Viața Nouă, ianuarie-martie 1957 (Anul 14, nr. 3767-3843)
1957-01-03 / nr. 3767
ANUL XIV SERIA II Nr. 3767 Joi 3 ianuarie 1957 4 pag. 20 ban) ■r*=ü inaugurarea sălii „Ștefan Gheorghiu“ la Teatrului de Stat Galațî (pag. 3-a) ■— Răspunsurile lui N. S. Hrușciov la întrebările redactorului șef al ziarului „Rude Pravo“ (pag. 4-a)· Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările redactorului șef al radiodifuziunii Poloneze (pag. 4-a) Răspunsurile lui N. S. Hrușciov la întrebările corespondentului ziarului ____ „L’Humanité“ (pag. 4-a). In numărul de azi: — Declarația primarului general al marelui Berlin (pag. 4-a) — Patrioții irlandezi continuă lupta pentru unificarea Irlandei (pag. 4-a) — Declarațiile ministrului de Externe al R. P. Ungare făcute ziarului „Nép Szabadság“ (pag. 4-a)' — Fostul general hitlerist Speidel propus pentru postul de comandant suprem al forțelor N. A. T. O. în Europa (pag. 4-a) — Cine a avut nevoie de trimiterea de „observatori“ în Ungaria (pag. 4-a) — Situația grea a refugiaților unguri din Olanda (pag. 4-a) — Acord cu privire la crearea unui guvern de coaliție al Laosului (pag. 4-a) Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C C. al P, M. R. Tovarăși, Plenara noastră are loc după un an de la Congresul al lea al Partidului Muncitoresc Român, congres care a pus în nurul atenției partidului eforturile pentru ridicarea contră a nivelului de trai al poporului. In perioada 1948—1956 oamenii muncii din țara noastră frunte cu clasa muncitoare, luptînd pentru a înfăptui poica partidului, au obținut realizări de seamă în dezvoltaa tuturor ramurilor economiei naționale, a luat un mare înt industria noastră grea și îndeosebi industria petroliză, minieră, energetică, electrotehnică și constructoare de așini. A luat dezvoltare industria ușoară și alimentară, au construit o serie de întreprinderi producătoare de burii de larg consum. Această linie a fost aprobată cu entuasm și urmată cu încredere de oamenii muncii. Dar ca în ie acțiune mare, ținînd seama de faptul că noi nu amut experiență suficientă, am săvîrșit și greșeli, atît în ce ivește înfăptuirea unor proporții între diferitele ramuri ale anomiei, cit și în îndeplinirea sarcinii principale de a fia rapid nivelul de trai S-a obținut o îmbunătățire a cerului de trai, dar în măsură mai mică decît am prevăz atunci cînd au fost elaborate planurile de construcție enomică. In cursul anului 1956 economia noastră s-a dezvoltat comun. Producția industrială a crescut cu peste 10 la sută de 1955. Creșterea principală a avut loc în producția fioacelor de producție — peste 13 la sută. Producția bunuri de consum a crescut numai cu cca. 6 la sută; la asta a contribuit în măsură însemnată recolta slabă din stan. Investițiile realizate au permis să se dea în funcțiune saci, uzine, instalații și construcții social-culturale cum sînt: naiul de 700 m, cubei și bateria a doua de cocs și semilia Hunedoara, trei instalații de prelucrare a țițeiului rafinăria nouă din Borzești și la Teleajen, al 4-lea grup drogen de 25000 kw la termocentrala „Steaua Roșie“ la Sîngeorgiu de Pădure, liniile de înaltă tensiune Borzi-Focșani-Galați, Borzești-Bacău și Paroșeni-Reșița, saca de tuburi și placi de asbociment de la Bicaz, instalat pentru fire de lînă pieptănată la Ghimbav, fabrici de nerve și de pîine. Au fost date în folosință 16.000 aparente atît prin construcțiile de stat, cît și prin construcprin credite, în afara locuințelor construite de populație mijloace proprii. avut loc o îmbunătățire calitativă a activității indusei și a altor ramuri, exprimată prin creșterea productiunii muncii și reducerea cheltuielilor de producție și de cirație; s-a realizat astfel o economie totală de circa 1,8 mii de lei. Aceasta a permis ca în cursul anului să se îmbunateasca salariile în unele ramuri, iar spre sfîrșitul anului se sporească salariile și pensiile mici și să se acorde un dor de stat pentru copii, a sporit grija față de nevoile sal-culturale, cheltuielile bugetare pentru