Viața Nouă, octombrie-decembrie 1957 (Anul 14, nr. 3996-4075)
1957-10-01 / nr. 3996
— D. D. Șoitu — Ion Agîrbiceanu la a 75-a aniversare (pag. 2-a) — I. Cenușă — Colectiviștii viticultori (pag. 2-a) — Viața de partid — P. Anghel — Unde duce respectarea statutului — model al gospodăriei colective (pag. 3-a) — Conferința „Zilelor Medicale“ In numărul de azi — Glorioasa aniversare a R. P. Chineze (pag. 3-a) — Schimbul de mesaje dintre conducătorii U. R. S. S. și Indiei cu prilejul celei de a X-a aniversări a independenței Indiei (pag. 2-a) —• Declarația comună a guvernului R. P. D. Coreene și a guvernului R.P. Bulgaria (pag. 4-a) — Vizita delegației Partidului Socia— Mesajul adresat Secretariatului O.N.U. de Comitetul național al partizan nilor păcii din Siria (pag. 4-a) — Delegația guvernamentală bulgară în frunte cu Anton Jugov a plecat la Pekin (pag. 4-a)’ — Armata algeriană de eliberare —« ' j " I T ■— Sport (pag. 3-a)’ ,(pag. 4-a) (pag. 4-a) Organ al Comitetului regional P.M.R. și al Sfatului Popular regional Galați ANUL XIV. SERIA II. Nr. 3996 | MARȚI 1 OCTOMBRIE 1957 4 PAGINI - 20 BANI | Pentru realizarea planului de preluare a cerealelor contractate Ca urmare a Hotăririi plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, prin desființarea cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole, fondul central al statului se realizează prin achiziții și contractări de cereale și alte produse agricole. In acest scop, alcătuirea fondului central de produse agricole al statului, revine organelor comerciale I.R.A.C. „Recolta“ și cooperației de consum care achiziționează de la producătorii agricoli din sectorul socialist și cel individual surplusul lor de cereale la prețuri convenabile pe bază de înțelegere. Condițiile contractuale asigură concomitent, atît interesul obștesc, interesul statului, cit și interesele fiecărui producător în parte, stimulînd totodată sporirea producției agricole. In regiunea noastră, lucrătorii cooperației de consum și ai întreprinderii regionale de achiziții și contractări „Recolta“ îndrumați și ajutați de organele de partid și de stat au obținut succese în ceea ce privește efectuarea încheierii de contracte cu gospodăriile colective, întovărășirile agricole și cu producătorii agricoli individuali pentru surplusul lor de cereale. De pildă, rezultate bune au obținut lucrătorii A.R.C.C. care și-au depășit cu 24 la sută planul de contractare a cerealelor. In această direcție au raioane ca: Focșani, Berești, Brăila fost și altele care au muncit cu simț de răspundere pentru realizarea acestei sarcini deosebite. Nu în aceeași situație se găsește l.R.A.C. „Recolta“ care nu a reușit să-și realizeze planul de contractări de cereale decit în procent de 79,1 la sută. In cea de a doua fază a acestei acțiuni, principala sarcină a organelor respective după încheierea contractelor, era o organizarea în cele mai bune condițiuni preluării cerealelor contractate. In această problemă, din păcate, se manifestă în activitatea acestor organe, și în special a unor sfaturi populare, lipsuri inadmisibile. Așa se explică, faptul că pînă la data de 16 septembrie a.c. planul de preluare a cerealelor contractate pe regiune a fost realizat în procent de numai 74,3 la sută, U.R.C.C. a realizat 80 la sută iar U.R.A.C. „Recolta“ numai 70,4 la sută. Acest lucru dovedește că unele agenții raionale „Recolta", unități ale cooperației și în special sfaturile populare din raioanele: Bujor, Călmățui, Galați, Filimon Sîrbu și altele au nesocotit prevederile contractuale și ca urmare, iată că după atîta timp de la terminarea treierișului, planul de preluare a cerealelor contractate nu este realizat decit într-o proporție cu totul nesatisfăcătoare. Această rămînere în urmă față de îndeplinirea planului de preluare a cerealelor contractate trebuie lichidată de îndată, mai ales că există posibilități pentru aceasta. Conducerile U.R.C.C. regionale Galați, a