Viața Nouă, iulie-septembrie 1958 (Anul 15, nr. 4227-4304)

1958-07-01 / nr. 4227

ANUL XV NR. 4227 MARȚI 1 IULIE 1958 4 PAUINI - 20 BAM A început rodajul la cald a celei de a doua linii de laminare de la uzina „Cristea Nicolae“ In cursul dimineții de ieri, deci cu o zi mai înainte de data stabilită, s-a început rodajul la cald a instala­țiilor celei de a doua linii de laminare de la uzina „Cristea Nicolae“ din Galați. Spre deosebire de linia nr. 3 de laminare dată in exploatare cu un an în urmă, procesul de producție al noii linii este în întregime mecanizat și in cea mai mare parte automatizat. In afară de masele basculante și cara trio care sunt aduse din R. D. Ger­mană, restul de utilaje și instalații ale liniei a doua de laminare sînt reali­zate de marile întreprinderi metalur­gice din țara noastră, ca uzinele: „Re­șița", „23 August" București, U. M. „Progresul" din Brăila, „Unio" Satu- Mare și altele. Montarea întregii in­stalații a fost executată de către co­lectivul de muncă aparținînd ICSIM și ea a durat 8 luni de zile deci cu 3 luni mai repede decit prima linie de laminare construită aici. Începerea la termen a rodajului la cald a celei de a doua linii de lami­nare, comportarea bună a întregii in­stalații, încă din primele ore ale în­ceperii rodajului, face să se întrevadă posibilitatea dării în funcțiune a aces­teia în cel mai scurt timp. R­espectarea termenului stabilit începe­rii rodajului la cald a celei de a doua linii de laminare de la uzina „Cristea Ni­colae“ se datorește elanului depus în muncă de către constructorii grupului 4 șantiere „Cristea Nicolae" și ICSLM care au executat lucrările de construc­ție și montaj în cele mai bune condi­­țiuni și în cadrul termenelor din gra­fic. IN CLIȘEU: Aspect din noua hald a liniei de laminare­ in prim plan caja trio și masa basculantă. O­­­dăyi de CEO (SOLCECTOW) Abia se luminase de ziuă. Spa­ratele jucăușe peste vii, peste la­nurile holdelor bogate care s-au înviorat in urma ploii ce căzuse de la seară. Totul pare mai frumos parcă s-a trezit la viață. Drumul ce duce de la gară spre comuna Pădureni este străjuit de o parte și de alta de pomii înver­ziți care își apleacă ramurile de greutatea fructelor. Dar pe ulițele satului forfota începuse dis-de-dimi­­neață. In drum spre gospodăria co­lectivă „Octombrie roșu" m-am in­­tilnit cu oameni cu stropitori in spate, cu căruțe în care aveau bu­toaie, alții cu sape etc. Mă gindeam că nu puteau fi alt­cineva decit colectiviștii de aici. Și intr-adevăr așa era. Cind am a­­juns la gospodărie, tovarășul Gh. Mocanu președintele colectivei mai trebăluia prin curtea gospodăriei cu colectiviștii. De la el am putut să aflu multe despre hărnicia­ colecti­viștilor. Este destul de greu să redai în cîteva rînduri întreaga activitate ce o desfășoară in aceste zile colecti­viștii de aici. De aceea voi căuta să mă rezum doar numai la o zi din munca harnicilor colectiviști. De cu seară brigadierii și cons­ilul de conducere se adunaseră ca de o­­bicei la sediul gospodăriei, începuse ploaia dar aceasta nu i-a împiedi­cat cu nimic să hotărască unde vor merge a doua zi la lucru. Treburi acum in gospodăria sunt multe de făcut. Dar care sunt mai urgente ? Hotărirea a fost luată. Brigada vi­ticolă va merge la stropit cit și la efectuarea celorlalte lucrări in vie. Cu prășilă întîia la culturile Reportaj de sezon din cîmp s-a terminat și peste cî­teva zile se va termina și a doua, iar în gospodărie celelalte treburi continuă. Brigada viticolă care are 6 e­­chipe a fost împărțită pe lucrări. 