aceste acțiuni pășind cu peste 500 milioane lei cele din 1955. Prin așezările sociale de stat salariații au primit cu 200 milioane mai mult ca în 1955.n agricultură, așa cum a constatat Congresul al II-lea P.M R., s-au realizat progrese însemnate, însă producția petală și animală a rămas în urma dezvoltării industriei a cerințelor crescînde provenite din sporirea continuă a dsumului populației de la orașe și sate. Aceasta se reflecîn sens negativ în dezvoltarea producției bunurilor de isum și mai cu seamă a produselor alimentare, precum în domeniul circulației mărfurilor, creîndu-ne periodic •fiutăți în aprovizionarea oamenilor muncii și îmbunătăținivelului de trai. Astfel, anul acesta producția de griu și celelalte cereale oase, de porumb și plante uleioase, a fost insuficientă; clte mai bune am avut la cartofi, sfeclă de zahăr și iantele textile. Pe baza rezervelor de furaje din recolta 5 a crescut producția de carne și alte produse animale, lulația fiind mai bine aprovizionată în cursul anului cu alte produse. Consumul populației a crescut în primul semestru, dar e sfîrșitul anului au început să se resimtă unele urmări recoltei slabe. Am înlăturat o parte mare a acestora, baza ajutorului în cereale pe care-l primim din partea Î.S.S. S-au luat și alte măsuri pentru a îmbunătăți aproienarea populației cu produse alimentare și industriale. Sporirea producției industriale și a unor produse agricole a dat posibilitatea să mărim vînzările de mărfuri prin terțul socialist cu peste 2,5 miliarde lei în cursul anului în perioada care urmează, continuînd să dezvoltăm cu cădere industria producătoare de mijloace de producție, e necesar să punem în centrul atenției noastre sarcina de stării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei durătoare de bunuri de consum, concentrînd în aceste ori în mai mare măsură decît pînă acum mijloace matere și financiare. Ridicarea nivelului de viață al poporului -o sarcină centrală avarășî, Eroul Politic al Comitetului Central a examinat în prida ce s-a scurs de la Congresul partidului o serie de bleme ale politicii economice în lumina sarcinii centrale sate de Congresul al II-lea al partidului — îmbunătățisis tematică a condițiilor de viață și de muncă ale oanilor muncii. Concluziile și propunerile proiectelor eluate cu privire la planul de stat, bugetul statului, la maile pentru îmbunătățirea actualului sistem de salarizare, privire la înlocuirea actualului mod de constituire a ionui centralizat de produse agricole prin extinderea relațiicomerciale între oraș și sat sunt supuse acum dezbateplenarei CC al PM R. Pe baza calculelor preliminare rezultă că realizarea unor investițiilor prevăzute prin Directivele pentru cel al V-lea plan cincinal ar cere eforturi în economie care artenua înfăptuirea prevederilor privitoare la ridicarea nivelui de trai al oamenilor muncii. De aceea, propunem să se reexalte unele prevederi ale Directivelor în direcția micșorării estițiilor de stat pe perioada 1956—1960. Considerăm necesară îmbunătățirea proporției între fondul acumulare și fondul de consum al populației, pentru a se partiza o parte mai mare din venitul național satisfacerii cetelor materiale și culturale ale poporului muncitor Volumul investițiilor va trebui să asigure dezvoltarea contrr 1 industriei socialiste, deși într-un ritm mai lent, coresizator resurselor și posibilităților reale ale economiei națiale existența puternicului sistem mondial al economiei sociale, colaborarea frățească economică cu Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste ne dau posibilitatea să procurăm din esteran în condiții convenabile mașinile, instalațiile indus ale, semfabricatele și alte produse industriale pe care nu le aficăm miri Treile să orientăm eforturile spre dezvoltarea masivă a producției agricole, precum și a producției industriei ușoare și alimentare, a construcțiilor de locuințe, de care se leagă astăzi nemijlocit ridicarea nivelului de viață a populației muncitoare Odată cu aceasta se