Viața Nouă, ianuarie-martie 1957 (Anul 14, nr. 3767-3843)

1957-01-03 / nr. 3767

ANUL XIV SERIA II Nr. 3767 Joi 3 ianuarie 1957 4 pag. 20 ban) ■r*=ü inaugurarea sălii „Ștefan Gheor­­ghiu“ la Teatrului de Stat­ Galațî (pag. 3-a)­ ■— Răspunsurile lui N. S. Hrușciov la întrebările redactorului șef al ziaru­lui „Rude Pravo“ (pag. 4-a)­­· Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările redactorului șef al radio­difuziunii Poloneze (pag. 4-a) Răspunsurile lui N. S. Hrușciov la întrebările corespondentului ziarului ____ „L’Humanité“ (pag. 4-a). In numărul de azi: — Declarația primarului general al marelui Berlin (pag. 4-a) — Patrioții irlandezi continuă lupta pentru unificarea Irlandei (pag. 4-a)­ — Declarațiile ministrului de Externe al R. P. Ungare făcute ziarului „Nép Szabadság“ (pag. 4-a)' — Fostul general hitlerist Speidel propus pentru postul de comandant su­prem al forțelor N. A. T. O. în Eu­­­ropa (pag. 4-a) — Cine a avut nevoie de trimiterea de „observatori“ în Ungaria (pag. 4-a) — Situația grea a refugiaților un­guri din Olanda (pag. 4-a) — Acord cu privire la crearea unui guvern de coaliție al Laosului (pag. 4-a) Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C C. al P, M. R. Tovarăși, Plenara noastră are loc după un an de la Congresul al lea al Partidului Muncitoresc Român, congres care a pus în nurul atenției partidului eforturile pentru ridicarea contr­­ă a nivelului de trai al poporului. In perioada 1948—1956 oamenii muncii din țara noastră frunte cu clasa muncitoare, luptînd pentru a înfăptui po­­ica partidului, au obținut realizări de seamă în dezvolta­­a tuturor ramurilor economiei naționale, a luat un mare înt industria noastră grea și îndeosebi industria petroli­­ză, minieră, energetică, electro­tehnică și constructoare de așini. A luat dezvoltare industria ușoară și alimentară, au construit o serie de întreprinderi producătoare de bu­­rii de larg consum. Această linie a fost aprobată cu entu­­asm și­ urmată cu încredere de oamenii muncii. Dar ca în i­e acțiune mare, ținînd seama de faptul că noi nu am­ut experiență suficientă, am săvîrșit și greșeli, atît în ce ivește înfăptuirea unor proporții între diferitele ramuri ale anomiei, cit și în îndeplinirea sarcinii principale de a fi­­­a rapid nivelul de trai S-a obținut o îmbunătățire a cerului de trai, dar în măsură mai mică decît am prevă­­z atunci cînd au fost elaborate planurile de construcție e­­nomică. In cursul anului 1956 economia noastră s-a dezvoltat com­­un. Producția industrială a crescut cu peste 10 la sută­­­ de 1955. Creșterea principală a avut loc în producția fioa­celor de producție — peste 13 la sută. Producția bunu­­ri de consum a crescut numai cu cca. 6 la sută; la a­­­sta a contribuit în măsură însemnată recolta slabă din­­ st­an. Investițiile realizate au permis să se dea în funcțiune sa­ci, uzine, instalații și construcții social-culturale cum sînt: naiul de 700 m, cubei și bateria a doua de cocs și semi­­­l­ia Hunedoara, trei instalații de prelucrare a țițeiului rafinăria nouă din Borzești și la Teleajen, al 4-lea grup drogen de 25000 kw la termocentrala „Steaua Roșie“ la Sîngeorgiu de Pădure, liniile de înaltă tensiune Bor­­zi-Focșani-Galați, Borzești-Bacău și Paroșeni-Reșița, sa­­ca de tuburi și placi de asbociment de la Bicaz, instalat pentru fire de lînă pieptănată la Ghimbav, fabrici de n­erve și de pîine. Au fost date în folosință 16.000 apar­­­ente atît prin construcțiile de stat, cît și prin construc­­prin credite, în afara locuințelor construite de populație mijloace proprii. avut loc o îmbunătățire calitativă a activității indus­­ei și a altor ramuri, exprimată prin creșterea productiun­­ii muncii și reducerea cheltuielilor de producție și de cir­­ație; s-a realizat astfel o economie totală de circa 1,8 mi­­i de lei. Aceasta a permis ca în cursul anului să se îmbu­­nateasca salariile în unele ramuri, iar spre sfîrșitul anului se sporească salariile și pensiile mici și să se acorde un dor de stat pentru copii, a sporit grija față de nevoile­­ sal-culturale, cheltuielile bugetare pentru aceste acțiuni pășind cu peste 500 milioane lei cele din 1955. Prin așe­­zările sociale de stat salariații au primit cu 200 milioane mai mult ca în 1955.