Viața Nouă, octombrie-decembrie 1958 (Anul 15, nr. 4305-4382)
1958-10-01 / nr. 4305
Harea sărbătoare A POPORULUI FRATE CHINEZ "Astăzi marele popor chinez de 600.000.000 de oameni, sărbătorește cu însuflețire și avînt nețărmurit în muncă, împlinirea a 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Prin victoria revoluției chineze și a războiului de eliberare în care fiii Chinei s-au acoperit de eroism sub conducerea dîrză și înțeleaptă a Partidului Comunist, Marea Chină a scuturat pentru totdeauna lanțurile dominației coloniale a imperialismului, alungind clica reacționară a lui Cian Kai-și și pe imperialiștii străini, poporul chinez și-a luat soarta iar în propriile-i mîini. Victoria revoluției chineze constituie cea mai grea lovitură dată imperialismului după Mare Revoluție Socialistă din Octombrie. Desprinderea Chinei din lanțul imperialist a adus pe arena mondială o schimbare serioasă de forțe în favoarea socialismului. Alături de celelalte țări de democrație populară în frunte cu Uniunea Sovietică, R. P. Chineză face parte din marele lagăr al socialismului și al păcii. Cu ajutorul frățesc și dezinteresat al Uniunii Sovietice și în colaborare cu celelalte țări de democrație populară din Europa și Asia, Republica Populară Chineză se numără astăzi printre țările cu o industrie și agricultură înaintată. Odată cu avîntul impetuos al economiei, cu dezvoltarea învățămîntului, culturii și științei, crește necontenit rolul Chinei ca mare putere mondială. In zilele noastre nici o problemă internațională nu poate fi rezolvată fără participarea Chinei populare. Republica Populară Chineză joacă un rol considerabil în apărarea păcii în lume. Aceasta s-a dovedit cu prisosință în încetarea războiului din Coreea, în elaborarea împreună cu India a celor cinci principii ale coexistenței pașnice, ca și cu prilejul conferinței de la Bandung. Nimeni nu poate contesta marele prestigiu internațional al Chinei populare, prestigiu de mare putere mondială. Cu toate acestea de ani de zile ea este împiedicată să-și ocupe locul de drept în Organizația Națiunilor Unite, loc ce ii este furat pe nedrept de dandartiști care nu reprezintă pe nimeni. Și la actuala sesiune a O.N.U., S.U.A. și celelalte puteri imperialiste, cu ajutorul mașinii lor de vot au împiedicat înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii a problemei reprezentării R. P. Chineze în O.N.U. Imperialismul colonial care prvi Victoria revoluției chineze a o lovitură zdrobitoare nu se primit împăca cu gîndul că a pierdut poate definitiv China cu imenselee bogății și cu sutele de milioane de robi. Imperialiștii americani visează încă reîntoarcerea pe pămîntul Chinei. De aceea au luat sub oblăduirea lor pe Cian Kao și și l-au oploșit în Taiwan și alte Insule de coastă chineze, de aceea au ocupat cu forța aceste insule și le-au transformat în baze militare. De săptămîni în șir de pe aceste insule unde staționează zeci de mii de soldați americani și armament din cel mai modern, cu ajutorul bandelor canka îșiste înzestrate de asemenea cu armament american, sunt trimise avioane care bombardează regiunile de coastă ale R. P. Chineze. De asemenea vasele flotei a 7-a americane postate în strîmtoarea Taiwanului împreună cu vase cîankaîșiste patrulează în apele teritoriale ale Chinei populare și deschid focul asupra regiunilor de coastă chineze. Aceste manevre provocatoare agresive ale imperialiștilor americani au creat o situație primejdioasă pentru pacea Extremului Orient și a întregii lumi. Poporul chinez însă este hotărît să-și apere cuceririle revoluționare, viața minunată pe care și-o construiește și să elibereze insulele Taiwan, Quemoy, Matsu și celelalte insule de coastă ce aparțin de mii de ani Chinei, și să alunge pe agresori dacă nu vor să se părăsească. Așa după cum a declarat premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Ciu En-lai la 28 septembrie, dacă imperialiștii americani vor dezlănțui totuși un război, poporul chinez de 600 de milioane, strîns unit, va dejuca complet, cu sprijinul și datorită solidarității întregului lagăr socialist și a tuturor țărilor și popoarelor iubitoare de pace, acțiunile agresive ale imperialiștilor. Intr-adevăr întreaga lume iubitoare de pace condamnă acțiunile agresive ale imperialiștilor și se solidarizează cu lupta dreaptă a poporului