întreprinderii „Recolta“ cât și comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sunt obligate să ia măsuri energice de lichidare a lipsurilor arătate și să pornească cu toate forțele pentru realizarea planului de preluare a cerealelor contractate cu statul. In ceea ce privește contractarea porumbului, deși în unele raioane au fost obținute rezultate bune, în altele, cu posibilități mai mari, munca aceasta s-a desfășurat nesatisfăcător, ceea ce dovedește că organele respective nu s-au preocupat de contractarea porumbului în măsura în care trebuia. De aceea, este de datoria organelor U.R.C.C., I.R.A.C., „Recolta“ și mai ales a comitetelor executive ale sfaturilor populare, care poartă răspunderea principală pentru realizarea planului, de a-și îmbunătăți activitatea de preluare a cerealelor păioase contractate și de a pregăti temeinic preluarea produselor de toamnă. Comitetele raionale de partid au datoria de a sprijini și îndruma munca comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale pentru ca acestea să poată conduce cu mai multă competență activitatea în vederea asigurării în bune condițiuni și la timp a fondului central al statului cu produse agricole, In cinstea zilei de 7 Noiembrie Preocupare pentru îmbunătățirea calității produselor cu butonii de locomotivă, ceferiștii întîmpinau multe greutăți. Se rupeau des și trebuiau schimbați mereu. Pentru îmbunătățirea calității butonilor de locomotivă — colectivul fabricii de piese de schimb C. F. R. Galați a fost continuu preocupat. De curînd, însă, cîțiva tehnicieni în frunte cu inginerul Ion Puțan — au găsit soluția de îmbunătățire a calității butonilor de locomotivă — schimbînd tehnologia de fabricație a acestora. Butonii de locomotiva în loc să fie fabricați din bare provenite prin turnare — se fabrică acum din bare provenite prin forjare. In felul acesta se obțin butoni de locomotivă cu rezistență mai mare la tracțiune — cu limită de curgere mai mare etc. Tot în vederea îmbunătățirii calității produselor dar și în scopul creșterii productivității muncii s-a schimbat tehnologia fabricării piulițelor la cuple. In loc să fie fabricate din bare laminate se fabrică prin forjare. Colectivul fabricii de piese de schimb C. F. R. Galați s-a angajat, ca în cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, să obțină noi realizări, atît în îndeplinirea sarcinilor de plan, cît și în ridicarea calității produselor și creșterea productivității muncii. ^ /VY/WX/WWWVWVIWWWWVWWWWVIA MUinn T „nUlnn v > mímelj neunmal £ celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor | Sâmbătă după amiază a avut loc în aula Institutului Agronomic din Galați, un miting organizat de Consiliul Sindical local în cinstea celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor ce se va ține la Leipzig. ^ La acest miting a participat în îtreg activul sindical din orașul Galați. 5 A conferențiat tov. Iosif Plischi, ^ din partea prezidiului C. C. S. din R. P. R. care a vorbit despre importanța Congresului. După aceasta au luat cuvîntul mai mulți to §varăși care și-au manifestat solidaritatea cu mișcarea sindicală mondială. Tot cu acest prilej au fost supuși aprobării adunării membrii delegației care vor participa la Congres. £wvwvvvwwvvvvvvwvvvvvvivvvwvvv In preajma Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. CXANEIVOSTĂȘESC Radiștii se odihneau la umbra unui paltin. Printre copaci se zărea tabăra, corturile cachi se înșirau în ordine pînă la liziera pădurii, semănînd cu niște căpițe de fîn proaspăt cosit. Sufla un vînt ușor și cerul era limpede. Doar un singur nouraș alb-cenușiu se legăna deasupra lor. Altădată, în clipele de repaus, discutau despre cîte toate, despre fete, despre locurile natale. Acum însă gîndurile îi purtau la treburi ostășești, la apropiata sărbătoare a lor, a militarilor, pe care se simțeau datori s-o cinstească așa cum se cuvine. Se odihneau tăcuți, gîndindu-se la reușita aplicației