Viața Nouă, octombrie-decembrie 1958 (Anul 15, nr. 4305-4382)

1958-10-01 / nr. 4305

Harea sărbătoare A POPORULUI FRATE CHINEZ "Astăzi marele popor chinez de 600.000.000 de oameni, sărbătorește cu însuflețire și avînt nețărmurit în muncă, împlinirea a 9 ani de la pro­clamarea Republicii Populare Chineze. Prin victoria revoluției chineze și a războiului de eliberare în care fiii Chinei s-au acoperit de eroism sub conducerea dîrză și înțeleaptă a Partidului Comunist, Marea Chină a scuturat pentru totdeauna lanțurile dominației coloniale a imperialismului, alungind clica reacționară a lui Cian Kai-și și pe imperialiștii străini, poporul chinez și-a luat soarta iar în propriile-i mîini. Victoria revoluției chineze consti­tuie cea mai grea lovitură dată im­perialismului după Mare Revoluție Socialistă din Octombrie. Desprinde­rea Chinei din lanțul imperialist a adus pe arena mondială o schimba­re serioasă de forțe în favoarea so­cialismului. Alături de celelalte țări de democrație populară în frunte cu Uniunea Sovietică, R. P. Chineză face parte din marele lagăr al socialis­mului și al păcii. Cu ajutorul frățesc și dezinteresat al Uniunii Sovietice și în colaborare cu celelalte țări de democrație popu­lară din Europa și Asia, Republica Populară Chineză se numără astăzi printre țările cu o industrie și agri­cultură înaintată. Odată cu avîntul impetuos al eco­nomiei, cu dezvoltarea învățămîntu­­lui, culturii și științei, crește neconte­nit rolul Chinei ca mare putere mon­dială. In zilele noastre nici o pro­blemă internațională nu poate fi re­zolvată fără participarea Chinei popu­lare. Republica Populară Chineză joacă un rol considerabil în apăra­rea păcii în lume. Aceasta s-a do­vedit cu prisosință în încetarea răz­boiului din Coreea, în elaborarea îm­preună cu India a celor cinci princi­pii ale coexistenței pașnice, ca și cu prilejul conferinței de la Bandung. Nimeni nu poate contesta marele prestigiu internațional al Chinei populare, prestigiu de mare putere mondială. Cu toate acestea de ani de zile ea este împiedicată să-și ocu­pe locul de drept în Organizația Na­țiunilor Unite, loc ce ii este furat pe nedrept de d­andartiști care nu re­prezintă pe nimeni. Și la actuala se­siune a O.N.U., S.U.A. și celelalte puteri imperialiste, cu ajutorul ma­șinii lor de vot au împiedicat în­scrierea pe ordinea de zi a sesiunii a problemei reprezentării R. P. Chi­neze în O.N.U. Imperialismul colonial care p­rvi Victoria revoluției chineze a o lovitură zdrobitoare nu se primit împăca cu gîndul că a pierdut poate de­finitiv China cu imensele­e bogății și cu sutele de milioane de robi. Im­perialiștii americani visează încă re­întoarcerea pe pămîntul Chinei. De aceea au luat sub oblăduirea lor pe Cian Kao­ și și l-au oploșit în Taiwan și alte Insule de coastă chineze, de aceea au ocupat cu forța aceste in­sule și le-au transformat în baze mi­litare. De săptămîni în șir de pe a­­ceste insule unde staționează zeci de mii de soldați americani și armament din cel mai modern, cu ajutorul ban­delor c­anka îșiste înzestrate de ase­menea cu armament american, sunt trimise avioane care bombardează re­giunile de coastă ale R. P. Chineze. De asemenea vasele flotei a 7-a ame­ricane postate în strîmtoarea Taiwa­­nului împreună cu vase cîankaîșiste patrulează în apele teritoriale ale Chi­nei populare și deschid focul asupra regiunilor de coastă chineze. Aceste manevre provocatoare agre­sive ale