chinez. Uniunea Sovietică, marea prietenă și aliată a R. P. Chineze prin mesajele lui N. S. Hrușciov ca și în cadrul O.N.U. a declarat că orice agresiune împotriva R. P. Chineze va fi socotită agresiune împotriva Uniunii Sovietice și a cerut de repetate ori guvernului american să ia măsurile necesare pentru retragerea trupelor agresoare din regiunea Taiwanului. Țara noastră este legată printr-o prietenie profundă și indestructibilă de Republica Populară Chineză. Poporul român privește cu bucurie și admirație uriașele realizări ale poporului chinez frate în construirea socialismului. Cu ură înverșunată și indignare au protestat și protestează oamenii muncii din patria noastră împotriva provocărilor agresive ale imperialiștilor americani și ciandaișiști față de R. P. Chineză. Ca și în cadrul Organizației Națiunilor Unite, în Declarația guvernului R. p. Române dată publicității ieri, țara noastră, protestează cu toată hotărîrea împotriva provocărilor S.U.A. contra Chinei populare și își exprimă deplina solidaritate cu marele popor chinez. Astăzi, la cea de a 9-a aniversare a proclamării R. P. Chineze sărbătorită în condițiile avîntului impetuos pentru socialism și în condițiile luptei pentru apărarea cuceririlor revoluției, poporul român urează din toată inima poporului frate chinez mereu noi și mărețe succese în făurirea Chinei socialiste, în apărarea integrității ei teritoriale, în apărarea păcii în lumea întreagă. ' Citiți în pag. 4-a = Al 17-lea avertisment al R. P. Chineze. — Declarația Biroului Politic al C. C. al P. G. din Germania. — Opinia publică sovietică sprijină lupta eroică a poporului algerian. — Vești din R. P. Polonă. — Situația din Franța după referendum. — Guvîntarea delegatului R.P.R. la cea de a II-a conferință generală a Agenției internaționale pentru energia atomică. In întimpinarea zilei de 7 Noiembrie Sucesele laminoriștilor Zilele acesteaa, laminoriștii de la „Industria sîrmei“ din Brăila, au înscris un nou și deosebit succes în producție. Hotărîți fiind să-și respecte angajamentul luat în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie, laminoriștii brăileni au muncit mai cu spor reușind astfel ca încă de la data de 25 ale lunii să realizeze planul pe întregul trimestru. Și, de această dată comuniștii de la sectorul laminor ca și cei de la secția turci s-au situat în fruntea întrecerii mobilizînd în jurul lor și pe ceilalți muncitori la sporirea producției de laminate. Echipa laminoristului comunist Ion Ivan a reușit în luna septembrie să dea peste plan 354 tone laminate, exemplul acesta fiind urmat și de laminoriștii Ioneline, Șerban Constantin, Alexandru Cârlan și alții. Realizări însemnate la îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate de colectivul de muncă de la „Industria sîrmei" sunt și la secția furci și trefilate unde planul trimestrial a fost îndeplinit cu 9 zile și respectiv 15 zile înainte de termen. A. Gădulescu corespondent spectacol festiv Astăzi, 1 octombrie, se împlinesc) ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Pentru cinstirea acestui măreț eveniment din viața poporului frate chinez, vor avea loc diferite manifestări cultural-artistice. La Galați în dimineața zilei de astăzi, la cinematograful Popular, se va prezenta cu acest prilej, in premieră, noua producție chineză „Luptătorii poporului", înainte de rularea filmului se va vorbi despre cea de a 9-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. O importantă acțiune patriotica P aminturi ca te vor rodi Cît de plăcut este să privești arătura proaspătă, neagră, lucitoare ca păcura, unduirea unui lan de grîu în pîrgă, sau foșnetul frunzelor de porumb toamna tîrziu. Inima-ți tresaltă de bucurie cînd sub roade bogate grînele și porumbiștile își apleacă fruntea spre pămîntul din care au rodit. Bucuria ție cu atît mai mare cu cît aceste roade au fost smulse de pe pămînturi pe care altă dată sălășluiau un timp apa verzuie și apoi scaietele uscat și fărîmicios. Apele inundau aceste terenuri din apropierea bălților și Dunării, iar oamenii nu se puteau folosi de ele. Și asta a durat sute și sute de ani. In ultimul timp însă, oamenii muncii de ogoarele regiunii noastre și-au unit forțele și au executat șanțuri și diguri pentru a reda noi terenuri agriculturii. Dar acestea erau totuși mici față de marile suprafețe