care avea să aibă loc. Fiecare, în sinea lui, visa o misiune deosebită în care să-și poată dovedi toată iscusința, toată dîrzenia. Soldatul fruntaș Ion Cucuiet, un flăcău de prin părțile Clujului, înalt și blond, și cu niște ochi dîntr-aceia care se confundă cu culoarea cerului de mai, manipula într-una la stație, antrenîndu-se. I-am surprins un zîmbet fericit pe buze. — La ce te gîndești ? *=» l-am întrebat. Nu mi-a răspuns îndată, căutînd parcă să prelungească plăcerea clipei de vis. — La ce m-aș putea gîndi acum ? La viața noastră de soldat. Mă gîndesc că mare cinste ne face statul... Avem și ziua noastră a militarilor. Tata spunea că pe el l-au bătut de moarte în armată, iar nouă ni se dă învățătură. Am venit fără nici o meserie și iacă, mă-ntorc radiotelegrafist ! Rămase iarăși pe gînduri, cu zîmbetul acela copilăresc în colțul gurii. Nu l-am mai intrebat nimic. Știam că socotea reușita misiunii sale, drept un examen și că era hotărît să-l treacă cu orice preț. Soldații Tăut Viorel și Palade Radu, prietenii și tovărășii lui de armă, îl antrenară într-un joc și-și părăsi lumea visurilor, devenind deodată un om vesel, deschis și vioi. In ziua următoare l-am întîlnit pe „cîmpul de luptă“. Era în așteptarea misiunii. ★ Noaptea se furișa în pădure hoțește, pe neobservate. Bolta înaltă a cerului, albastră și limpede în ajun, coborî parcă deasupra copacilor, desfășurînd o imensă pătură de nori vineții. Mai tîrziu se porni și vîntul, un vînt rece, tomnatic. Ordinul comandantului suna clar : pînă la începerea tragerilor cu obuzierele, trebuiau instalate stații de radio la toate posturile de puști-mitraliere. Misiunea acestora era legarea dispozitivului de luptă pe arme luminoase, Rafalele urmau să fie dirijate de comandant de la postul de observație. Nu mai era mult pînă la ora fixată. Soldatului fruntaș Ion Cucuiet i se încredința o stație de radio șî i se ordonă să stabilească neîntîrziat legătura cu pușcașul-mitralior al postului nr. 1. Drumul era greu , cînd suia, cînd ca în toamna aceasta colectiviștii și întovărășiții din comuna Șuțești, raionul Filimon Sîrbu, trebuie sa însămînțeze cu culturi de toamnă o suprafață de peste 1700 ha. Membrii gospodăriei colective „Bela Brainer“ au trecut de îndată ce timpul a fost prielnic la semănat. In cîteva zile au însămînțat cu grîu mai bine de 212 ha. ,din cele 580 ha. planificate. Exemplul acestor harnici colectiviști nu a fost urmat însă și de membrii gospodăriei colective „1 Mai“ și ai întovărășirii agricole din comună. Așa se explică faptul că pînă la 28 septembrie a.c. întovărășirea agricolă nu arase decît 220 ha. din cele 840 ha. Cît despre însămînțări, nici vorbă. Cauza ? In primul rînd că aici atelajele proprii nu sînt folosite. Președintele fătului popular comunal susține că mai înni să se facă o adunare generală în care să se organizeze muncile de toamnă și apoi să se înceapă semănatul. De asemenea, aici nu a fost asigurată întreaga cantitate de sămînță necesară. Sămînța nu a fost pregătită nici de membrii gospodăriei agricole colective „1 Mai“. sînt forțe suficienta. Cale de cîțiva kilometri avea ca Ji țn comuna Șuțești . să simtă greutatea stației de radio în lente ca r! CA'fyaz!. sfar spate. începu să cearnă o ploaie mă- 1 ma msa miițari sa 1 e pruntă. Pămîntul lutos devenise alunecos și moale. Se gîndi întîi că poate ar fi fost totuși mai bine la fir. Dar nici telefoniștilor nu le este mai ușor. Soldații Pop Vasile și Manea Florian din grupa firiștilor, primiseră doar de față cu el misiunea să stabilească legătura telefonică cu bateria III-a. Cite bobine aveau să desfășoare pînă acolo ! Și-apoi să strîngi firul pe întuneric, încurcat printre mărăcini și trandafiri sălbatici plini de țepi, iară nu era lucru de glumă, înainta cu toată voința, își încorda mușchii picioarelor și iuți pașii. Cîte un fulger căzut pe undeva după dealuri îi lumina poteca, își aminti că legătura trebuia stabilită neîntîrziat — așa suna ordinul. Porni de-a dreptul peste vale, luînd apoi dealul pieptiș. Gîrîia, și cu toată răceala nopții și a ploii care-i pătrunsese pînă la piele, simțea o căldură înăbușitoare. Puterile-i slăbeau, dar nu se lăsa bătut. Dacă numai un minut stătea locului, era învins. Trebuie să biruie, trebuie !