imperialiștilor americani au creat o situație primejdioasă pentru pacea Extremului Orient și a întregii lumi. Poporul chinez însă este hotărît să-și apere cuceririle revoluționare, viața minunată pe care și-o­ constru­iește și să elibereze insulele Taiwan, Quemoy, Matsu și celelalte insule de coastă ce aparțin de mii de ani Chinei, și să alunge pe agresori dacă nu vor să se părăsească. Așa după cum a declarat premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Ciu En-lai la 28 septembrie, dacă imperialiștii americani vor dezlănțui totuși un război, poporul chinez de 600 de mi­lioane, strîns unit, va dejuca com­plet, cu sprijinul și datorită solida­rității întregului lagăr socialist și a tuturor țărilor și popoarelor­ iu­bitoare de pace, acțiunile agresive ale imperialiștilor. Intr-adevăr întreaga lume iubitoare de pace condamnă acțiunile agresive ale imperialiștilor și se solidarizează cu lupta dreaptă a poporului chinez. Uniunea Sovietică, marea prietenă și aliată a R. P. Chineze prin me­sajele lui N. S. Hrușciov ca și în cadrul O.N.U. a declarat că orice a­­gresiune împotriva R. P. Chineze va fi socotită agresiune împotriva U­­niunii Sovietice și a cerut de repe­tate ori guvernului american să ia măsurile necesare pentru retragerea trupelor agresoare din regiunea Taiwanului. Țara noastră este legată printr­-o prietenie profundă și indestructibilă de Republica Populară Chineză. Po­porul român privește cu bucurie și admirație uriașele realizări ale po­porului chinez frate în construirea so­cialismului. Cu ură înverșunată și indignare au protestat și protestează oamenii muncii din patria noastră împotriva provocărilor agresive ale imperialiștilor americani și ciandai­șiști față de R. P. Chineză. Ca și în cadrul Organizației Națiunilor U­­nite, în Declarația guvernului R. p. Române dată publicității ieri, țara noastră, protestează cu toată hotărî­­rea împotriva provocărilor S.U.A. contra Chinei populare și își exprimă deplina solidaritate cu marele popor chinez. Astăzi, la cea de a 9-a aniversare a proclamării R. P. Chineze sărbăto­rită în condițiile avîntului impetuos pentru socialism și în condițiile luptei pentru apărarea cuceririlor revoluției, poporul român urează din toată inima poporului frate chinez mereu noi și mă­rețe succese în făurirea Chinei socia­liste, în apărarea integrității ei te­ritoriale, în apărarea păcii în lumea întreagă. ' Citiți în pag. 4-a = Al 17-lea avertisment al R. P. Chineze. — Declarația Biroului Politic al C. C. al P. G. din Germania. — Opinia publică sovietică sprijină lupta eroică a poporului algerian. — Vești din R. P. Polonă. — Situația din Franța după refe­rendum. — Guvîntarea delegatului R.P.R. la cea de a II-a conferință generală a Agenției internaționale pentru ener­gia atomică. In întimpinarea zilei de 7 Noiembrie Sucesele laminoriștilor Zilele acesteaa, lam­i­­noriștii de la „Industria sîrmei“ din Brăila, au înscris un nou și deo­sebit succes în produc­ție. Hotărîți fiind să-și respecte angajamentul luat în întîmpinarea zi­lei de 7 Noiembrie, la­­minoriștii brăileni au muncit mai cu spor reu­șind astfel ca încă de la data de 25 ale lunii să realizeze planul pe întregul trimestru. Și, de această dată comu­niștii de la sectorul la­minor ca și cei de la secția turci s-au situat în fruntea întrecerii mobilizînd în jurul lor și pe ceilalți muncitori la sporirea producției de laminate. Echipa laminoristului comunist Ion Ivan