inundabile din apropierea bălților și Dunării. Aplicînd în practică învățămintele Consfătuirii de la Constanța, oamenii muncii din cuprinsul regiunii noastre, urmînd îndemnul partidului, participă la o vastă acțiune — pentru a reda agriculturii — prin amenajări de diguri și desecări — suprafețe tot mai mari de teren. La amenajarea digurilor, în acțiunea de desecare, au participat în ultimul timp mii de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari din întreprinderile orașului Galați, zeci de mii de colectiviști din comunele și satele regiunii noastre. In momentul de față în regiunea noastră sunt deschise șantiere de redarea de noi terenuri agriculturii, în valea orașului Galați, în apropierea comunei „23 August", la Bertești, în raionul Călmățui, în comuna Braniștea, din raionul Galați și în raionul Macin. Prin săparea și transportarea a peste 450.000 m.c. pămînt și executarea unor diguri lungi de zeci de kilometri prin muncă voluntară, oamenii muncii din regiunea Galați, vor reda agriculturii o suprafață de aproape 4.200 hectare teren arabil. Muncindu-se cu hărnicie și abnegație s-a reușit ca pînă la 21 septembrie a. c. să se transporte pe dig peste 66.000 m.c. pămînt efectuîndu-se aproape 32.000 zile muncă voluntară. Numai pentru efectuarea lucrărilor de îndiguire a suprafețelor de teren din valea orașului Galați în apropierea comunelor „23 August", Bertești și Braniștea ar fi fost necesare aproape 2 milioane lei, sumă pe care oamenii muncii din regiunea noastră o economisesc — prin executarea acestor lucrări în mod voluntar. Demn de relevat este și faptul că întocmirea proiectelor, asistența tehnică și orgnaizarea muncii pe aceste șantiere a fost făcută cu mult simț de răspundere de către tehnicienii și inginerii de specialitate din cadrul Direcției Zonale de Îmbunătățiri Funciare Galați. in aceste zile munca pe șantierele de redarea de noi terenuri agriculturii, continuă cu aceeași însuflețire. Toți cei ce lucrează pe aceste șantiere sînt hotărîți să intensifice întrecerea pentru săparea, transportarea și tasarea de cîți mai mulți metri cubi pămînt pe diguri, pentru ca în cel mai scurt timp, prin îndeplinirea angajamentelor luate să se redea agriculturii tot mai mari suprafețe de teren. M. BIRA Ș WtMimreasunc EXPOZIȚIA AGRICOLA REGIONALA j Expoziția agricolă a regiunii Galați, in curul căreia sunt expuse și ln numeroase produse ale întreprinderilor industriale din Galați, Brăila și Focșani, continuă să atragă zilnic un număr tot mai mare de vizitatori. Grupurile de țărani muncitori cu gospodării individuale veniți să ia cunoștință de recoltele mari obținute în sectorul socialist al agriculturii, se conving tot mai mult că locul lor este în gospodăria colectivă, care le deschide calea spre o mâță îmbelșugată. UN CLIȘEU: Unul din standurile gospodăriilor colective din cadrul Expoziției. Pentru executarea muncilor agricole de toamnă în bune condițiuni Timpul prielnic VA/VVVVVVVVVYVVVVAAA'VVVVVVVVYVVVVVVVvVVVVVVwVVV jjg&liiije- rolosTTjäAai" p 1 in! Muncă harnică în gospodăriile colective Din noianul de scrisori ale corespondenților noștri voluntari, sosite la redacție, desprindem fapte semnificative ale oamenilor muncii de pe ogoare. Campania agricolă de toamnă e în toi și țăranii colectiviști, întovărășiți și cu gosspodărie individuală muncesc cu multă tragere de inimă pentru asigurarea unei recolte bogate în anul următor. Corespondentul Apostol Martinescu ne relatează că, colectiviștii din comuna Corbeni, raionul Brăila dau zor cu însămînțatul griului. Ei au terminat întreaga suprafață de secară și orz de toamnă, iar in prezent mai au de însămînțat 30 ha. de grîu. Insămînțarea culturilor, de toamnă se desfășoară în bune condițiuni și pentru faptul că tractoriștii C. Băncilă și Rizea Băncilă au arat ziua și noaptea, executînd lucrări de bună calitate. Tov. Ion E. Ghercuș ne scrie că la G.A.G. „Viața nouă“ din satul G. Gabrilescu, raionul Călmățui, s-au însămînțat 60 ha. orz de toamnă și 40 ha. secară furajeră, iar 220 ha. cu grîu au fost însămînțate în mai puțin de 5 zile. Fruntași la semănat sînt: Ion M. Ștefan, Ion Cristian, Dumitru Bagiu și alții. Lucruri interesante ne scrie și tov. Capotă Radu, care ne dă informații din gospodăria agricolă colectivă „Ana Ipatescu“ din comuna Hîngulești, raionul Liești. Membrii