28 de colectiviști in frunte cu se­cretarul organizației de bază Stan­­ciu Giileanu au pornit la executarea celui de al doilea stropit pe cele 32 ha, vie pe care le posedă gos­podăria. O altă echipă continuă cu terminarea prașilei a doua. Aceeași grijă se acordă și noilor plantații de vie cît și școlii d­e viță alto­ită. Colectiviștii Ion Pardău, Nico­lae Ene și alții lucrează la între­ținerea vițelor din școala de viță de unde vor produce materialul să­­dilor care ocupă o suprafață de 1,50 ha, precum și copoitul celor 10 ha, vie care s-au plantat in pri­măvară. Aceeași muncă entuziastă se des­fășoară și la grădina de legume și zarzavaturi. Aici se efectuează cea da a doua prașilă la ceapă, la varza de toamnă, a roșiilor etc. Tov.­­ Gh. Nicolae șeful echipei cit și colectiviștii Maria Popa, Anton Popa și alții și-au dovedit pe deplin măestria lor in munca grădinări­tului. Acum după o ploaie bună se lu­crează de ți-e mai mare dragul. Așa mi-au mărturisit colecti­viștii. D­­­ar dacă la cimp se lucrează de zor, la fel se lucrează și in cadrul gospodăriei. Mai sunt co­lectiviști și aici. La atelierul de fierărie și lemnărie s-au făcut ul­timele pregătiri pentru campania de vară. Aici s-au reparat cele 15 atelaje care vor­­ fi necesare la transportul recoltei și s-au confec­ționat 4 căruțe noi. De asemenea, se lucrează la descongestionarea magaziei de cereale pentru a se efectua curățirea și dezinfectarea. In acea zi au fost stropite ulti­mele 10 ha. vie, s-au prășit 3 ha­ine, 1 ha. ceapă și 2 ha. cu roșii, ardei etc. Dar cite treburi nu sunt de făcut in aceste zile intr-o gospodărie colectivă. Dar sunt multe de făcut. Poate că și colectiviștii de aici și-ar fi continuat munca din acea zi, dacă umbrele înserării nu s-ar fi lăsat peste sat. Fiecare satisfăcut de ro­dul muncii împlinite a pornit cu inima plină de bucurie spre casele lor, pentru ca a doua zi să înceapă o nouă zi de muncă. ELEONORA BĂLAN MtmL*Ba6«i»*ia»*is*Ba*aBaaaiiiiaB««a**a«asiaiii*i*»*BBMiBamiaaii*aa*aiaHS»'i La U. M. „Progresul* Angajamentele prind viață Sub îndrumarea organizației de partid și mobilizat de comitetul de secție, colectivul de muncitori al sec­ției fontă-bronz de la U. M. „Progre­sul" a obținut­ frumoase realizări. Ast­fel pentru îmbunătățirea calității pro­duselor colectivul de aici și-a luat angajamentul să reducă coeficientul de rebuturi cu 2 la sută față de cel admis Ca urmare a strădaniei depuse de întreg colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni în frunte cu comu­niștii, în 15 zile ale lunii iunie pro­centul de rebuturi a scăzut la 2,88 la sută. Astfel, echipa condusă de comunis­tul Gheorghe Beleii a reușit să re­ducă rebuturile pînă la 1,25 la sută în prima decadă a lunii iunie. De a­­semenea echipa condusă de candidatul de partid Nicolae Iani a contribuit la reducerea procentului de rebuturi sub 3 la sută. In mod deosebit această e­­chipă a obținut rezultate frumoase, în ceea ce privește realizarea indicelui de productivitate La costurile de regie s-a obținut o economie pe primele 15 zile ale lunii iunie de circa­ 3.000 lei. Organizația de bază P.M.R. din sec­ția fontă-bronz, îndrumînd organizația sindicală și U.T.M., instruindu-și agi­tatorii in mod permanent și folosind metodele cele mai eficace de muncă va asigura realizarea angajamentelor luate în cinstea zilei de­­ 3 August. LUCA SPATARU secretarul organizației de bază de la secția fomă-bronz a Uzinelor Metalurgice „Progresul“ Se electrifica comu­n­a, d­e multă vreme măstăcănenii doreau ca și pe­ ulițele co­munei lor, să vadă luminind becurile electrice. Și iată că dorința a început să devină realitate. In prezent, in­­ întrea­ga