­n agr­icul­tură, așa cum a constatat Congresul al II-lea P.M R., s-au realizat progrese însemnate, însă producția­­ petală și animală a rămas în urma dezvoltării industriei a cerințelor crescînde provenite din sporirea continuă a dsumului populației de la orașe și sate. Aceasta se reflec­­în sens negativ în dezvoltarea producției bunurilor de isum și mai cu seamă a produselor alimentare, precum în domeniul circulației mărfurilor, creîndu-ne periodic •fiutăți în aprovizionarea oamenilor muncii și îmbunătăți­­nivelului de trai. Astfel, anul acesta producția de griu și celelalte cereale oase, de porumb și plante uleioase, a fost insuficientă; clte mai bune am avut la cartofi, sfeclă de zahăr și ia­ntele textile. Pe baza rezervelor de furaje din recolta­­ 5 a crescut producția de carne și alte produse animale, lulația fiind mai bine aprovizionată în cursul anului cu alte produse. Consumul populației a crescut în primul semestru, dar e sfîrșitul anului au început să se resimtă unele urmări recoltei slabe. Am înlăturat o parte mare a acestora, baza ajutorului în cereale pe care-l primim din partea Î.S.S. S-au luat și alte măsuri pentru a îmbunătăți apro­­ienarea populației cu produse alimentare și industriale. Sporirea producției industriale și a unor produse agricole a dat posibilitatea să mărim vînzările de mărfuri prin terțul socialist cu peste 2,5 miliarde lei în cursul anului î­­n perioada care urmează, continuînd să dezvoltăm cu cădere industria producătoare de mijloace de producție, e necesar să punem în centrul atenției noastre sarcina de s­­tării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei durătoare de bunuri de consum, concentrînd în ace­ste ori în mai mare măsură decît pînă acum mijloace mate­re și financiare. Ridicarea nivelului de viață al poporului -o sarcină centrală avarășî, Eroul Politic al Comitetului Central a examinat în pr­­ida ce s-a scurs de la Congresul partidului o serie de bleme ale politicii economice în lumina sarcinii centrale sate de Congresul al II-lea al partidului — îmbunătăți­­sis tematică a condițiilor de viață și de muncă ale oa­­nilor muncii. Concluziile și propunerile proiectelor elu­­ate cu privire la planul de stat, bugetul statului, la ma­ile pentru îmbunătățirea actualului sistem de salarizare, privire la înlocuirea actualului mod de constituire a ion­­ui centralizat de produse agricole prin extinderea relații­­comerciale între oraș și sat sunt supuse acum dezbate­­plenarei C­C al P­M R. Pe baza calculelor preliminare rezultă că realizarea un­­or investițiilor prevăzute prin Directivele pentru cel al V-lea plan cincinal ar cere eforturi în economie care ar­t­enua înfăptuirea prevederilor privitoare la ridicarea nivelui de trai al oamenilor muncii. De aceea, propunem să se reexa­­lt­e unele prevederi ale Directivelor în direcția micșorării estițiilor de stat pe perioada 1956—1960. Considerăm necesară îmbunătățirea proporției între fondul acumulare și fondul de consum al populației, pentru a se partiza o parte mai mare din venitul național satisfacerii ce­­telor materiale și culturale ale poporului muncitor Volumul investițiilor va trebui să asigure dezvoltarea con­­trr 1 industriei socialiste, deși într-un rit­m mai lent, cores­­izator resurselor și posibilităților reale ale economiei nația­­le existe­nța puternicului sistem mondial al economiei socia­­le, colaborarea frățească economică cu Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste ne dau posibilitatea să procurăm din este­ran în condiții convenabile mașinile, instalațiile indus­ ale, sem­­fabricatele și alte produse industriale pe care nu le aficăm miri Trei­le să orientăm eforturile spre dezvoltarea masivă a pro­ducției agricole, precum și a producției industriei ușoare și ali­mentare, a construcțiilor de locuințe, de care se leagă astăzi nemijlocit ridicarea nivelului de viață a populației muncitoare