a reușit în luna septembrie să dea peste plan 354 tone laminate, exemplul acesta fiind urmat și de laminoriștii Ionel­ine, Șerban Constantin, Alexandru Cârlan și al­ții. Realizări însemnate la îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate de colectivul de muncă de la „Industria sîrmei" sunt și la secția furci și trefilate unde planul trimestrial a fost înde­plinit cu 9 zile și res­pectiv 15 zile înainte de termen. A. Gădulescu corespondent spectacol festiv Astăzi, 1 octom­brie, se împlinesc­­) ani de la procla­marea Republicii Populare Chineze. Pentru cinstirea a­­cestui măreț eveni­ment din viața po­porului frate chi­nez, vor avea loc diferite manifestări cultural-artistice. La Galați în di­mineața zilei de astăzi, la cinemato­graful Popular, se va prezenta cu a­­cest prilej, in pre­mieră, noua pro­ducție chineză „Lup­tătorii poporului", înainte de rularea filmului se va vorbi despre cea de a 9-a aniversare a proclamării Repu­blicii Populare Chi­neze. O importantă acțiune patriotica P aminturi c­a te vor rodi Cît de plăcut este să privești ară­tura proaspătă, neagră, lucitoare ca păcura, unduirea unui lan de grîu în pîrgă, sau foșnetul frunzelor de po­rumb toamna tîrziu. Inima-ți tresaltă de bucurie cînd sub roade bogate grînele și porumbiștile își apleacă fruntea spre pămîntul din care au ro­dit. Bucuria ți­e cu atît mai mare cu cît aceste roade au fost smulse de pe pă­­mînturi pe care altă dată sălășluiau un timp apa verzuie și apoi scaietele uscat și fărîmicios. Apele inundau a­­ceste terenuri din apropierea bălților și Dunării, iar oamenii nu se puteau folosi de ele. Și asta a durat sute și sute de ani. In ultimul timp însă, oamenii muncii de ogoarele regiunii noastre și-au unit forțele și au executat șanțuri și diguri pentru a reda noi terenuri agriculturii. Dar acestea erau totuși mici față de marile suprafețe inun­dabile din apropierea bălților și Du­nării. Aplicînd în practică învățămintele Consfătuirii de la Constanța, oame­nii muncii din cuprinsul regiunii noas­tre, urmînd îndemnul partidului, par­ticipă la o vastă acțiune — pentru a reda agriculturii — pr­in amenajări de diguri și desecări — suprafețe tot mai mari de teren. La amenajarea digurilor, în acțiu­nea de desecare, au participat în ul­timul timp mii de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari din întreprin­derile orașului Galați, zeci de mii de colectiviști din comunele și satele regiunii noastre. In momentul de față în regiunea noastră sunt deschise șantiere de re­darea de noi terenuri agriculturii, în valea orașului Galați, în apropierea co­munei „23 August", la Bertești, în ra­ionul Călmățui, în comuna Braniștea, din raionul Galați și în raionul Ma­cin. Prin săparea și transportarea a peste 450.000 m.c. pămînt și execu­tarea unor diguri lungi de zeci de kilometri prin muncă voluntară, oa­menii muncii din regiunea Galați, vor reda agriculturii o suprafață de aproape 4.20­0 hectare teren arabil. Muncindu-se cu hărnicie și abne­gație s-a reușit ca pînă la 21 septem­brie a. c. să se transporte pe dig peste 66.000 m.c. pămînt efectuîndu-se aproape 32.000 zile muncă voluntară. Numai pentru efectuarea lucrărilor de îndiguire a suprafețelor de teren din valea orașului Galați în apropie­rea comunelor „23 August", Bertești și Braniștea ar fi fost necesare a­­proape 2 milioane lei, sumă pe care oamenii muncii din regiunea noastră o economisesc — prin executarea a­­cestor