„. După vreo zece minute de mers, desluși înaintea sa o umbră, apoi silueta unui om, pușca mitraleră...“. Am ajuns ! Am ajuns !“ îngînă ca pentru sine. Sergentul Oros Gavrilă, pușcașul-mitralior, îl întîmpină bucuros, ajutîndu-i să-și scoată aparatul din spate. Intr-un timp record, cum nu reușise altădată pe ziuă, instală stația și transmise apelul. Tăcere. Trecu în fonie și auzî în microreceptor: „Sunt Tufa, răspunde-mi cum auzi, sunt Tufa...“. — Aici Pădurea, trec pe recepție... Inima îi bătea puternic. Era fericit și nu mai simțea nici oboseala, nici frigul care începea să-și întingă săgețile în trupul său încălzit. Examenul a fost trecut. Tragerile de artilerie s-au desfășurat cu succes. La bilanț comandantul a mulțumit transmisionișilor pentru contribuția lor exprimînd cuvinte de laudă pettru radistul Ion Cucuiet și tovarășii sai. Soldat lruntaș L. ROMAN TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIZI ȘAO-Ț1 Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga China Tovarășului C1JJEN-LAl Premierul Consiliului de Stat și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze De ziua marii sărbători naționale a poporului frate chinez — cea de a VIII-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — vă transmitem, dragi tovarăși, și prin dv. întregului popor chinez cele mai calde și sincere felicitări din partea poporului român și a noastră personal. Poporul romîn salută cu deosebită bucurie marile realizări obținute de poporul chinez în opera de transformare socialistă, de întărire și înflorire a patriei sale. Aceste realizări, precum și eforturile Republicii Populare Chineze îndreptate spre consolidarea păcii și securită ■iWV- ții din Asia cît și în întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea prestigiului și autorității ei, la creșterea continua a rolului ce-i revine ca mare putere în rezolvarea problemelor internaționale. Urăm din toată inima ca munca plină de avînt a poporului chinez de construire a socialismului în patria sa și eforturile lui în lupta de apărare a păcii în lume să fie încununate de succese tot mai mari. Trăiască și înflorească în veci prietenia frățească dintre poporul român și poporul chinez! Dr. PETRU GROZA CHIVU STOICA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne Toate torțele pentru reușita muncilor agricole! ® Porumbul copt trebuie grabnic recoltat. In fiecare raion se poate realiza și depăși viteza zilnică la însamînȘari. 0 Pentru aceasta toate mașinile și tractoarele să lucreze cu întreaga lor capacitate! Pentru lichidarea rămînerii în urmă la însămînțări Duminică a avut loc la Galați o consfătuire cu cadrele de conducere ale agriculturii noastre. Au regiunii participat șefii secțiilor agricole raionale, directorii, inginerii șefi și mecanici din G.A.S.-uri și S.MT.-uri. Una din problemele principale discutate aici a fost muncile agricole de toamnă și în special însămuînțările. De aici a reieșit că regiunea este mult rămasă în urmă cu îndeplinirea planului de însămînțări. Deși avem gospodării de stat ca: „Dr. Alexandrov“, Urleasca, raioane cum sînt Călmățui și Brăila, avansate cu însămînțările, totuși ținînd seama de timpul foarte înaintat, sîntem mult rămași în urmă cu această lucrare. Din păcate conducerile unor S.M.T.-uri și G.A.S.