va asigura dezvoltarea continuă a industriei grele, temelia progresului tuturor ramurilor economiei naționale și a reproducției socialiste lărgite. O atenție deosebită se va acorda ramurilor minieră, petroliferă, comică, energetică, materialelor de construcții, marilor lucrări de la Hunedoara, Bicaz și Borzești, începute în primul cincina, dării în funcțiune în a doua jumătate a anului 1957 a lamborului de țevi de la Roman. In industria construcțiilor de mașini ne orientăm spre producția de mașini și utilaj destinate agriculturii, de utilaj petrolifer, minier și mijloace de transport, industria chimică o îndreptă, în special spre producția masivă de îngrășăminte chimice și insecto-fungicide destinate agriculturii, precum și a ploilor sintetice și a maselor plastice pentru mărirea producției bunurilor de larg consum. Toat ramurile economiei naționale trebuie să conlucreze la mecanizarea și chimizarea agriculturii, la creșterea producției agricole și a bunurilor de larg consum, necesare îmbunătățirii continu a aprovizionării populației. După definitivarea îndreptărilor ce urmează să fie aduse Directivelor, propunem ca ele să fie supuse aprobarii tuturor organizațiilor de partid. Consiliul de Miniștri va trebui să elaboreze proiectul de lege cu privire la cel de-al II-lea plan cincinal, care să fie prezentat Marii Adunări Naționale. In orientarea politicii noastre de investiții avem în vedere că baza trainică a creșterii productivității muncii o constituie progresul tehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în procesul tehnologic. Trebuie să accentuăm însă că dezvoltarea producției și a productivității muncii poate fi obținută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului de producție existent, prin modernizarea unor întreprinderi și pri dotarea lor cu mașini și tehnică nouă, perfecționată, evitînd pe cît posibil proiectarea de noi construcții industriale. Aplicarea centralismului democratic. Lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor și sfaturilor populare In fața organizațiilor de partid, a conducătorilor de ministere industriale și de întreprinderi, a muncitorilor și inginerilo- stă sarcina de cinste de a lua măsurile tehnice, și de a organiza astfel munca, încît să folosească mai bine suprafețele de producție, să asigure ca toate mașinile-unelte, utilajele și agregatele industriale să lucreze cilindrei! cei mai ridicați, să sporească producția și sa scadă prețul de cost prin folosirea rezervelor interne existente în fiecare întreprindrre. In acest scop este necesară o lărgire a atribuțiilor conducerilor de întreprinderi industriale și agricole de stat. Centralismul excesiv dăunează dezvoltării inițiativei oamenilor muncii. Lichidarea lui nu se poate înfăptui decît prin lărgirea atribuțiilor direcțiilor de fabrici, mine, uzine, gospodării agricole de stat. Conducerile acestor întreprinderisocialiste trebuie să aibă posibilități și drepturi mai largi în întocmirea planurilor economice, în distribuirea unor venituri ale întreprinderii. Astfel, în proiectul de buget pe 1957 se prevede ca cea mai mare parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor industriale de importanță republica ale statului să fie lăsată întreprinderilor și sfaturilor populare locale. In același sens, începînd din 1957 fondul întreprinderii, care a luat locul fondului directorial, va putea fi întrebuințat local și pentru construcția de locuințe, cantine, premii ș.a. Chestiunea construirii de locuințe pentru muncitori și funcționari trebuie să devină o preocupare principală nu numai a ministerelor și direcțiilor generale, ci și a trusturilor, a întreprinderilor de stat și cooperatiste, precum și a sfaturilor populare. Centralismul excesiv există nu numai la nivelul ministerelor și altor organe centrale, ci și la nivelul trusturilor care, prin modul cum lucrează, frînează adesea în activitate multe întreprinderi, stimulând birocratismul. Centralismul democratic este principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular; el