lucrări în mod voluntar. Demn de relevat este și faptul că întocmirea proiectelor, asistența teh­nică și orgnaizarea muncii pe aceste șantiere a fost făcută cu mult simț de răspundere de către tehnicienii și inginerii de specialitate din cadr­ul Direcției Zonale de Îmbunătățiri Fun­ciare Galați. in aceste zile munca pe șantierele de redarea de noi terenuri agricul­turii, continuă cu aceeași însuflețire. Toți cei ce lucrează pe aceste șan­tiere sînt hotărîți să intensifice în­trecerea pentru săparea, transportarea și tasarea de cîți mai mulți metri cubi pămînt pe diguri, pentru ca în cel mai scurt timp, prin îndepli­nirea angajamentelor luate să se re­dea agriculturii tot mai mari supra­fețe de teren. M. BIRA Ș WtMimreasunc EXPOZIȚIA AGRICOLA REGIONALA j E­xpoziția agricolă a regiunii Galați, in c­urul căreia sunt expuse și ln numeroase produse ale întreprinderilor industriale din Galați, Brăila și Focșani, continuă să atragă zilnic un număr tot mai mare de vizitatori. Grupurile de țărani muncitori cu gospodării individuale veniți să ia cunoștință de recoltele mari obținute în sectorul socialist al agri­culturii, se conving tot mai mult că locul lor este în gospodăria colectivă, care le deschide calea spre o mâță îmbelșugată. UN CLIȘEU: Unul din standurile gospodăriilor colective din cadrul Expoziției. Pentru executarea muncilor agricole de toamnă în bune condițiuni Timpul prielnic VA/VVVVVVVVVYVVVVAAA'VVVVVVVVYVVVVVVVvVVVVVVwVVV jjg&liiije- rolosTTjäAai" p 1 in! Muncă harnică în gospodăriile colective Din noianul de scrisori ale cores­pondenților noștri voluntari, sosite la redacție, desprindem fapte semni­ficative ale­ oamenilor muncii de pe ogoare. Campania agricolă de toam­nă e în toi și țăranii colectiviști, în­tovărășiți și cu gosspodărie indivi­­­duală muncesc cu multă tragere de inimă pentru asigurarea unei recolte bogate în anul următor. Corespondentul Apostol Martinescu ne relatează că, colectiviștii din co­muna Corbeni, raionul Brăila dau zor cu însămînțatul griului. Ei au termi­nat întreaga suprafață de secară și orz de toamnă, iar in prezent mai au de însămînțat 30 ha. de grîu. Insămînțarea culturilor, de toamnă se desfășoară în bune condițiuni și pentru faptul că tractoriștii C. Băn­­cilă și Rizea Băncilă au arat ziua și noaptea, executînd lucrări de bună­ calitate. Tov. Ion E. Ghercuș ne scrie că la G.A.G. „Viața nouă“ din satul G. Ga­­brilescu, raionul Călmățui, s-au însă­­mînțat 60 ha. orz de toamnă și 40 ha. secară furajeră, iar 220 ha. cu grîu au fost însămînțate în mai puțin de 5 zile. Fruntași la semănat sînt: Ion M. Ștefan, Ion Cristian, Dumi­tru Bagiu și alții. Lucruri interesante ne scrie și tov. Capotă Radu, care ne dă informații din gospodăria agricolă colectivă „Ana Ipatescu“ din comuna Hîngu­­lești, raionul Liești. Membrii colectiviști de aici scrie corespondentul, sînt hotărîți ca în campania muncilor agricole de toam­nă să fie primii la insămînțări. De aceea, ei au arat din timp cele 90 ha. repartizate pentru grîu, 14 ha. pentru secară și 20 ha. pentru orz de toamnă. Bână acum au semănat 60 ha. grin și întreaga suprafață re­partizată pentru secară. Corespondentul T. Constantin ne informează despre aportul adus de harnicii colectiviști de la G.A.C. „7 Noiembrie“ din satul Custura, raio­nul Brăila, în campania de toamnă. Paralel cu arăturile executate pe su­prafața repartizată pentru grîu și orz, colectiviștii Radu Andrei, Gheor­­ghe