-uri din limne, cum sînt S.M.T. Ianca și G.A.S.reSătuc, manifestă dezinteres față de folosirea întregului parc de mașini și tractoare. Viteza zilnică nu este realizată nici pe departe în raioanele Liești, Măcin, Focșani, Berești. Din această cauză în raionul Liești s-au însămînțat doar cîteva zeci de hectare. Comitetul raional de partid de aici cunoaște această situație dar practic nu a luat măsuri pentru impulsionarea însămînțărilor. In raioanele Brăila, Filimon Sîrbu, etc. nu s-a rezolvat încă problema asigurării și schimbului necesar de sămînță. Față de suprafețele destul de mici însămînțate pînă acum în regiunea noastră, se pune cu toată seriozitatea problema folosirii tuturor forțelor la arat și semănat. Tractoarele pot și trebuie să realizeze zilnic depășiri de plan, prin folosirea de cupluri de semănători, grape, polidiscuri etc. De asemenea, toate atelajele inclusiv ale unităților cooperatiste agricole trebuie să lucreze din plin, atît la arat cît și la însămînțat. Cu întregul parc de mașini și tractoare și 40 la sută din numărul atelajelor existente în regiunea noastră se poate realiza zilnic peste 18.000 ha. însămînțări. Pentru aceasta se cere ca fiecare oră să fie folosită din plin la cîmp. Urgentarea însămînțărilor este strîns legată de intensificarea recoltării porumbului, în locul căruia se va însămînța o bună parte din suprafața de grîu. Dat fiind situația existentă în regiune se pune problema recuperării rămînerii în urmă la însămînțări pentru ca la 15 octombrie a.c., planul pe regiune să fe realizat în întregime. Orice zi întîrziere după această dată înseamnă scăderea producției de cereale a anului viitor. Mecanizatorii de la S.M.T. Cioara — în frunte Mecanizatorii de la S. M T. Cioara, raionul Călmățui, se numără în prezent printre mecanizatorii fruntași din regiunea Galați. Rezultatele dobîndite aici în campania muncilor agricole de toamnă dovedesc preocuparea întregului colectiv de a efectua la timp și în bune condițiuni arăturile și însămînțările pe ogoarele celor 12 gospodării colective și 16 întovărășiri ce le deservesc. Buna organizare a muncii în cadrul celor 13 brigăzi de tractoare, folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor a permis mecanizatorilor de aici să efectueze pînă nu de mult mai bine de 4000 hantri din cei 11.867 hantri cît au de realizat în toamna aceasta. Numai alături pentru însămînțările de toamnă s-au efectuat pe mai bine de 2.562 hectare. Pe ogoarele tuturor unităților agricole socialiste deservite, mecanizatorii de la S. M. T. Cioara, efectuiază din plin însămînțările. Pentru folosirea pe scară largă a întregii capacități de lucru a tractoarelor, muncitorii de la S. M. T. Cioara au trecut la aplicarea inițiativei mecanizatorilor de la S. M. T. Traian Sat, de folosire pe scară largă a agregatelor de semănători și alte mașini și unelte agricole. Astfel, la S. M. T. Cioara s-a organizat pînă în prezent un număr de 3 cupluri de cite grapă, 2 semănători și o Brigada a 13-a condusă de Radu Vasile, ce lucrează pe ogoarele gospodăriei agricole colective „Grivița Roșie“, din comuna însurăței folosește cu succes un astfel de cuplu. Munca plină de avînt a mecanizatorilor de aici a făcut ca numeroase brigăzi de tractoare să-și îndeplinească și să-și depășească planul lucrărilor agricole de toamnă. Astfel brigada condusă de tovarășii Lică Pisică și Anghel Mădularu au depășit cu 493 și respectiv 782 hantri planul campaniei de toamnă. De asemenea un număr de 7 tractoriști printre care și tov. Constantin Velicu, Gh. Păcală și Nicolae Dulman și-au îndeplinit sarcinile de pian fixate pe întregul an. In dorința de a întîmpina cu succese de seamă cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie mecanizatorii de la S.M.T. Cioara muncesc cu avînt sporit pentru îndeplinirea pînă la 7 Noiembrie a planului anual de producție. Comună codașă la insăiii în țări mine doar ca cei din conducerea comunei și a raionului care răspund de această problemă să-și facă datoria. Recoltează porumbul Paralel cu celelalte munci agricole, țăranii muncitori din comuna Vînători, raionul Focșani, dau zor și cu strînsul porumbului. Muncind cu elan numai în trei zile țăranii muncitori de aci au strîns recolta de porumb de pe o însemnată suprafață. Printre primii care au