Viața Nouă, ianuarie-martie 1958 (Anul 15, nr. 4076-4150)

1958-01-03 / nr. 4076

ANUL XV. NR. 4076 VINERI 3 IANUARIE 1958 Ü PAGINI ~ 20 BANI Spre noi succese în anul 1958 Am pășit pragul unui nou an. Fără să vrem parcă, fiecare dintre noi ne gindim acum la rezultatul muncii noastre din anul ce a trecut. Constructorul naval face socoteala vaselor la a căror realizare a contribuit munca sa, țesătoarea la numărul plin de metri de pînză pe care l-a produs, ș.a.m.d. Luate la un loc, toate aceste realizări au făcut posibil ca marea majoritate a colectivelor de muncă din întreprinderile industriale din regiunea noastră să se prezinte ca planul anual de producție îndeplinit cu mult înainte de termen. Realizările dobîndite în anul ce a trecut de către oamenii muncii din regiunea noastră sînt grăitoare și oglindesc pe deplin hotărîrea lor de a traduce în viață hotărîrile elaborate de partid și guvern, pentru continua dezvoltare a economiei noastre naționale și a ridicării nivelului lor de trai. Cu multă satisfacție au luat cunoștință oamenii muncii de expunerea pe care tovarășul Chivu Stoica a făcut-o la ședința festivă a Marii Adunări Naționale consacrată celei de a 10-a aniversări a Republicii Populare Romîne. Trecînd în revistă tot ceea ce a înfăptuit regimul nostru democrat-popular în timp de 10 ani expunerea lasă să se întrevadă mărețele perspective ce stau în fața poporului muncitor din țara noastră în viitorii ani. Ea analizează căile pe care oamenii muncii trebuie să le urmeze în obținerea de noi succese în întărirea statului nostru democrat-popular. Dezvoltarea pe mai departe a industriei noastre socialiste, ridicarea nivelului social-cultural al oamenilor muncii este pe deplin ilustrată în legea pentru aprobarea Bugetului de stat pe anul 1958, expusă la lucrările celei de a doua sesiuni a Marii Adunări Naționale. Numai pentru finanțarea acțiunilor social-culturale în această lege, este prevăzut a se cheltui 11.291,2 milioane lei, din care numai pentru învățămînt 2.835,4 milioane lei, iar pentru sănătate, cultură fizică și sport 2.597,4 milioane lei. Ca în fiecare început de an, în întreprinderi au fost aduse la cunoștința muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, cifrele de plan pe anul 1958. Ele au fost primite de către aceștia cu hotărîrea fermă de a le îndeplini și depăși. Avînd experiența anilor din urmă, se cere ca comitetele de întreprindere cu ajutorul fruntașilor în producție și sub permanenta îndrumare a organizațiilor de partid să mobilizeze masa largă de muncitori la studierea și scoaterea la iveală a tuturor rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă în vederea îndeplinirii cu succes încă din primele zile și luni ale anului a tuturor indicilor de plan. Un vast plan de măsuri tehnico-organizatorice trebuie să ducă la remedierea lipsurilor care au făcut ca unele întreprinderi, ce-i drept puține la număr, să rămînă în urmă cu îndeplinirea planului anual de producție, sau a unor dintre cei mai importanți indici de plan ca preț de cost, productivitate etc. Tot atît de important în dobîndirea de noi succese în realizarea sarcinilor de producție pe anul în curs este continuarea cu succes a aplicării măsurilor privind sistemul îmbunătățit de salarizare și normare a muncii. Pentru aceasta, conducerile întreprinderilor trebuie să continue consultarea largă a muncitorilor și să realizeze integral măsurile juste propuse de aceștia în vederea înlăturării cauzelor care frînează pe alocuri sporirea productivității muncii. Să fie larg generalizată experiența fruntașilor în producție dobîndită în urma îndeplinirii cu succes a normelor tehnico-științifice și a metodelor înaintate de muncă. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, comitetele de întreprindere să antreneze pe mai departe muncitorii în întrecerea socialistă, factor de seamă în realizarea sarcinilor de producție. Paralel cu mobilizarea muncitorilor la realizarea sarcinilor de producție, conducerile întreprinderilor, ajutate de către comitetele sindicale, trebuie să vegheze la creearea celor mai bune condiții, să fie stimulată inițiativa creatoare a muncitorilor. Să facem ca anul 1958 să fie un an bogat în realizări, pe linia îndeplinirii cu succes a sarcinilor noi de producție care ne stau în față. SIBLIOTH i '"ni ■>*IVE*STAT1I ■ iMf. Azi în pagina externă: S — Răspunsurile lui W. Qo"<f 5 ■ mulka, A. Novotny și J. Țedenbal la ancheta de Anul Nou al ziarului „Sovietskaia Rossia“. S — Anul 1957 va intra în istoria omenirii ca începutul unei ■ ere noi— Un articol al lui Pal: miro Togliatti. — Opinia publică mondială I se pronunță pentru o întîlnire. 5 între D. Eisenhower și N. S. S Hrușciov. M _ O calda urare slcsine «le Ivosdaeva L-ați văzut vreodată rizind pe mecanicul Jukov? Nu? Păcat. Are un îs al lui, cu toată fața. Dar, înainte de toate, să vă spun cine-i acesta. Jukov este mecanic de locomotivă. Cu locomotiva lui, mecanicul Jukov, a adus nenumărate trenuri în gara de frontieră Larga. Trenuri ale prieteniei, în cadrul acordurilor comerciale încheiate cu țara vecină, U.R.S.S. Vacă într-o zi tovarășul Jukov ar încerca să pună cap la cap șirurile de vagoane cu mărfuri trase de locomotiva lui, apoi cine știe unde i-ar putea afla capetele. Vor venise vorba de rîsul lui Jukov. Alaltăieri la 7.40 mecanicul de locomotivă din țara prietenă, a ținut să le spună prietenilor lui din gara Purga o urare de nou an, așa cum știe el. A venit cu locomiva lui, (se purca fără ea) și cu un șir de vagoane legate cap la cap ce poartă denumirea de trenul nr. 3.713. CU trenul a prins să intre in stație, impiegatul de serviciu Pricoppe Neculai a sărit Ude de pe scaun. " * — 3713? — Va, i-a răspuns un ceferist 3713 a mirat in stație. In fanii mecanicului se adunaseră cîțiva ceferiști. Și-au strîns mîinile și și-au urat „La mulți ani". Și în clipa aceasta pe fața mecanicului Jukov înflorit larg, cu primăvara, un zâmbet plin, de bucurie. Vagoanele au fost rînduite apoi pentru descărcare: 200 tone griu, 200 tone laminate, oțel, țevi, etc. Mărfuri in tranzit apoi, cocs pentru Bulgaria, tractoare pentru o altă țară prietenă... N-a trecut mult apoi și trenul condus de mecanicul Jukov, alerga dt zor spre Reni. Cînd a plecat cu fluierul ascuțit al locomotivei a ținut să raspardă la fluturările de mîini. In aceeași zi impiegatul de serviciu prinea o nouă comunicare: „Astăzi, 1 ianuarie 1958, In gara Larga vor sosi încă două trenuri cu mărfuri din U.R.S.S.“... Trenurile prieteniei. I. TANASACHE Prima zi de lucru primele succese Cele dintîi șarje de oțel Cînd muncitorii uzinei metalurgice „Progresul" din Brăila, se pregăteau să petreacă revelionul, la sectorul oțelărie, schimbul condus de maistrul Pavel Mustață, pregătea prima șarjă de oțel pe care urma să o elaboreze in noul an. De aceea încă de la preluarea schimbului prim topitorii Marin Stamate și Dima Ciumaza ajutați de căldărașii Tudor Paraschiv și Pușa Tănase au luat toate măsurile necesare pentru ca lucrul să se poată desfășura în bune condițiuni. Și într-adevăr, pregătirea șarjei a decurs normal, astfel, încît numai la o oră și jumătate de la sosirea noului an, prima șarjă de oțel pe anul 1958 a fost elaborată. Pînă la sosirea dimineții, oțelarii din schimbul maistrului Mustață au mai elaborat și a doua șarjă de oțel. La terminarea lucrului pe fețele oțelarilor din acest schimb puteai citi mulțumirea că lor le-a revenit sarcina de a elabora