mergem azi In sala orchestrei simfonice Galați se continuă etapa regională a celui de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori din cadrul căminelor culturale, caselor raionale de cultură și colțurilor roșii din gospodăriile agricole colective. Se vor prezenta la concurs echipele artistice din raioanele Tecuci, Focșani, Galati și Filimon Sîrbu. — In sala căminului cultural din Berești, vor avea loc la orele 16 și 19 spectacolele Teatrului de Operetă și Estradă din Galați cu „Punctul 3... diverse“. SPORT Galați — începînd de la orele 9 dimineața pe terenul „Cristea Nicolae“ continuă întrecerile fazei regionale a campionatului republican de calificare la baschet masculin. Participă echipele campioane din orașele Galați, Brăila, Focșani și Tecuci. Teren „Portul Roșu“ . In cadrul spartachiadei de vară a tineretului se desfășoară întrecerile etapei orășenești la atletism. In cinstea consfătuirii pe țară a muncitorilor din metalurgie și a zilei de 25 August Realizări deosebite La șantierul naval Galați Alături de toți muncitorii din sectorul industrial al patriei noastre care luptînd pentru traducerea în viață Directivelor celui de-al II-lea Congres al a P.M.R, se străduiesc să dea cît mai multe produse de bună calitate, se situiază și colectivul secției mecanică* montaj de la Șantierul naval Galați. Rolul acestui colectiv este de o deosebită însemnătate în buna desfășurare a procesului de producție pe întreprindere. Toate lucrările, începînd cu montarea motoarelor, a liniei de ax și a elicelor și terminînd cu pregătirea vasului pentru lansare la apă — sînt executate de colectivul acestei secții O BRIGADA COMPLEXĂ Intr-o consfătuire ținută la începutul lunii iulie, aici s-a făcut analiza muncii din luna trecută. Cu acest prilej, la propunerea montorului Alecu Pavel, a fost organizată o brigadă complexă care și-a luat sfătuirii angajamentul ca în cinstea conce tată a muncitorilor din metalurgie și a zilei de 23 August să lanseze la apă cu 5 zile înainte de termen un remorcher. Brigada și-a ales conducător pe tov. Alecu Pavel, muncitor destoinic cu multă experiență. Acesta încă de la început a organizat brigada cu pricepere. Aplicîndu-se metoda lucrului în ture, predarea mașinilor din mers, folosindu-se din plin timpul de lucru s-a reușit ca de la 1 iulie și pînă acum să se realizeze confecționarea și montarea totală a tuburilor etanșon. La aceste realizări o contribuție de seamă au adus-o tov. Ghiță, Mihai, Florea Dragomirescu și Ernest Bențea, care au dat produse de cea mai bună calitate și au respectat termenul din grafic pentru montarea acestor tuburi. O ECHIPA DE MONTORI MECANICI Pentru o mai bună organizare a muncii și pentru a se obține rezultate din ce în ce mai bune, s-au desemnat cîțiva pruncitori cu experiență mai vastă în lucrări de vizarea și montarea tuburilor etanșon, în ajustarea și montarea elicelor pe axe și montarea axelor port elice organizîndu-se într-o echipă de montori. Membrii echipei, aplicînd în munca lor metode tehnice avansate, au reușit ca de la 1 iulie și pînă în prezent să dea lucru de calitate la termenele prevăzute în grafic. Cele 2 grupe ale echipei, conduse de tov. Marosin Ivanciu și Mavrodin Teodorescu, au executat centrările liniilor de axe și motoare la mai multe remorchere. Aceste grupe datorită unei bune organizări a lucrului și a sîrguinței depusă de fiecare muncitor în parte, au terminat în 12 zile lucrările care erau planificate pentru 20 zile. ECHIPA DE PROBE Sub conducerea harnicului și priceputului șef de echipă Spiru Andrei, se probează condițiile în care a fost executată etanșarea tuturor tancurilor și rezervoarelor vaselor Pentru luna iulie, această echipă s-a angajat să evite orice întîrziere și dificultăți în timpul probelor și să dea gata la termen aprobarea tuturor lucrărilor prevăzute în plan. Muncitorii de aici, conștienți de marea importanță ce o prezintă orice normă depășită, au muncit cu avînt, astfel posibil ca aceste operații să făcînd fie executate în timp de 14 zile în loc de 25 de zile cît era planificat. Paralel cu aceste lucrări, muncitorii și-au respectat și termenele de probe la toate agregatele și motoarele principale ale navelor planificate. O BRIGADA UTEMISTA In urma propunerii organizației U.T.M. și a șefului secției mecanică montaj — tov. Ștefan Burligea — de la 1 iulie s-a format aici o brigadă de atemiști condusă de tînărul Dănilă Șerban. Brigada încă de la