Stanciu, Petre Stanciu și alții, au transportat peste 10 vagoane gu­noi de grajd. Zilele trecute a în­ceput și recoltatul porumbului. Rezul­tate asemănătoare au înregistrat și colectiviștii din satul Rachelu, raionul Macin, care anul acesta s-au con­vins încă odată că respectînd regu­lile agorethnice înaintate, obțin re­colte bogate, aș­a după cum ne rela­tează tov. Milita Talașman. De aceea ei au efectuat toate arăturile cu trac­torul și au selecționat și tratat în­treaga cantitate de sămînță. Pînă a­­cum colectiviștii au însămînțat cele 12 ha. secară, 8,50 ha. cu orz de toamnă, secară furajeră etc. 1. URECHE 1N CLIȘEU: Tatarul C. Fulger, elev al școlii de tractoriști de la S.M.T. „I Mai" Pră’ta, efectuind discuitul terenului la G. ,C. C. din comuna Baldovinești. Cu trei zile înainte de termen In fiecare lună harnicele filatoare de la unitatea B. din cadrul între­prinderilor textile din Galați prin buna organizare a locului de muncă cît și prin aplicarea metodelor îna­intate de muncă Govaliov și marșrul reușesc să-și realizeze planul de pro­ducție între 101 și 103 la sută, dînd în același timp semitori și fire de bună calitate. ASTFEL, IN LUNA SEPTEMBRIE DATORITA CELOR MENȚIONATE MAI SUS,­­PLANUL DE PRODUCȚIE A FOST ÎNDEPLI­NIT PE ÎNTREAGA LUNA TNCA DIN ZIUA DE 27 SEPTEMBRIE. In această perioadă filatoarele de la secția ringuri s-au situat printre pri­mele avind depășirea cea mai mare de fire peste plan. ȘI SECȚIA FLYE­RE A OBȚINUT O DEPĂȘIRE DE 10.024 Kg. SEMITORT DE BUNĂ CA­­LITATE, IAR SECȚIA FINISAJ O DE­PĂȘIRE DE 2.249 KG. O contribuție de seamă la reali­zarea planului lunar cu 3 zile înainte de termen și-au adus-o filatoarele fruntașe ca Elena Bondiu de la sec­ția preparații, Margareta Ionescu secția ringuri, , Maria Mitea, secția finisaj și altele. Prin munca lor neprecupețită, har­nicele filatoare de la unitatea B a I.T.G., îndrumate de organizația de bază traduc în fapte angajamentele luate în cinstea celei de a 41-a ani­­versări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Bunuri de larg consum­ peste plan Prin aplicarea măsu­rilor teh­i­co-organizato­­rice la locul de muncă cît și prin Intensificarea­ întrecerii socialiste în toate sectoarele de ac­tivitate, colectivul de muncitori și tehnicieni de la IPROFIL „Dună­rea“ din Galați obțin în fiecare lună impor­tante succese în produc­ție. Datorită acestui fapt planul producției globale pe perioada 1 ianuarie — 30 septem­brie a.c. a fost realizat cu 5 zile înainte de ter­men, iar producția mar­fă cu 12 zile. INCE­PIND CU DATA DE 25 SEPTEMBRIE A.C., IN­­TREPRINDEREA LU­CREAZĂ IN CONTUL LUNII­ OCTOMBRIE A.C. Tot în perioada sus amintită harnicul colec­­tiv de ■ aici, prin buna organizare a muncii a reușit să dea peste plan 421 garnituri de bucătă­rie. Prin aplicarea unui număr însemnat de ino­vații concepute de mun­citori, prin crearea condițiilor cît mai bune de muncă, ce și prin­­tr-o aprovizionare la timp cu materie primă, s-a făcut ca și producti­vitatea muncii pe pri­mele 8 luni ale anului să crească cu 3,5 la sută, iar valoric pe cap de muncitor cu 1.868 lei. Exemple vrednice de laudă, care au contribuit lună de lună la reali­zarea și depaș­tea pla­nului de producție, sunt tovarășii Neculai Fran­­­gadea de la secția a­­samblare, Marin Pătraș­­cu de la mașini, Anton Băilă de la secția vop­­sitorie și alțoi. ♦ [UNK]O: In Dragoslovenii lui Dragoslovenii, sat pitoresc în a­­propiere de Focșani, u­nde