strîns recolta de porumb sunt țăranii muncitori Olaru C. Gheorghe, Petru Nicolae și alții. N. EFT1MIE corespondent Anul acesta toate suprafețele de grîu ale gospodăriilor colective vătășilor agricole se însămînțează cu ajutorul semănătorilor. în lo- Noi succese pe drumul colectivizării H 17 sate complet colectivizate. Ö Alte 3, în prag de colectivizare completă. Munca politică desfășurată de echipele de agitatori din raionul Filimon Sîrbu pentru atragerea țăranilor muncitori întovărășiți în gospodăriile agricole colective este încununată de noi succese de la o zi la alta. Astfel, dacă la sfîrșitul anului trecut atunci cînd oamenii muncii de aici au sărbătorit terminarea cooperativizării agriculturii, în cuprinsul raionului existau doar 3 sate colectivizate în întregime, în prezent numărul acestora a ajuns la 17. Ultimul sat înscris pe lista celor colectivizate în întregime este și Ibrianu, unde în ziua de 29 septembrie a.c., întovărășirea ce cuprindea peste 120 familii s-au alăturat celorlalte familii din sat care lucrează în gospodăria agricolă colectivă „Al II-lea Congres al P.M.R.“. In aceste zile în toate colțurile raionului se obțin noi succese în ceea ce privește atragerea întovărășiților în gospodăriile agricole colective, trecute, bunăoară, în zilele comuna generală Strîmbu adunarea a discutat a colectiviștilor cererile făcute de 194 familii de întovărășiți pentru a fi primiți în gospodăria agricolă colectivă. In această adunare au luat cuvîntul numeroși noi colectiviști printre care comunistul In raionul Filimon Sîrbu Marin Pîrlea, Dobre Dugheană și alții care s-au angajat să lupte pentru atragerea în gospodăria colectivă și a celorlalți întovărășiți din comună. In tminca lor echipele de giratori formate din comuniști, colectiviști fruntași, deputați, intelectuali, folosesc metode din cele mai bune. Astfel, agitatorul Paraschiv Mocanu din comuna Robească a cerut mai întîi munca încu rudele apropiați. In scurt timp frații săi, Ștefan și Gheorghe cît și vărul său N. Arsanache au făcut cereri pentru gospodăria colectivă. De asemenea agitatorul Niță Toader din aceeași comună după ce s-a înscris în gospodăria colectivă a lămurit și pe finul său, Marin Moga, să vină alături de colectiviști. In prezent în raionul Filimon Sîrbu există un număr de 65 gospodării agricole colective din care fac parte mai bine de 44 la sută din numărul familiilor de țărani muncitori. La unele întovărășiri agricole printre care „N. Balcescu“ din comuina Ulmu există condiții ca întovărășirea să se transforme în gospodărie agricolă colectivă, iar sate ca Jugureanu, Mohreanu și altele sunt în pragul colectivizării depline. 00000000 OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOCOOOCO OOOOOOOOOOOOOOOO f S.M.T. -uri unde nu sînt 1 § folosite toate tractoarele din plin . Jn rol hotărîtor în executarea lucrărilor agricole la timp și în bune condițiuni agro- go tehnice îl au. S. M. T.-urile. La S. M. T. Berești dacă cu cîtva la timp în urmă tractoarele erau folosite din plin la executarea lucrătorilor în gospodăriile colective și în tovărășirile din raion, apoi in același lucru se poate spune acum. Aici, timp de 14 zile 8 tractoare 1 | U. T. C. S. în bună stare de funcționare au stat în stațiune fără a executa nici un fel de lucrări. 8 De asemenea la S.M.T. Ianca din raionul Filimon Sîrbu nu s-a realizat din planul pe campania de toamnă, decît 31 la sută. Din cele 199 de tractoare lucrează numai 70, 18 iar din cele 32 semănători funcționează numai 24. Conducerea sta 18 ațiunii și în special inginerul șef II motivează acest lucru prin lipsa g j pieselor de schimb.. Realitatea însă nu e aceasta. Numai la brigăzi zile de tractoare ce lucrează în comuna Mircea Vodă au fost zile 3 întregi cînd au stat cîte 6 tractoare 1 Ș din cauza deselor defecțiuni care I 1 se ivesc în urma unor reparații fă- 3 cute de mîntuială. | D OQOQî'OQQQ<VîOOQQO OOOOOOOO OQOOOOOO riOOO OOOOOOOO OOOOOOOO a