comună, se desfășoară o in­tensă activitate pentru planta­rea stulpilor, întinderea rețelei electrice, montarea motorului pe postamentul noii centrale elec­trice și alte lucrări legate de electrificarea comunei. Un sprijin prețios în această acțiune obștească il dau cetă­țenii comunei în frunte cu de­putații lor. G. Dumitru corespondent Cau­tor cu secerișul in perioada întreținerii culturilor membrii gospodăriei agricole colective „Mie Pintilie" din comuna Jijila, ra­ionul Macin, sub îndrumarea organi­zației de bază și a comitetului de con­ducere au terminat efectuarea prașilei a H-a pe cele 135 ha. cu porumb, 20 ha. floarea-soarelui, 10 ha. fasole. Imediat după aceasta ei au pornit c­u elan la strîngerea recoltei. Numai in­tr-o singură zi a fost secerat și le­gați orzul de toamnă de pe suprafața de 20 ha. Urznceanu Stoica corespondent GIUN GAS. Urleasca a predat primele 21 tone semințe griu de soi Printre gospodăriile agricole de stat din regiune, care participă activ la producerea și înmulțirea semințelor de­ soi, se numără și G.A.S. Urleasca. . In prezent, o parte din suprafața însămînțată cu griu de soi, a și fost recoltată și treierată, iar cantitatea rezultată a fost predată statului pen­tru conservare, în vederea schimbu­lui. Astfel, în cursul zilei de 29 iunie a.c. autocamioanele din gospodăria agricolă de stat Urleasca, au transportat la silozul Ianca, o cantitate de 21.000 kg. griu sămință soi. Această acțiune de predare către stat, a semințelor de soi continuă. In momentul de față alte cîteva autocamioane ale gospodăriei agricole de stat Urleasca, aduc noi cantități de semințe de­ grîu de soi. . Muncă rodnică în grădina de legume proape de Lunca Prutului se află Petrache, Roșu I. Ion și alții de la întinderea c­elor 60 de ha.gră­dina gospodăriei colective „Al II-lea Congres al P. M. R.“ din comuna Hră­nești, raionul Bujor. De fapt aici e locul cel mai indicat pentru grădi­­nărie avind largi posibilități pentru irigare. Nu poți ca privind să nu te impresioneze munca harnicilor colecti­viști de aici. Cu multă atenție a fost amenajat locul pentru fiecare cultură in parte respectind regulile agrotehnice, astfel creîndu-se condiții optime pentru dez­voltarea plantelor. Cele mai mari suprafețe sunt cul­tivate cu roșii de vară, varză și ceapă. De curind s-a terminat răsă­­ritul la cele 9 ha. de ardei și vinete. De asemenea, la unele culturi s-a ter­minat de mult prima praștlă ca de exemplu varză, arpagic, usturoi și al­tele și urmează să ste aplice cea de a doua prașilă. Dintre celelalte lu­crări de întreținere a culturilor s-au privit și cele 11 ha. de rădăcinoase. Printre colectiviștii fruntași care au muncit cu entuziasm efectuînd lucrări de bună calitate as numără­tov. Buiuc brigada a 7-a condusă de brigadierul legumicol Dorin Mihalache iar din brigada a 6-a s-au evidențiat in mun­că tov. Gheorghiu Antone, Jalbă Ion și alții. Această brigadă este condusă de brigadierul S. Gri­gore. Prin îndrumarea tov. Ciobanu E. Costache, președintele gospodăriei co­lective. Lucrările in grădina de le­gume și zarzavat a gospodăriei se desfășoară cu mult spor. Colectiviștii de aici lucrează cu hărnicie pentru a obține produse cât mai sporite la ha. Vasile Buiuc Ținea și doi corespondenți Insilozează furaje Pentru asigurata hranei animalelor în timpul iernii, gospodăriile agricole colective din comuna Braniștea raio­nul Galați asigură de pe acum baza furajeră. De pildă G. A. C. „Ana Ipătescu“ a însilozat de curînd 50 tone lucernă iar G. A. C. „Înfrățirea“ 40 tone de lucernă. Acum aceste G. A. C. pregătesc gropile pentru însilozarea porumbului. Elena