începutul activității și-a luat angajamentul că va executa lucrările urgente și care necesită eforturi suplimentare. Fiind alcătuită numai din tineri hotărîți și de nădejde, brigada se menține pe linia realizării și depășirii angajamentelor luate și execută astfel lucrări de mare importanță, ca: centrarea nici de axe și a motoarelor la șalupe, centrarea pompelor de incendiu și lucrări la linia de ax la un remorcher și altele. Astfel, brigada a realizat pînă astăzi centrarea a 2 electropompe de incendiu pentru vase, lucrare în care se evidențiază tinerii Ion Dogaru și Vasile Palade, pentru lucrări de bună calitate și depășirea cu 60 la sută a sarcinilor de plan. Cele 2 pompe au fost executate în 180 ore în loc de 300 ore cît era normal. La lucrările de centrare a liniei de ax la șalupă, tov. Șerban Dănilă, Gheorghe Nistor și Ion Buzunaru, consultîndu-se între ei și cerînd sprijinul șefului de secție, au reușit să execute lucru de bună calitate și să în 200 ore lucrările pentru care termine erau normate 352 ore. LA ȘLEPURILE DE 1000 TONE Aici o echipă de 5 muncitori, printr-o muncă plină de avînt a reușit ca în termen de 20 zile, să predea toate lucrările de montare a instalației de guvernare, cîrme, vinciuri, instalații de ancorare și acostare la 2 șlepuri. Pentru aceste operații a fost normat un număr de 30 zile, și 8 oameni. Datorită priceperii și interesului ce s-a dovedit în muncă utemistul Ion Tosif și sprijinului acordat de tov. Tudorel Fluture, maistru de raion, toate aceste operații au fost executate de 5 oameni în loc de 8. FRUNTAȘUL SECȚIEI La secția mecanică-montaj, lucrează la confecționarea paleților tov Aurel Tătăruș care, datorită experienței și priceperii în muncă, a grijii ce o poartă pentru continua ridicare de noi cadre calificate din rîndul tinerilor, a devenit fruntaș pe secție. Pentru a înlătura anumite difierențe ce existau la operațiile de degroșare a paleților care la început erau executate la o freză orizontală, lucru ce ducea la o serie de greutăți în producție, tov. Tătăruș a confecționat un dispozitiv care permite prinderea și strunjirea excentrică a paietului. După experimentarea acestui dispozitiv, a reușit să obțină o mărire a productivității muncii cu 50 la sută peste sarcinile de producție. O altă greutate pe care a întîmpinat-o aciov. Tătăruș a fost la lucrările de zăvorîre a palerilor, care la început se executau în 3 operații. Pentru a înlătura și aceasta deficiență a conceput o freză cu ajutorul căreia lucrarea de zăvorîre a fost redusă astfel la o singură operație. Sub directa sa îndrumare, o serie de tineri din secție printre care se numără tov. Onose Aurel, Gh. Țărălungă, Oprea Irimia, Toma Vasile și alții au fost calificați în meseria de mentori. Datorită activității depuse de tov. Tătâraș, i-a fost acordat titlul de fruntaș în producție și propus să participe la consfătuirea pe țară a muncitorilor din metalurgie care are loc la București între 20—22 iulie și unde cu această ocazie el va împărtăși participanților din experiența și rezultatele muncii sale. LUCRĂRI DE PRECIZIE Pe lîngă unele lucrări care au fost enumerate pînă aici, și care au o întrebuințare specifică la vase, secția mecanică montaj mai unor lucrări are în plan și executarea de precizie, ca: confecționări și montări de paleți pentru turbinele fabricilor de zahăr din țară. In aceste lucrări, alături de tov. Tătăruș Aurel, s-a specializat și tov. Gheorghe Tigoianu care confecționînd diferite dispozitive pentru ușurarea muncii, reducerea timpului de lucru și îmbunătățirea calității lucrului la paleți, a reușit să realizeze o depășire de 220 la sută reducînd astfel timpul de operație al întregului proces de producție, de la 22 faze de operații la 13 faze. V. CIOBANU Put. W’ Ziua feroviarilor în U. R. S. S. In Uniunea Sovietică sînt sărbători de L, consacrate lucrătorilor din diferite ramuri de producție. Dintre acestea face parte și „Ziua feroviarilor“, care anul acesta se serbează la 22 iulie. Cu acest prilej, în palatele de cultură, cluburi, grădini și parcuri au loc adunări festive, se organizează serbări populare, concerte, expoziții oglindind realizările feroviarilor sovietici, munca și traiul lor. Sărbătorirea în fiecare an a Zilei feroviarilor ilustrează grija statului față de lucrătorii de la căile ferate. Creatorul statului sovietic, Vladimir Ilici Lenin, subliniind rolul transportului feroviar în construirea societății noi, a