Odată cu aceasta se va asigura dezvoltarea continuă a in­dustriei grele, temelia progresului tuturor ramurilor economiei naționale și a reproducției socialiste lărgite. O atenție deosebită se va acorda ramurilor minieră, petroli­feră, comică, energetică, materialelor de construcții, marilor lucrări de la Hunedoara, Bicaz și Borzești, începute în primul cincin­a, dării în funcțiune în a doua jumătate a anului 1957 a lamb­orului de țevi de la Roman. In industria construcțiilor de mașini ne orientăm spre pro­ducția de mașini și utilaj destinate agriculturii, de utilaj pe­trolifer, minier și mijloace de transport, industria chimică o în­­dreptă, în special spre producția masivă de îngrășăminte chi­mice și insecto-fungicide destinate agriculturii, precum și a ploi­lor sintetice și a maselor plastice pentru mărirea produc­ției bunurilor de larg consum. Toat ramurile economiei naționale trebuie să conlucreze la mecanizarea și chimizarea agriculturii, la creșterea producției agricole și a bunurilor de larg consum, necesare îmbunătățirii continu a aprovizionării populației. După definitivarea îndreptărilor ce urmează să fie aduse Di­rectivelor, propunem ca ele să fie supuse apro­barii tuturor or­ganizațiilor de partid. Consiliul de Miniștri va trebui să ela­boreze proiectul de lege cu privire la cel de-al II-lea plan cin­­cinal, care să fie prezentat Marii Adunări Naționale. In orientarea politicii noastre de investiții avem în vedere că baza trainică a creșterii productivității muncii o consti­tuie progresul tehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în procesul tehnologic. Trebuie să accentuăm însă că dezvolta­rea producției și a productivității muncii poate fi obținută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului de produc­ție existent, prin modernizarea unor întreprinderi și pri dotarea lor cu mașini și tehnică nouă, perfecționată, evitînd pe cît posibil proiectarea de noi construcții industriale. Aplicarea centralismului democratic. Lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor și sfaturilor populare In fața organizațiilor de partid, a conducătorilor de mi­nistere industriale și de întreprinderi, a muncitorilor și in­­ginerilo- stă sarcina de cinste de a lua măsurile tehnice, și de a organiza astfel munca, încît să folosească mai bine su­prafețele de producție, să asigure ca toate mașinile-unelte, utilajele și agregatele industriale să lucreze­­ cilindrei! cei­­ mai ridicați, să sporească­ producția și sa scadă prețul de cost prin folosirea rezervelor interne existente în fiecare în­­treprin­dr­re. In acest scop este necesară o lărgire a atribuțiilor con­ducerilor de întreprinderi industriale și agricole de stat. Centralismul excesiv dăunează dezvoltării inițiativei oameni­lor muncii. Lichidarea lui nu se poate înfăptui decît prin­­ lărgirea atribuțiilor direcțiilor de fabrici, mine, uzine, gos­podării agricole de stat. Conducerile acestor întreprinderi­­socialiste trebuie să aibă posibilități și drepturi mai largi în întocmirea planurilor economice, în distribuirea unor ve­nituri ale întreprinderii. Astfel, în proiectul de buget pe 1957 se prevede ca cea mai mare parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor industriale de importanță republi­ca­­ ale statului să fie lăsată întreprinderilor și sfaturilor populare locale. In același sens, începînd din 1957 fondul întreprinderii, care a luat locul fondului directorial, va putea fi întrebu­ințat local și pentru construcția de locuințe, cantine, premii ș.a. Chestiunea construirii de locuințe pentru muncitori și funcționari trebuie să devină o preocupare principală nu numai a ministerelor și direcțiilor generale, ci și a trustu­rilor, a întreprinderilor de stat și cooperatiste, precum și a sfaturilor populare. Centralismul excesiv există nu numai la nivelul ministe­relor și altor organe centrale, ci și la nivelul trusturilor care, prin modul cum lucrează, frînează adesea în activitate multe întreprinderi, stimulând birocratismul. Centralismul democratic este principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular; el îmbină necesitatea conducerii unitare și coordonate a economiei și activități social-culturale cu stimularea inițiativelor de jos, dând posibilitate largă de dezvoltare activității maselor muncitoare. Pentru aplicarea justă a acestui principiu în activitatea de stat este necesară descongestionarea Consiliului de Mi­niștri de multe din problemele care îi îngreunează munca și lărgirea atribuțiilor nu numai a ministerelor și direcțiilor generale, ci și a conducerilor întreprinderilor republicane și locale de la bază. Experiența arată că întreprinderile de importanță locală — întreprinderi de bunuri de larg consum, de construcții și de deservire a populației — trebuie să fie subordonate sfa­turilor populare ale localităților respective. Situația actuală, cînd aceste întreprinderi sînt subordo­nate Ministerulu­i Gospodăriei Comunale și altor ministere, nu cointeresează organele locale și populația, urmnează ini­țiativa lor, împiedică dezvotarea acestor întreprinderi, in­­greunînd totodată activitatea ministerelor. Trecerea întreprinderilor de importanță locală în sub­ordi­nea sfaturilor populare, aprobarea de către acestea a pro­­gamului lor de activitate, îndrumarea și controlarea lor, de către sfat­urile populare, repartizarea producției lor direct de că­tre sfaturile populare locale vor contribui la dezvoltarea lor rapidă, la creșterea producției lor și la mai buna satisfacere a nevoilor populației. Aceasta face necesar să se treacă chiar de la începutul anului 1957 la experimentarea în orașele unei regiuni a celor arătate mai sus, după care, făcîndu-se îmbunătățirile ce vor rezulta din această experiență și din propunerile pe care le fac cei interesați, noul mod de organizare și funcționare a întreprinderilor de interes local să se aplice pe întreaga țară. Centralizarea excesivă a dus la umflarea aparatului, la creșterea formularisticii de evidență și statistică ; problema nu se rezolvă numai prin reducerea numerică a aparatului sau prin reducerea formularisticii — măsuri necesare — ci, în primul rînd, prin rezolvarea chestiunii esențiale și anume lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor de la bază, lărgirea atribuțiilor organelor regionale, orășenești și raionale, stimularea activității maselor muncitoare în opera de construire a socialismului. Numai cointeresînd în dezvoltarea producției pe muncitori, ingineri și tehnicieni în fiecare întreprindere, se va putea desfășura lupta pentru înlăturarea elementelor inutile, iner­(Continuare la pag. 2­gX O nouă dovada a grijii partidului pentru continua creștere a nivelului de trai al oamenilor muncii Din toată inima, alături de hotărîrile partidului Ziarele și r­adio-ul au adus­ și la cunoștința țăranilor muncitori din statele regiunii noastre Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, la ședința Plenară a C. C­­.al P. M. R. din zilele de 27, 28 și 29 decembrie 1956. Textul raportului a fost dezbă­tut cu multă însuflețire: muncitori din comunele și Țăranii satele regiunii și-au propus să răspundă grijii partidului printr-o muncă, mai temeinică pentru sporirea producției agricole. — No­i întovărășiții din comuna Tulucești am primit cu bucurie importantele măsuri luate de șe­dința plenară a C. C. al P. M. R. care prevăd printre altele și dez­voltarea agriculturii și ridicarea nivelului de trai al celor ce mun­cesc, — a spus tov. Paraschiv Le­pădatu, președintele întovărășirii agricole. După ce au fost aduse la cunoștință măsurile luate de ple­nară în întovărășirea noastră s-au înscris încă trei familii de țărani muncitori: Pricop Mantu, Ion Gri­­goriu și Todiriță Radu care au a­­dus în întovărășire 9,55 ha. IM CLIȘEU: La căminul cultural agitatorul Gheorghe Catană din co­muna Tulucești, raionul Galați, citind cu un grup de țărani muncitori, comu­nicatul cu privire la ședința plenară a C. C. al P.M.R. din 27, 28 și 29 de­cembrie 1956. Foto: G. FICU A fost pusă în funcțiune linia de Înaltă tensiune Borzești-Galați Odată cu noul an ș-i a pus în funcți­une noua linie de înaltă