Pătrașcu corespondentă Pentru belșugul recoltei din acest ani ❖«♦«► [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]O ♦ [UNK] [UNK] [UNK]•♦ [UNK] [UNK]*♦ [UNK] [UNK] [UNK]<► [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] La recoltatul griului 2­011 Bogos, își arănjă freza în o­­glind­a atîrnată în cui, își po­trivi gulerul cămășii mai bine și ieși afară fluierînd. Era vesel, pentru că în ziua aceea, el, dimpreună cu­ „băieții“ lui, începeau o treabă de mult așteptată: recoltatul griului. Toată noaptea Ion s-a tot învîrtit în pat și s-a gîndit cum să facă ca să iasă primul în întrecerea socia­listă cu ceilalți mecanizatori de la S.M.T. „1 Mai“-Brăila. cu Cu cîteva zile în urmă discutase Neagu Dumitrașcu, președintele gospodăriei despre conlucrarea brigă­zii de drop cu brigada de tractoare. Trebuiau culese într-un timp optim 356 ha. griu, ceea ce însemna că zilnic cele 5 tractoare ale brigăzii a doua permanente, să recolteze o su­prafață mare de teren, înțelegerea fu clară: se va folosi fiecare oră atît in zilele de lucru cît și în cele de sărbătoare. Tovarășii din conducerea gospodă­riei sosiseră la tarlaua de griu, să asiste la primele hectare scanate. Discuțiile se purtau pe calitatea re­coltei, asupra timpului de cules, și se întrebau cu toții cît vor scoate la hectar. S-a lucrat de zor din pri­ma zi. Și tot așa putem spune că s-a lucrat și în zilel­e următoare. Co­lectiviștii din Osmanu, membri ai gospodăriei agricole colective „Ștefan Gheorghiu“, au lucrat și duminică 29 iu­nie, împreună cu mecanizatorii brigăzii permanente condusă de Ion Bogoi. In fiecare zi, de cînd a început recoltatul griului, colectiviștii Tudo­­rache Mușat,­ Ion Stoian, Mihalache Toacă și alții, împreună cu tracto­riștii Alexandru Milică, Emil Burcuță, Ion Cristea și Vasile Bunea, lucrează de zor la culesul recoltelor bogate de griu. Frumos griu! Oricine l-ar vedea ar avea numai cuvinte de laudă de spus despre felul cum au știut colectiviștii din Osmanu să cultive această plantă. a Privești cu drag la munca harnică colectiviștilor și mecanizatorilor. Mașinile trag secerătorile prin lanul auriu. Zeci de brațe vin din urma se­­cerătorilor­ legători și culeg snopii cu spicul greu. Dacă ai pătrunde în ini­ma fiecărui muncitor care lucrează la recoltatul griului vei putea fi si­gur, cititorul e drag, că bucuria lor pentru bogata recoltă pe care o cu­leg­­e nemărginit de mare. Recoltatul griului constituie pentru fiecare colectivist o încununare a muncii de un an de zile. Curînd, batoza va treiera spicele grase în boabe. Sacii se vor umple de griu, va fi pîine, va îi belșug. An de an, colectiviștii de aci își făuresc o viață mereu mai îmbel­șugată, mai fericită, fericirea de a scoate rod bogat de pe pămîntul lor. Iată de ce muncesc ei cu atîta hăr­nicie, iată de ce în cîteva zille au și recoltat peste 200 ha. cu griu. E un succes demn de laudă și un exemplu vrednic de urmat. GABRIEL IONESCU Exemplul colectiviștilor Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Elena Pavel" din comuna Ro­șiori, raionul Călmățui, folosesc fie­care zi bună de lucru in timp atît la întreținerea culturilor prăsitoare cît și la alte lucrări. Datorită hărniciei colectiviștilor de aici s-a reușit ca pînă mai zilele tre­cute să se termine de executat prașila l-a. Trecînd imediat la executarea prași­­l­ei a­ il-a, colectiviștii de aici antrenați in întrecerea socialistă și dornici de a munci și a obține o producție m­are de porumb la ha. au efectuat intr-un timp scurt prașila ll-a la această cultură. O contribuție prețioasă la întreți­nerea culturilor au