primele șarje de oțel din acest an, care au marcat începutul viitoarelor lor succese. Fire de bumbac peste plan , încă nu se risipise bine întunericul, cînd muncitoarele sectorului filatură din schimbul de dimineață a unității A, din Galați se îndreptau voioase spre fabrică pentru a începe prima zi de muncă din noul an. Fiecare dintre ele își urau tradiționalul „La mulți ani“. Pe neobservate au ajuns la fabrică unde fiecare s-a îndreptat la locul său de muncă. Filatoare« Maria Neculai care venise cu cîteva minute mai înainte și își verificase ringul, făcea ultimile pregătiri pentru începerea lucrului. Acele ceasornicului din sector arătau ora 6. Ringurile, flyerele și laminoarele, porniră întrecerea pentru cît mai multe fire în noul an începu. Odată cu fiecare minut și stivele de bobine pe care erau înfășurate semitorturile și firele de bumbac creșteau tot mai mult. Maria Neculai, fruntașa sectorului, era hotărîtă ca și în acest an să nu se lase mai prejos. In întrecere cu Elena Puiu și Ștefana Dobronici, vroia să obțină cele mai bune rezultate. Timpul trece pe neobservate. Primele patru ore din prima zi de muncă din noul an an și trecut. Odată cu ele, filatoarea Maria Neculai a și reușit să înscrie pe fișa de la ringul său în coloana „depășiri de plan“ primele 5 kg. fire de bumbac. Insă de realizările ei se țin aproape și tovarășele cu care ea se află în întrecere. Elena Puiu, tot în același timp, dăduse 3 kg. de fire, iar Ștefana Dobronici, 2 kg. întrecerea insă nu s-a terminat. Acesta era numai rezultatul primelor ore de muncă. Erau totodată primele cantități de fire de bumbac peste plan realizate în acest an de către harnicele muncitoare de aici. INTR-O INTRRPRINDERE M © ff»SELFfflĂ ] Refăcută și modernizată în anii regimului democrat-popular, fabrica de biscuiți și paste făinoase „Dunăreană“ constituie o mîndrie a orașului Galați. Colectivul de muncă de aici, avînd la dispoziție utilaje noi și moderne, a reușit în 1957, stî producă cu 25 la sută mai mulți biscuiți și paste făinoase decit în anul precedent. De asemenea aici au fost ridicate, noi construcții printre care, o hală mare cu două etaje, un grup social cuprinzînd vestiare, baie etc. ~. La începutul lunii decembrie colectivul de muncă al întreprinderii „Dunăreană“ din Galați a sărbătorit un eveniment însemnat din viața întreprinderii , planul anual la producția globală a fost îndeplinit cu 22 de zile înainte de termen. Multe muncitoare printre care se numără tov. Ioana Grumeza, Elena Munteanu, Paula Simionescu, Maria Zadunaievschi, Stela Pandele, au reușit să-și depășească angajamentele luate cu 3—5 procente( 1). Exteriorul fabricii de paste făinoase „Dunăreană" nou construită. ( 2). Aspect de la presa automată care produce sortimentul spaghete. Aici lucrează tov: Tudorița Iliescu, Daria Irimia și Aurica Nistor, care așează spaghete pentru a fi uscate, 3). Muncitoarea Ținea Cozma lucrînd la presa automată, care produce sortimente ca orzișor, steluțe și altele, urmărind prepararea pastei pentru presare. PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DECRET Pentru stabilirea datei alegerii deputaților In sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne DECRETEAZĂ: Art. 1. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale București 2 ianuarie 1958, nr. 1 GHEORGHE STOICA -------------------------===--»+=^~............................................ ..............................0 Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarășul dr. Petru Groza, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române Dragi prieteni și tovarăși, peste cîteva minute ne despărțim de anul 1957, încheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere și în același timp, bilanțul unui deceniu de la instaurarea Republicii Populare Romîne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră țărănime, împreună cu vrednicii noștri cărturari, entuziasmați de rezultatele obținute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieți noi, transformnd țara într-un uriaș șantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române, dezvoltînd economia națională și îmbogățind zi de zi cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de al doilea deceniu al republicii noastre, într-un nou an de muncă pașnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe. In viitorul luminos pe care și-l hărăzește prin muncă spornică poporul român. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași fermă convingere că vom întări mai departe alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom adînci tot mai mult frățeasca colaborare și prietenie dintre poporul român și minoritățile naționale din patria noastră comună. Suntem siguri că harnicul nostru popor, talentat și gospodar, colaborind și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creșterea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare și de artă izvorîte din dragostea pentru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor și la întărirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Sîntem convinși că țările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forțele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi și în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinți a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume și a conviețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pemtru biruința păcii și a înțelegerii între toate țările, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiționala urare romînească : „LA MULȚI ANI !"” Anul Nou cu bucurie Aspect de la revelionul colectivului fabricii de piese de schimb C. F. R. Galați. Voî« Issassia șî ia* nSîfoa* cului muncitor Radu Alexandri din secția mecanică grea decorat cu „Ordinul Muncii clasa III-a" pentru meritele deosebite în muncă. Ciocnește vesel un pahar de vin cu soția și copilul. „Pentru fericirea, pentru viitorul copilului nostru“ pornește urarea sinceră pornită din inimă. Orele 24. Se sting pentru o clipă luminile. Pășim în noul an 1958. Urările numai contenesc. Ca o singură voce sute de glasuri rostesc „La mulți anii“. De microfon se apropie tov. Ion Gae, secretar al Comitetului regional Galați al P. M. R. și urează tuturor multă sănătate, fericire și spor în activitatea pe anul 1958. Domnește un entuziasm general. Aceeași mulțumire și fericire o încearcă și tovarășii Preda Nicolae tehnolog oțelar, Gheorghe Bratosin, maistru în secția tineretului ca și Constantin Dumitrache, directorul general al uzinelor „Progresul“ care petrecea revelionul în acesta har, familie a metalurgiștilor. Pina in zori de zi nu a contenit dansul și u<a burjă. Restaurantul „Dunărea“ din Brăila a primit marți seara oaspeți deosebiți. Muncitorii, tehnicienii și funcționarii de la U. M. „Progresul“ și-au dat întîlnire aici pentru a petrece împreună noaptea care avea să-i poarte dintr-un an vechi în altul nou. La o masă se afla familia harai- Pentru fericirea anilor noștri ! De cum ieși din casă îl întimpină o lună cernită și stranie, învăluită un răstimp de nori și călătorind pe cer într-o singurătate apăsătoare. Enache Dobre, luminorist la întreprinderile Metalurgice Dunărene din Brăila, pășea în tăcere alături de soția sa Ioana și gînduri confuze îl trăgeau în trecut, în viitoarea unor amintiri de demult. Iată-ne in ajunul Anului Nou... Și luna aceasta... Cu ce altă noapte mai seamănă oare? Apoi dintr-o dată legătura fu găsită. Ca o pasăre