tensiune Bor­­zești-Galați, care măsoară aproape 170 km. Aceasta este prima linie de înaltă tensiune de 110 k­m. construită în Mol­dova. Pentru dezvoltarea economică a re­giunii Galați această linie are o im­portanță deosebită. Energia electrică care va fi transportată de la Borzești va alimenta o serie de întreprinderi noi din regiune ca fabrica de silico­­calcare din Doaga, laminorul de ta­blă subțire „Cristea Nicolae“, fabrica de sîrmă, lanțuri și cuie din Galați și altele. Totodată vor fi iluminate o mulțime de localități care se află pe parcursul acestei linii de la Borzești—Galați. In vederea alimentării electrică a orașului Galați cu energie de la a­­ceastă termo­centrală s-a terminat de la construcția unei stații de transfor­mare de 110/35 K.V. care este echipată cu­­ aparataj modern realizat o parte in țara noastră și o parte în Uniunea Sovietică și Republica Democrată Germană. Această stație construită numai din elemente prefabricate este prima de acest gen din țara noastră. Pe parcursul liniei de înaltă tensiune, pe o distanță de 90 km., s-au folosit pen­tru prima dată în construcția unor asemenea linii, stâlpi centrifugați din beton, ceea ce a adus o economie de aproape 300 tone de metal. La punerea în funcțiune a liniei e­­lectrice de înaltă tensiune Borzești— Galați o contribuție importantă au adus-o maiștrii Nic. Ștefanovici, Alex­ Puianu și muncitorii din echipele con­duse de tov. Grigore Silișteanu, Tu­dorei Băloiu și alți muncitori de la șantierul­­ etertromontaj din Focșani, precum și echipele conduse de ingine­rii Z. Dulce și Mihai Delejan de la în­treprinderea Energo-combinat 2 din Ga­lati.. m NOAPTEA ANULUI NOU REVELIONUL CEFERIȘTILOR înainte de miezul nopții cînd mă îndreptam spre fabrica de piese de schimb C. F. R. Galați, sute și sute de lumini se vedeau pînă departe spre Șantierul naval, spre Brateș, și în dealul orașului. Animația pe străzi încă nu contenise. Populația orașului Galați întîmpina sărbătorește Anul Nou. ★ In sala cantinei fabricii de piese de schimb C. F. R. petrecerea începuse. Orchestra fabricii concerta. La mese, forjori, lăcătuși, strungari, ajustori, maiștri, tehnicieni familiile lor serveau și funcționari cu care Costică, bucătarul, din bucatele ce le pregătise cu multă pricepere- Rînd pe rînd s-au servit sandwichuri, țuică, pește prăjit, fripturi, prăjituri și vin. Se apropia ora 12 noaptea. In sală s-a­­ făcut liniște. Toți au as­cultat cu atenție mesajul de Anul Nou rostit la posturile noastre de radio de tovarășul Dr­ Petru Groza, președin­tele Prezidiului Marii Adunări Națio­nale a R. P. R. La difuzoare s-a auzit a douăspreze­cea bătaie de pendulă. Crainicul pos­tului de radio anunță ora 12 noaptea. Muncitorii se felicită, își urează mulți ani și noi succese în producție. In sală pătrunde puternic sunetul sirenei fabri­cii. Sunetul ei se îmbină cu șuieratul locomotivelor și al altor sirene de la fabricile din oraș, vestind că a început un an nou. E mult entuziasm. Tinerii Petrică Duca, Mihai Cernega și Ștefan Popes­­cu au pregătit o surpriză. O pușcătură dintr-un tub cu carbid. Ia apoi cuvintul tov. Gh. Alexașev, directorul fabricii. El felicită colectivul d­e muncă al întreprinderii pentru suc­cesele obținute în anul trecut, arătînd că planul anual de producție a fost în­deplinit încă de la 12 decembrie 1956, iar productivitatea muncii a crescut cu 11 la sută. In fabrică sînt peste 90 de inovatori. In anul care a trecut au fost acordate premii speciale muncito­rilor în valoare de 245.000 lei. i­ Petrecerea continuă. La dans pot fi văzuți ajustorul Petre Stoian cu so­ția, maistrul Ștefan Zapis, tînăra bo­binatoare Ecaterina Jiglău, lăcătușul Constantin Ispas și alții. Printre cei din orchestra fabricii se află strungarul fruntaș Mircea Mihăl­ceanu, care mînuiește cu aceeași prece­pere ghitara, ca și strungul. In această atmosferă de veselie prie­tenie și voie bună, revelionul ceferiști­lor din Galați a continuat pînă în zor. zilei. C. TURTUI IN RAIONUL UNEI MARI FAMILII In multe comune și sate, țăranii mun­citori, colectiviști și întovărășiți din raionul Filimon Sîrbu — primul raion din regiunea noastră cooperativizat în întregime — au sărbătorit laolaltă Anul nou. Un mare număr de colectiviști și în­tovărășiți din comuna Jugureanu­, în frunte cu președintele colectivei, tov. Mă­­rioara Șeitan, se îndreaptă înaint de miezul nopții spre locul unde urma să sărbătorească sosirea noului an.