cu ani în urmă poposea adesea scriitorul Al. Vlahuță, și în liniștea adâncă și ră­coroasă a casei sale zămislea nemuri­toarele sale versuri, a cunoscut dumi­­nică 28 septembrie o animație neobiș­nuită. Alt curs pe șoseaua asfaltată din­spre Focșani, pe drumurile de țară, desfundate de ploile toamnei, sute și mii de cetățeni care au ținut să ia parte la cinstirea memoriei unui ma­re înaintaș al acestor locuri și al poporului nostru poetul, prozatorul și publicistul Al. Vlahuță. “ „Deschidem astăzi „Muzeul memo­rial Al Vlahuță" — și-a început cu­­vîntul primul secretar al comitetului raional al P.M.R. tov. Crețu Mihai. Cunoscutul scriitor venea deseori aici, mai bine zis se refugia, amărit de nedreptățile pe care ochii lui le pu­teau auzi, vedea și urechile lui le puteau In această locuință era locul lui de întîlnire cu Car­agi­ale, Dela­­vrancea, Coșbuc. A avut o viață fră­­mîntată, plină de lipsuri. De altfel, aceasta ne-o dovedește și creația sa, din care răzbate puternic glasul re­voltei sociale, al neînduplecatei uri față de cruntul regim de exploatare burghezo-moșieresc. Poporul nostru, liber astăzi, cinstește memoria mare­lui scriitor, iar prin grija partidului și guvernului, a fost restaurată și inaugurată această casă memorială pentru educația patriotică a cetățenilor patriei noastre". „Prăznuirea de astăzi, a spus scri­itorul Eusebiu Camilar, membru co­respondent al Academiei R.P.R. • — face parte din acel omagiu pe care l-a adus partidul și guvernul nostru democrat-popular, unor făclieri din noaptea Elocurilor, oameni legați de­ popor. Este vorba de adevărata re­considerare ce s-a înfăptuit de-abia in anii noștrii a marelui Eminescu, atit de defăimat în trecut, Creangă, Caragiale, Alecsandri, Delavrancea, Rebreanu, Coșbuc. Din uitare, moloz și ruină — în care au fost ținute în trecut — au fost scoase la lumină case și monumente, așa cum monu­mentele antice au fost scoase și au văzut lumina în veacurile noastre, Iată pentru ce mulțumirea noastră adincă trebuie să se îndrepte spre adevăratul păstrător al tradițiilor noastre culturale din trecut, Parti­dul Muncitoresc Român“.­­S-a tăiat panglica, s-a început vizitarea muzeului. Oamenii au pășit curioși și plini de sfiiciune prin în­căperile unde cu ani in urmă au ră­sunat pașii lui Vlahuță. In aceasta vreme pe o estradă special amenajată, zeci de echipe ar­tistice, prezentau programe adecva­te, poeziile lui­ Vlahuță răsunîlu-i cu aceeași puterni­că vigoare, pe va­lea Rîmnei. Vlahuță tot in zilele tîrzii de toamnă. Mai la stiigă doi brazi, sau mai degrabă doi molizi, cu-n pumn de crengi verzi, tocmai în vîrf. De clte ori, autorul curajoasei poezii 1907, ale cărei cele 32 de strofe sunt un rechizitoriu făr­ă drept de apel adresat paiaței regale, ce-și sărbătorea 40 ani de la domnie peste țară, — cu un an înaintea ma­sacrelor țărănești — nu și-o fi­ reze­mat fruntea obosită de scoarța tare a stejarului? De-ar ști stejarul a­­cesta să vorbească!... Cite ginduri nu i-o fi încredințat marele poet? Cîte seri n-o fi tăifăsuit sub ulib­a sa răcoroasă, cei trei prieteni Cara­giale, Delavrancea, Vlahuță, a că­ror prietene amintește prin stator­nicia ei de cea dintre Eminescu și Creangă. Din ceardacul casei, zarea (Continuare in pag­IU­a) LOCURI PLINE DE AMINTIRI Casa lui Vlahu­ță, își arată obra­zul proaspăt, încă de departe. In față, străjuiește Un stejar, ale cărui frunze foșnesc par­că și mai odihni- V

Next