arătat că drumul de fier reprezintă una din manifestările legăturii celei mai vii dintre oraș și sat, dintre industrie și agricultură. Justețea acestei teze leniniste devine deosebit de evidentă dacă se ține seama de dimensiunile Uniunii Sovietice, precum și de legea imuabilă a socialismului — de a dezvolta economia și cultura tuturor popoarelor și naționalităților, indiferent de depărtarea lor de regiunile centrale ale țării. Căile ferate sovietice au fost și continuă să rămînă forma principală de transport, a cărei dezvoltare este planificată în conformitate deplină cu nevoile mereu crescînde ale țării, în ceea ce privește transporturile de călători și mărfuri. In prezent pe principalele artere feroviare din U. R. S. S. se transportă 84 la sută din totalul mărfurilor și 93 la sută din totalul călătorilor. Feroviarii au înscris numeroase pagini strălucite în istoria luptei oamenilor sovietici pentru îndeplinirea cincinalelor, pentru transformarea țării odinioară înapoită într-un stat industrial puternic, pentru înzestrarea agriculturii cu tehnică modernă înaintată. In același timp, pe măsura îndeplinirii cincinalelor sovietice s-a modificat și tehnica transportului feroviar. S-au construit noi linii principale, s-au introdus locomotive mai puternice, parcul a fost completat cu vagoane de marfă de mare tonaj și cu materialul rulant special, care corespunde mai deplin caracterului nou, industrial al circulației mărfurilor. Blocările automate de linie, cupla automată, folosirea autostopurilor, mecanizarea cocoașelor de triere și a lucrărilor de încărcare-descărcare, consolidarea suprastructurii căii — toate acestea constituie verigi principale din reconstrucția tehnică generală a transportului sovietic. Transportul feroviar sovietic a trecut cu succes prin încercările grele la care a fost supus în anii războiului împotriva cotropitorilor hitleriști. Puternica dezvoltare a economiei și culturii țării impune lărgirea rețelei existente de căi ferate, sporirea capacității de trafic a liniilor ferate principale, înzestrarea transportului cu tehnica cea mai nouă. In cel de-al șaselea cincinal, traficul de mărfuri va crește cu 42 la sută și se va ridica la 1.374 miliarde de tone-kilometri. Va crește în mod deosebit transportul unor asemenea încărcături ca minereurile, cărbunii, țițeiul, precum și al mărfurilor de consum popular. Vor fi reînoite radical mijloacele de tracțiune ale căilor ferate sovietice : • locomotivele cu abur vor fi înlocuite pe scară largă cu locomotive electrice și locomotive Diesel. începînd din anul viitor, în U.R.S.S. se va sista complet producția de locomotive cu abur, în schimb va crește considerabil producția de locomotive electrice și locomotive Diesel. Pe căile ferate sovietice au și apărut VOLGHIN asemenea mașini — primii vlastari ai noului cincinal, iar în birourile de proiectare se formă proiectarea unor noi construcții destinate atît pentru traficul de mărfuri, cît și al călătorilor. In cel de-al șaselea cincinal, transportul sovietic va primi cel puțin 2.000 de puternice locomotive electrice și 2.250 de locomotive Diesel cu două secții pentru linii magistrale. Introducerea pe scară largă a tracțiunii cu locomotive Diesel și electrice va permite sa se sporească viteza trenurilor de 1,5-2 ori, iar tonajul garniturilor — cu 50—60 la sută. In Uniunea Sovietică există deja numeroase linii ferate electrificate. Electrificarea continuă a căilor ferate constituie una din principalele sarcini ale economiei naționale sovietice. In hotărîrea C.C. al P.C.U.S. „Cu privire la planul general de electrificare a căilor ferate“ se prevede electrificarea în viitorii 15 ani a 40.000 km. de linii ferate. Aceasta este echivalent cu ceea ce s-a electrificat în decurs de jumătate de secol pe toate căile ferate de pe întregul glob! In anii celui de-al șaselea cincinal, rețeaua feroviară electrificată a Uniunii Sovietice va spori cu 8.100 km. Se vor electrifica liniile de munte și liniile cu trafic intens de mărfuri și călători. Lungimea căilor ferate folosind tracțiunea cu locomotive Diesel va crește în decursul cincinalului cu 18.000 km. Parcul de vagoane va spori cu 255.000 de vagoane de diferite tipuri. Rețeaua căilor ferate se va lărgi cu aproximativ 6.500 km. Noile linii au o importanță primordială pentru valorificarea mai departe a bogatelor regiuni siberiene, pentru dezvoltarea industriei și agriculturii Uralului, regiunii Volgăi