îmbină necesitatea conducerii unitare și coordonate a economiei și activități social-culturale cu stimularea inițiativelor de jos, dând posibilitate largă de dezvoltare activității maselor muncitoare. Pentru aplicarea justă a acestui principiu în activitatea de stat este necesară descongestionarea Consiliului de Miniștri de multe din problemele care îi îngreunează munca și lărgirea atribuțiilor nu numai a ministerelor și direcțiilor generale, ci și a conducerilor întreprinderilor republicane și locale de la bază. Experiența arată că întreprinderile de importanță locală — întreprinderi de bunuri de larg consum, de construcții și de deservire a populației — trebuie să fie subordonate sfaturilor populare ale localităților respective. Situația actuală, cînd aceste întreprinderi sînt subordonate Ministerului Gospodăriei Comunale și altor ministere, nu cointeresează organele locale și populația, urmnează inițiativa lor, împiedică dezvotarea acestor întreprinderi, ingreunînd totodată activitatea ministerelor. Trecerea întreprinderilor de importanță locală în subordinea sfaturilor populare, aprobarea de către acestea a progamului lor de activitate, îndrumarea și controlarea lor, de către sfaturile populare, repartizarea producției lor direct de către sfaturile populare locale vor contribui la dezvoltarea lor rapidă, la creșterea producției lor și la mai buna satisfacere a nevoilor populației. Aceasta face necesar să se treacă chiar de la începutul anului 1957 la experimentarea în orașele unei regiuni a celor arătate mai sus, după care, făcîndu-se îmbunătățirile ce vor rezulta din această experiență și din propunerile pe care le fac cei interesați, noul mod de organizare și funcționare a întreprinderilor de interes local să se aplice pe întreaga țară. Centralizarea excesivă a dus la umflarea aparatului, la creșterea formularisticii de evidență și statistică ; problema nu se rezolvă numai prin reducerea numerică a aparatului sau prin reducerea formularisticii — măsuri necesare — ci, în primul rînd, prin rezolvarea chestiunii esențiale și anume lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor de la bază, lărgirea atribuțiilor organelor regionale, orășenești și raionale, stimularea activității maselor muncitoare în opera de construire a socialismului. Numai cointeresînd în dezvoltarea producției pe muncitori, ingineri și tehnicieni în fiecare întreprindere, se va putea desfășura lupta pentru înlăturarea elementelor inutile, iner(Continuare la pag. 2gX O nouă dovada a grijii partidului pentru continua creștere a nivelului de trai al oamenilor muncii Din toată inima, alături de hotărîrile partidului Ziarele și radio-ul au adus și la cunoștința țăranilor muncitori din statele regiunii noastre Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, la ședința Plenară a C. C.al P. M. R. din zilele de 27, 28 și 29 decembrie 1956. Textul raportului a fost dezbătut cu multă însuflețire: muncitori din comunele și Țăranii satele regiunii și-au propus să răspundă grijii partidului printr-o muncă, mai temeinică pentru sporirea producției agricole. — Noi întovărășiții din comuna Tulucești am primit cu bucurie importantele măsuri luate de ședința plenară a C. C. al P. M. R. care prevăd printre altele și dezvoltarea agriculturii și ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, — a spus tov. Paraschiv Lepădatu, președintele întovărășirii agricole. După ce au fost aduse la cunoștință măsurile luate de plenară în întovărășirea noastră s-au înscris încă trei familii de țărani muncitori: Pricop Mantu, Ion Grigoriu și Todiriță Radu care au adus în întovărășire 9,55 ha. IM CLIȘEU: La căminul cultural agitatorul Gheorghe Catană din comuna Tulucești, raionul Galați, citind cu un grup de țărani muncitori, comunicatul cu privire la ședința plenară a C. C. al P.M.R. din 27, 28 și 29 decembrie 1956. Foto: G. FICU A fost pusă în funcțiune linia de Înaltă tensiune Borzești-Galați Odată cu noul an ș-i a pus în funcțiune