adus-o colectiviștii Neculai Toftaru, Gh. Bratosin, Ene Petrea și alții. Ene Nicolae Damian Soceanu corespondenți Măresc șeptelul de animale Traducînd în fapt hotărirea adună­rii generale a gospodăriei colective, consiliul de conducere a G.A.C. „7 Noiembrie“ din comuna Slivna, ra­ionul Berești, a cumpărat acum cîteva zile 15 junei (vitele pantru lapte). Trebuie de amintit aici că sectorul zootehnic al acestei G.A.C. a cunos­cut în ultima vreme o creștere simți­toare a numărului d­e animale. Astfel G.A.C. „7 Noiembrie“ din Slivna, are ca proprietate obștească 44 boi, 40 de porci, un număr mare de tineret porcin, 5 cai, peste 500 oi, și cele 15 junei de curînd cumpărate. De Ziua învățătorului“ Adunarea festivă din orașul Ciafafi spilllllltllillilllllllll IlUiIliilliillluillIlllliill» j­eri dimineață a avut loc M 4 în aula Institutului Agro­­­­­­nomic din Galați adunarea fes­­­ fivă a cadrelor didactice din 1­ orașul Galați, cu prilejul „Zilei­­­ învățătorului“. = La festivitate au participat §1 tovarășii: Constanța Rlfoveaniu, = secretar al Comitetului orașe­­­­­nesc Galați al P.M.R.,, Nicolaus ,= Rusu, președintele comitetului ș i executiv al sfatului popular o­­­­­­rășenesc. Dumitru Vrabie, vice-­­­­ președinte al comitetului execu­­­­a­tiv al sfatului popular orășe­­ie­­­nesc, Cornelia Băjenaru, șefa j§­­ secției invățămint și cultură a­­­­ sfatului popular orășenesc și = î alții. H i După cuv­ntul de deschidere J I rostit de tov. Cornelia Băjena­ = î ru, tov. Nicolae Rusu, în nu­­­­­­mele Comitetului executiv al ju­i Sfatului popular oraș Galați, a j§­­ felicitat cadrele didactice cu o­­­ o­cazia „Zilei învățătorului“.. Au mai rostit cuvintări de salut 3 I tovarășii: Uța Alexia, din par­­t­­tea sindicatului Invățămint și §j ; cultură, Mariana Munteanu din j ; partea secției regionale de in­­­­­­vățămînt și cultură, Elena Pie­ H I­traru din partea comitetului j­­i orășenesc U.T.M. H I In numele comitetului orășe­­n­ I­nesc de partid, tov. Constanța 3 \ Rîfoveanu a felicitat cadrele 3­­ didactice din orașul Galați, cu ü I prilejul „Zilei învățătorului". 1 \ Cu această ocazie au fost H [ premiate un număr de cadre di­­­­­­dactice care s-au evidențiat ín M ■ procesul instructiv-educativ și || | in activitatea obștească. ji | In încheiere participanții la s | adunare au adresat o telegra­ M | mă de salut Comitetului Central §§ I al Partidului Muncitoresc Ro­ §| I min. = = ’ 2 | * N I Adunări festive I „Zilei învățătorului" consacrate .g au avut §­ 1 loc în toate orașele și raioa­­g­e nete regiunii noastre. II Calendarul lucrărilor agricole pe perioada 1-5 iulie LUCRĂRI ÎN CIMP Se continuă recoltatul culturilor de orz de toamnă, rapiță, mazăre și în­cepe recoltatul griului. Pe măsură ce se executa recoltatul, terenurile rămase libere vor fi insă­­mînțate cu plante furajere. Se continuă cu praști a treia la po­rumb, floarea-soarelui, cartofi, etc, și se face praști a patra la culturile la care s-a isprăvit prășitul al treilea. De asemenea se aplică îngrășăminte naturale (mraniță) și îngrășăminte minerale, ca îngrășămînt suplimentar, la cartofi, sfeclă de zahăr, porumb, floarea-soarelui și bumbac. IN GRADINA DE LEGUME Lucrările de îngrijire ca: prășit, le­gat, plivit, hărăgit, copilit și udat, trebuie să se execute la timp, pe mă­sură ce plantele respective se desvol­­tă și se simte nevoie, astfel ca solul să fie permanent reavăn. Odată cu aceste lucrări se execută și îngrășarea suplimentară cu îngrășă­minte minerale sau mraniță. Se continuă stropitul cu zeamă bor­­deleză contra manei la culturile de cartofi, pătlăgele roșii, vinete și