­­ Printre numeroșii participanți la a­­ceastă sărbătoare se află și cole­gi­­ii Ion Georgescu, Coman Gheorghe și al­ții cu familiile lor care s-au situat frun­tași în cadrul gospodăriei pe anul 1956. Orele 24. Plini de voioșie crip­ti­­viștii și întovărășiții își urează „La mulți ani I“. coOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeOOOOCtOOOOOOC vooooooooooooo o •y **t Prima șarjă din anul 1957 Odată cu venirea serii peste uzinele metalur­gice ,Progresul s-a lăsat o liniște solemnă, caracte­ristică clipelor festive. Mun­citorii se îndreptau spre locurile unde aveau să sărbătorească revelionul. In hala mare a turnăto­riei, la cuptorul Simens- Martin, muncitorii din schim­bul III sînt în această sea­ră la datorie. Este un fapt obișnuit, dar în același timp plin de semnificație. Munci­torii din schimbul maistrului Pavel Mustață, vor da în a­­ceastă noapte, în primele ore ale anului 1957, prima șarjă de oțel din cel de-al doilea an al celui de-al doi­lea plan cincinal. Oțelarii de la cuptorul Simens- Martin au hotărât ca primele șarje­ de oțel pe­­ care le dau­­ primele ore ale anului 1957 să le elaboreze într-un tip foarte scurt. — Tovarăși, le-a spus ce­lorlalți oțelari șeful de schimb Pavel Mustață: Să în­­cepem noul ar, cu noi suc­cese în producție elaborînd șarje de calitate superioară în cel mai scurt timp. Muncitorii din schimbul III au răspuns chemării cu tot elanul. încărcarea cupto­rului se făcea cu maximum de repeziciune. Oțelarii Con­stantin Alexandru și Ilie Ma­­zarin supravegheau cu a­­tenție încărcarea cuptorului, temperatura lui. Duduitul cuptorului se fă­cea auzit dincolo de zidul halei de turnătorie, astfel că trecînd pe aproape, îți atrăgea atenția că aici, la turnătorie, în aceste ultime minute ale anului 1956 se muncește cu multă însufle­țire. M­ai sînt cîteva clipe pînă TM la venirea noului an. Muncitorii grăbesc ultimele încărcături ale cuptorului. Este ora 24: hotarul din­tre vechiul și noul an. A so­sit noul an 1957. Oțelarii se felicită, își string puternic miinile, bucuroși și­ nu urează suc­cese in noul an care începe din acest moment. Primele minute ale anu­lui 1957 îi găsesc la datorie pe oțelarii de la U.M. „Pro­­gresul", în fața primei șarje. Cuptoarele sînt suprave­gheate mai departe, cu a­­tenție, iar masa de metal incandescent se zbate în vîl­­vătăile de foc. Cuptorul mai trebuie încă alimentat. Peste cîtva timp se va turna prima șarjă a anului 1957. ★ In sala Sfatului popular orășenesc Brăila, muncitorii uzinei care sărbătoresc ve­nirea anului nou, ridică pa­har­ele, toastează în cinstea succeselor obținute în primul an al celui de-al doilea cin­cinal, în cinstea oțelarilor care în aceste ore ale nou­lui an stau de veghe în fața cuptorului îndeplini­ndu-și sarcinile cu toată conștiin­ciozitatea. ★­­n viața noastră de fie­care zi sînt bucurii care iți dau o mare satis­facție sufletească. Oțelarii schimbului III de la turnă­toria uzinelor „Progresul" au fost încercați de această mare bucurie: este bucuria muncii, a primelor rezultate obținute în cadrul celui de-al doilea an al acestui cincinal. Pentru Constantin Alexandru, Ilie Martin, Marin Moșescu și cei­lalți muncitori din schimbul III a fost o mare bucurie, prima victorie în muncă în noul an. In noapte, cînd petecei ea era­ în toi, muncitorilor de la 11.M. „Progresul" le-a so­sit vestea de la turnătorie, că acolo, din para focului s-a zămislit prima șarjă de oțel a noului an. Șarja a fost de bună calitate și ela­borată intr-un timp scurt. ,Jgîa dint­ șarjă a anului 1957. Cei dinții succes din noul ani Și ridicind paha­rele au urat Trăiască oțelarii care da­i patriei tot mai mult ofeu i ȘT. VOINESCU ^OS><^.J.00000^>000

Next