noua linie de înaltă tensiune Borzești-Galați, care măsoară aproape 170 km. Aceasta este prima linie de înaltă tensiune de 110 km. construită în Moldova. Pentru dezvoltarea economică a regiunii Galați această linie are o importanță deosebită. Energia electrică care va fi transportată de la Borzești va alimenta o serie de întreprinderi noi din regiune ca fabrica de silicocalcare din Doaga, laminorul de tablă subțire „Cristea Nicolae“, fabrica de sîrmă, lanțuri și cuie din Galați și altele. Totodată vor fi iluminate o mulțime de localități care se află pe parcursul acestei linii de la Borzești—Galați. In vederea alimentării electrică a orașului Galați cu energie de la această termocentrală s-a terminat de la construcția unei stații de transformare de 110/35 K.V. care este echipată cu aparataj modern realizat o parte in țara noastră și o parte în Uniunea Sovietică și Republica Democrată Germană. Această stație construită numai din elemente prefabricate este prima de acest gen din țara noastră. Pe parcursul liniei de înaltă tensiune, pe o distanță de 90 km., s-au folosit pentru prima dată în construcția unor asemenea linii, stâlpi centrifugați din beton, ceea ce a adus o economie de aproape 300 tone de metal. La punerea în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Borzești— Galați o contribuție importantă au adus-o maiștrii Nic. Ștefanovici, Alex Puianu și muncitorii din echipele conduse de tov. Grigore Silișteanu, Tudorei Băloiu și alți muncitori de la șantierul etertromontaj din Focșani, precum și echipele conduse de inginerii Z. Dulce și Mihai Delejan de la întreprinderea Energo-combinat 2 din Galati.. m NOAPTEA ANULUI NOU REVELIONUL CEFERIȘTILOR înainte de miezul nopții cînd mă îndreptam spre fabrica de piese de schimb C. F. R. Galați, sute și sute de lumini se vedeau pînă departe spre Șantierul naval, spre Brateș, și în dealul orașului. Animația pe străzi încă nu contenise. Populația orașului Galați întîmpina sărbătorește Anul Nou. ★ In sala cantinei fabricii de piese de schimb C. F. R. petrecerea începuse. Orchestra fabricii concerta. La mese, forjori, lăcătuși, strungari, ajustori, maiștri, tehnicieni familiile lor serveau și funcționari cu care Costică, bucătarul, din bucatele ce le pregătise cu multă pricepere- Rînd pe rînd s-au servit sandwichuri, țuică, pește prăjit, fripturi, prăjituri și vin. Se apropia ora 12 noaptea. In sală s-a făcut liniște. Toți au ascultat cu atenție mesajul de Anul Nou rostit la posturile noastre de radio de tovarășul Dr Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. La difuzoare s-a auzit a douăsprezecea bătaie de pendulă. Crainicul postului de radio anunță ora 12 noaptea. Muncitorii se felicită, își urează mulți ani și noi succese în producție. In sală pătrunde puternic sunetul sirenei fabricii. Sunetul ei se îmbină cu șuieratul locomotivelor și al altor sirene de la fabricile din oraș, vestind că a început un an nou. E mult entuziasm. Tinerii Petrică Duca, Mihai Cernega și Ștefan Popescu au pregătit o surpriză. O pușcătură dintr-un tub cu carbid. Ia apoi cuvintul tov. Gh. Alexașev, directorul fabricii. El felicită colectivul de muncă al întreprinderii pentru succesele obținute în anul trecut, arătînd că planul anual de producție a fost îndeplinit încă de la 12 decembrie 1956, iar productivitatea muncii a crescut cu 11 la sută. In fabrică sînt peste 90 de inovatori. In anul care a trecut au fost acordate premii speciale muncitorilor în valoare de 245.000 lei. i Petrecerea continuă. La dans pot fi văzuți ajustorul Petre Stoian cu soția, maistrul Ștefan Zapis, tînăra bobinatoare Ecaterina Jiglău, lăcătușul Constantin Ispas și alții. Printre cei din orchestra fabricii se află strungarul fruntaș Mircea Mihălceanu, care mînuiește cu aceeași precepere ghitara, ca și strungul. In această atmosferă de veselie prietenie și voie bună, revelionul ceferiștilor din Galați a continuat pînă în zor. zilei. C. TURTUI IN RAIONUL UNEI MARI FAMILII In multe comune și sate, țăranii