rănită inima îi zvîcni în piept. Așa e.... Era tot în ajun de An Nou și atunci... Nemții începuseră un atac izolat, in aripa de front unde se afla el. Deși se lăsase noaptea, mitralierele răpăiau dușmănoase. Poziția noastră era la poalele unui munte, în bătaia focului inamic. Intr-un răstimp, rafalele contenuă. Atunci un ostaș de alături se ridică din tranșee, să cerceteze cu o privire rapidă linia dușmanului. Dar un glonte îl ochi necruțător. Ostașul se rostogoli și căzu peste el. Și un ropot de mitraliere începu să secere noaptea. Rămase neclintit cu ostașul mort deasupra sa, ore întregi neîndrăznind să-l dea la o parte. — Ce noapte a fost mormăi mai mult în sinea sa Enache. — Ce-ai zis, Dobre, întrebă soția. — Nimic, draga mea, mai nimic.... Intre timp ajunseseră în fața fabricii. Poarta dinspre cantină era deschisă larg. Și din întunericul acelor amintiri de război cu care se frămîntase tot drumul Enache intră in lumina strălucitoare , a revelionului de acum. Cantina întreprinderii fusese împodobită de sărbătoare, cu drapele roșii și tricolore, cu crenguțe de brad și flori. Chiar de la ușă se întîmpina o lozincă ad hoc: „Trăiască 19581“. Iar în jur, veselie și cîntec. Enache își lăsă paltonul la garderobă și își caută din ochi tovarășii din echipă. Dar se pomeni strins de umeri pe la spate. — La mulți ani, nene Dobre! . Tu ești. Comați?. Mă bucur că te văd. Mi-s dragi toți tovarășii din fabrică, dar mai obișnuit sînt cu cei din echipa mea. Crăciun n-a venit încă? — Eh, femeile, nu știi, pînă se gătesc ele! și oftînd privi cu înțeles spre soția lui Enache. Ioana pricepu ironia și se supără puțin. — Bine că din cauza noastră, a femeilor, întîrziați de la revelion! Dar voi cînd începeți o partidă de șah la club și o sfîrșiți cine știe cînd... Au fost întrerupți un timp de valul nou de oaspeți intrat pe ușă. Enache îi urmărea pe rînd. Iată-i pe maistrul Ion Borîndei, de la secția cuie. A venit împreuna cu Vasile Bogdan și inginerul Gavril Constantin. Sosește acum și Niță Ciocîrlan, de la secția de întreținere. Bun zidar și Niță ăsta. E fruntaș în producție, dă lucru de bună calitate. Atît el, cît și tovarășii săi din secție, Ene Vasile sau Gheorghe Goleanu. Ei au lucrat pe vară și la Hunedoara și Reșița, la lucrări de șampt, o cărămidă specială din care se fac cuptoarele de temperatură înaltă. Se zice că au fost mult apreciați și li s-a propus chiar să rămînă acolo. Dar nu s-au îndurat de Dunăre, că se obișnuiseră aici și apoi, vara, ce-i mai plăcut decît să iei undița și să te pierzi prin verdeața umbroasă a bălților... Nu-i vorbă că n-au de ce să se plingă c-au rămas. Cîștigă bine fiecare și duc un trai fericit. Acumi au venit să petreacă revelionul în cadrul întreprinderii. Gheorghe Goleanu dădu cu ochii de Enache. --- La mulți ani, Dobrică. Ți-ai terminat casa? — Gata, Gheorghiță. V. GORUNESCU (Continuare în pag 2-a) In comuna Bălteni E ultima seară a lui decembrie 1957. Seară de revelion. Pe ulițele comunei Bălteni, forfotă. In sala mare a căminului cultural, încep să sosească familiile de coleciviști pentru a petrece împreună revelionul. Iată că sosesc și colectiviștii Dionisie Baboi și Ion Zaharia. Ei ca și ceilalți aduc coșuri pline cu de-ale mîncării și sticle cu vin. Au de unde să aducă. In cursul anului 1957 familiile lor au efectuat cele mai multe zile-muncă în colectivă. Vin apoi aici și alți colectiviști printre care președintele gospodăriei colective tov. Nicolae L. Mocanu, colectiviștii Niță Boian și ginerele său Gheorghe Coman și alții. Iată că au sosit peste 70 de familii de colectiviști. In cîntec și dans colectiviștii din Bălteni, raionul Filimon Sîrbu, au petrecut pînă dimineață, cinstind sosirea noului an, 1958.