cea­pă. IN VIE ȘI ȘCOALA DE VITA Datorită timpului ploios, se continuă stropitul la viile tinere și în același timp se face legatul lăstarilor și pra­­șilele, pentru a menține solul curat. Se continuă copoitul în școlile de viță, cît și în viile tinere, se dau îngrășăminte și se refac biboanele sau mușuroaiele. Viile tinere pe rod, se stropesc con­form indicațiilor date de stațiune de avertizare a manei. Unde apar focare de oidium, se a­­plică prăfuirea cu floare de sulf. Cramele și pivnițele se curăță și se afumă. Se continuă cu repararea și pregă­tirea utilajului­­ de recoltat și vinificat. IN LIVADA ȘI PEPINIERA Se execută aceleași lucrări de stro­piri contra dăunătorilor. La pomii cu rod bogat se pun proptele. Pămîntul, atît din livezi cît și din pepiniere, se păstrează curat de bu­ruieni, afinat și fără crustă, prin pră­șite regulate. Se recoltează fructele pe măsură ce se coc. IN SECTORUL ZOOTEHNIC Din cauza căldurilor, unele pășuni se usucă; pentru ca animalele să nu sufere, se folosește conveierul verde. Se continuă cu însilozatul nutrețu­rilor. Unde îmbăierile nu s-au terminat, se continuă această lucrare. S­e asigură adăpatul animalelor de­ cel puțin 3 ori pe zi. Secția agricolă a Sfatului popular regional • %« Schimb de experiență în munca de producere a semințelor de legume Zilele acestea, a avut loc în re­giunea noastră un rodnic schimb de experiență organizat de Trustul AGRO­­SEM București și întreprinderea­­ de semințe Agrosem Galați, în domeniul producerii semințelor de legume. La acest schimb de experiență au participat directorii întreprinderilor re­gionale de semințe Agrosem din ța­ră, precum și o seamă de ingineri și specialiști în producerea semințe­lor de toate soiurile, înainte de a vizita culturile se­­mincere din cadrul unităților socia­liste agricole din regiune, delegații au fost informați mai întîi despre activitatea întreprinderii de semințe Agrosem Galați, în direcția producerii semințelor. Astfel, față de anul trecut planul de livrări de semințe de legume și de plante furajere a fost depășit cu 400 la sută. Anul acesta întreprinderea de semințe Agrosem Galați, a con­tractat cu 29 de gospodării agricole de stat, 117 gospodării colective și 3 întovărășiri agricole o suprafață de peste 12.000 ha. teren pentru produ­cerea de semințe. Așa bunăoară, G.A.S.-urile din re­giune au contractat în acest an 5.420 ha. teren care este destinat culturilor semincere din cele mai valoroase so­iuri. De asemenea, cele 117 gospodării agricole ooletive printre­ care: „Gri­­vița roșie“ și „Scînteia“ din raionul Călmățui, „Al II-lea Congres al P.M.R.“ din Ibrianu și „Vas­le Roai­­tă“ d­in Oprișenești, raionul Filimon Sîrbu etc., au contractat cu Agro­­sem-ul o suprafață de 6.442 ha. des­tinată pentru producerea de semințe. După expunerea referatului delegați din toate regiunile țării veniți în schimb de experiență în regiunea noas­tră, s-au îndreptat spre unele unități agricole socialiste pentru­ a vizita cul­turile semincere. Prima unitate socia­listă agricolă pe care au vizitat-o, a fost G.A.S. „Dunărea". Aceasta e­ una dintre unitățile care produce ci mai mari cantități de semințe de lee­gume din regiunea noastră.­­ Schimbul de experiență organizat de întreprinderea de semințe Agrosem va contribui în mare măsură la ex­­tind­erea metodelor avansate în a­­ceastă direcție și va duce în mod ne­mijlocit la îmbunătățirea continuă a calității semințelor din toate soiurile. IN CLIȘEU: Maistrul legumicol Tudor Moroiu de la G.A.S. „Pună* rea", explicînd una din metodele folosi­te în munca de producere a semințelor de legume.

Next