muncitori, colectiviști și întovărășiți din raionul Filimon Sîrbu — primul raion din regiunea noastră cooperativizat în întregime — au sărbătorit laolaltă Anul nou. Un mare număr de colectiviști și întovărășiți din comuna Jugureanu, în frunte cu președintele colectivei, tov. Mărioara Șeitan, se îndreaptă înaint de miezul nopții spre locul unde urma să sărbătorească sosirea noului an. Printre numeroșii participanți la această sărbătoare se află și colegiii Ion Georgescu, Coman Gheorghe și alții cu familiile lor care s-au situat fruntași în cadrul gospodăriei pe anul 1956. Orele 24. Plini de voioșie criptiviștii și întovărășiții își urează „La mulți ani I“. coOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeOOOOCtOOOOOOC vooooooooooooo o •y **t Prima șarjă din anul 1957 Odată cu venirea serii peste uzinele metalurgice ,Progresul s-a lăsat o liniște solemnă, caracteristică clipelor festive. Muncitorii se îndreptau spre locurile unde aveau să sărbătorească revelionul. In hala mare a turnătoriei, la cuptorul Simens- Martin, muncitorii din schimbul III sînt în această seară la datorie. Este un fapt obișnuit, dar în același timp plin de semnificație. Muncitorii din schimbul maistrului Pavel Mustață, vor da în această noapte, în primele ore ale anului 1957, prima șarjă de oțel din cel de-al doilea an al celui de-al doilea plan cincinal. Oțelarii de la cuptorul Simens- Martin au hotărât ca primele șarje de oțel pe care le dau primele ore ale anului 1957 să le elaboreze într-un tip foarte scurt. — Tovarăși, le-a spus celorlalți oțelari șeful de schimb Pavel Mustață: Să începem noul ar, cu noi succese în producție elaborînd șarje de calitate superioară în cel mai scurt timp. Muncitorii din schimbul III au răspuns chemării cu tot elanul. încărcarea cuptorului se făcea cu maximum de repeziciune. Oțelarii Constantin Alexandru și Ilie Mazarin supravegheau cu atenție încărcarea cuptorului, temperatura lui. Duduitul cuptorului se făcea auzit dincolo de zidul halei de turnătorie, astfel că trecînd pe aproape, îți atrăgea atenția că aici, la turnătorie, în aceste ultime minute ale anului 1956 se muncește cu multă însuflețire. Mai sînt cîteva clipe pînă TM la venirea noului an. Muncitorii grăbesc ultimele încărcături ale cuptorului. Este ora 24: hotarul dintre vechiul și noul an. A sosit noul an 1957. Oțelarii se felicită, își string puternic miinile, bucuroși și nu urează succese in noul an care începe din acest moment. Primele minute ale anului 1957 îi găsesc la datorie pe oțelarii de la U.M. „Progresul", în fața primei șarje. Cuptoarele sînt supravegheate mai departe, cu atenție, iar masa de metal incandescent se zbate în vîlvătăile de foc. Cuptorul mai trebuie încă alimentat. Peste cîtva timp se va turna prima șarjă a anului 1957. ★ In sala Sfatului popular orășenesc Brăila, muncitorii uzinei care sărbătoresc venirea anului nou, ridică paharele, toastează în cinstea succeselor obținute în primul an al celui de-al doilea cincinal, în cinstea oțelarilor care în aceste ore ale noului an stau de veghe în fața cuptorului îndeplinindu-și sarcinile cu toată conștiinciozitatea. ★n viața noastră de fiecare zi sînt bucurii care iți dau o mare satisfacție sufletească. Oțelarii schimbului III de la turnătoria uzinelor „Progresul" au fost încercați de această mare bucurie: este bucuria muncii, a primelor rezultate obținute în cadrul celui de-al doilea an al acestui cincinal. Pentru Constantin Alexandru, Ilie Martin, Marin Moșescu și ceilalți muncitori din schimbul III a fost o mare bucurie, prima victorie în muncă în noul an. In noapte, cînd petecei ea era în toi, muncitorilor de la 11.M. „Progresul" le-a sosit vestea de la turnătorie, că acolo, din para focului s-a zămislit prima șarjă de oțel a noului an. Șarja a fost de bună calitate și elaborată intr-un timp scurt. ,Jgîa dint șarjă a anului 1957. Cei dinții succes din noul ani Și ridicind paharele au urat Trăiască oțelarii care dai patriei tot mai mult ofeu i ȘT. VOINESCU ^OS><^.J.00000^>000