și altor regiuni. Dacă în cincinalul trecut statul a construit pentru feroviari peste 3.000 000 m. p. de suprafață de locuit nouă, în actualul cincinal volumul construcțiilor de locuințe executate de stat va crește de două ori. In afară de aceasta, feroviarilor li se vor acorda ca și pînă acum împrumuturi în condiții avantajoase pentru construirea de case proprii. In prezent, în sistemul transportului feroviar se numără 14 instituții de învățămînt superior în care învață 40.000 de studenți, 74 școli tehnice medii, sute de școli tehnice și mii de școli elementare și medii. Pe lîngă nodurile și stațiile de cale ferată funcționează 856 de cluburi și 2.500 de biblioteci, spitale, policlinici, laboratoare speciale, grădinițe de copii și creșe, adaptate la condițiile specifice de muncă ale feroviarilor. In cursul noului cincinal va crește și mai mult numărul instituțiilor cultural-sociale ale feroviarilor sovietici. De pildă, pentru asistenta medicală, se alocă de două ori mai multe mijloace decît în cel de-al cincilea cincinal numărul grădinițelor de copii va spori de patru ori, al creșelor — de trei ori. An de an sporesc sumele alocate de stat pentru ocrotirea sănătății și ridicarea nivelului de trai al feroviarilor. Astfel, anul acesta din bugetul asigurărilor sociale de stat, feroviarilor le revin peste 2.600.000.000 de ruble, ceea ce reprezintă cu 72.000.000 de ruble mai mult decît anul trecut. In ziua sărbătorii lor tradiționale, feroviarii sovietici vor face bilanțul muncii efectuate și vor indica căile pentru îndeplinirea unor noi și importante sarcini. INFOR înscrierile la Școala tehnică de maiștri veterinari Brăila cu durata de școlarizare de 3 ani la care se primesc absolvenți ai școlilor profesionale veterinare cu cel puțin 2 ani de producție în meserie se fac pînă la 10 august, iar examenul de admitere se ține la 13 august. Sînt primiți absolvenți în vîrstă pînă la 35 ani. Informații privitoare la acte, obiecte de examen se dau la secretariatul școlii din str. Oituz 4 Brăila. ★ Școala profesională agricolă din Brăila, primește înscrieri pentru examenul de admitere pînă în ziua de 18 august a. c. Candidații trebuie să fie absolvenți a 7 clase elementare și să aibă vîrsta de 14—18 ani. Durata studiilor este de 3 ani, timp în care toți elevii beneficiază de bursă și echipament gratuit. Examenul de admitere are loc la 19 august a. c. MATI Se aduce la cunoștința celor interesați că pe lîngă Școala medie de băieți nr. 1 din Galați, din strada Nicolae Bălcescu nr. 77, funcționează o secție serală (fost liceul seral). Se pot înscrie la această secție persoanele de ambele sexe, de orice vîrstă, care se găsesc în cîmpul muncii și care au la bază: Pentru clasa a VIII-a, 7 clase elementare; cursul complimentar complet; absolvenții fostelor gimnazii unice; absolvenții a 4 clase liceu tip vechi; absolvenții școlilor profesionale cu durată de 3 ani; absolvenții oricărei școli care echivalează cu 7 clase elementare. De asemenea, au început reînscrierile pentru clasa IX-a și a X-a. Informațiile se pot lua zilnic între orele 11—13, iar miercurea și vinerea între orele 16—18 la secretariatul școlii din strada Nicolae Bălcescu nr. 77. In atenția producătorilor contractanți de animale Producătorii contractanți de animale pot preda animalele contractate înainte de termenul expirării prevăzut în contract. Contractanții care vor preda animalele în cursul lunilor iulie și august 1956, vor beneficia la predare în afară de prețurile și avantajele prevăzute în contract pentru această perioadă, de următoarele premii: LA PREDAREA BOVINELOR DIN CONTRACTĂRI: — Pentru predarea unei perechi de bovine mari în greutate de peste 1000 kg. vin, se va acorda un premiu de lei 1000 — Pentru o pereche de bovine mari în greutate sub 1000 kg. viu, un premiu de lei 800 — Pentru o bovină în greutate de peste 500 kg. viu, un premiu de lei 400 — Pentru o bovină în greutate sub 500 kg. viu, un premiu de lei 350 — Pentru viței și mînzați în greutate de peste 220 kg. viu, un premiu de lei 200 — Pentru viței și mînzați în greutate sub 220 kg. viu, un premiu de lei 150 LA PREDAREA PORCILOR DIN CONTRACTĂRI: — Pentru un porc în greutate de peste 120 kg. viu, un premiu de lei 120 — Pentru un porc în greutate între 100—120 kg. viu, un premiu de lei 100 PRODUCĂTORI! Predați animalele contractate la bazele O.R.A C.A. în lunîle iulie și august pentru a beneficia de aceste importante premii.