colectiviști de aici scrie corespondentul, sînt hotărîți ca în campania muncilor agricole de toamnă să fie primii la insămînțări. De aceea, ei au arat din timp cele 90 ha. repartizate pentru grîu, 14 ha. pentru secară și 20 ha. pentru orz de toamnă. Bână acum au semănat 60 ha. grin și întreaga suprafață repartizată pentru secară. Corespondentul T. Constantin ne informează despre aportul adus de harnicii colectiviști de la G.A.C. „7 Noiembrie“ din satul Custura, raionul Brăila, în campania de toamnă. Paralel cu arăturile executate pe suprafața repartizată pentru grîu și orz, colectiviștii Radu Andrei, Gheorghe Stanciu, Petre Stanciu și alții, au transportat peste 10 vagoane gunoi de grajd. Zilele trecute a început și recoltatul porumbului. Rezultate asemănătoare au înregistrat și colectiviștii din satul Rachelu, raionul Macin, care anul acesta s-au convins încă odată că respectînd regulile agorethnice înaintate, obțin recolte bogate, așa după cum ne relatează tov. Milita Talașman. De aceea ei au efectuat toate arăturile cu tractorul și au selecționat și tratat întreaga cantitate de sămînță. Pînă acum colectiviștii au însămînțat cele 12 ha. secară, 8,50 ha. cu orz de toamnă, secară furajeră etc. 1. URECHE 1N CLIȘEU: Tatarul C. Fulger, elev al școlii de tractoriști de la S.M.T. „I Mai" Pră’ta, efectuind discuitul terenului la G. ,C. C. din comuna Baldovinești. Cu trei zile înainte de termen In fiecare lună harnicele filatoare de la unitatea B. din cadrul întreprinderilor textile din Galați prin buna organizare a locului de muncă cît și prin aplicarea metodelor înaintate de muncă Govaliov și marșrul reușesc să-și realizeze planul de producție între 101 și 103 la sută, dînd în același timp semitori și fire de bună calitate. ASTFEL, IN LUNA SEPTEMBRIE DATORITA CELOR MENȚIONATE MAI SUS,PLANUL DE PRODUCȚIE A FOST ÎNDEPLINIT PE ÎNTREAGA LUNA TNCA DIN ZIUA DE 27 SEPTEMBRIE. In această perioadă filatoarele de la secția ringuri s-au situat printre primele avind depășirea cea mai mare de fire peste plan. ȘI SECȚIA FLYERE A OBȚINUT O DEPĂȘIRE DE 10.024 Kg. SEMITORT DE BUNĂ CALITATE, IAR SECȚIA FINISAJ O DEPĂȘIRE DE 2.249 KG. O contribuție de seamă la realizarea planului lunar cu 3 zile înainte de termen și-au adus-o filatoarele fruntașe ca Elena Bondiu de la secția preparații, Margareta Ionescu secția ringuri, , Maria Mitea, secția finisaj și altele. Prin munca lor neprecupețită, harnicele filatoare de la unitatea B a I.T.G., îndrumate de organizația de bază traduc în fapte angajamentele luate în cinstea celei de a 41-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Bunuri de larg consum peste plan Prin aplicarea măsurilor tehico-organizatorice la locul de muncă cît și prin Intensificarea întrecerii socialiste în toate sectoarele de activitate, colectivul de muncitori și tehnicieni de la IPROFIL „Dunărea“ din Galați obțin în fiecare lună importante succese în producție. Datorită acestui fapt planul producției globale pe perioada 1 ianuarie — 30 septembrie a.c. a fost realizat cu 5 zile înainte de termen, iar producția marfă cu 12 zile. INCEPIND CU DATA DE 25 SEPTEMBRIE A.C., INTREPRINDEREA LUCREAZĂ IN CONTUL LUNII OCTOMBRIE A.C. Tot în perioada sus amintită harnicul colectiv de ■ aici, prin buna organizare a muncii a reușit să dea peste plan 421 garnituri de bucătărie. Prin aplicarea unui număr însemnat de inovații concepute de muncitori, prin crearea condițiilor cît mai bune de muncă, ce și printr-o aprovizionare la timp cu materie primă, s-a făcut ca și productivitatea muncii pe primele 8 luni ale anului să crească cu 3,5 la sută, iar valoric pe cap de muncitor cu 1.868 lei. Exemple vrednice de laudă, care au contribuit lună de lună la realizarea și depaștea planului de producție, sunt tovarășii Neculai Frangadea de la secția asamblare, Marin Pătrașcu de la mașini, Anton Băilă de la secția vopsitorie și alțoi. ♦ [UNK]O: In Dragoslovenii lui Dragoslovenii, sat pitoresc în apropiere de Focșani, unde cu ani în urmă poposea adesea scriitorul Al. Vlahuță, și în liniștea adâncă și răcoroasă a casei sale zămislea nemuritoarele sale versuri, a cunoscut duminică 28 septembrie o animație neobișnuită. Alt curs pe șoseaua asfaltată dinspre Focșani, pe drumurile de țară, desfundate de ploile toamnei, sute și mii de cetățeni care au ținut să ia parte la cinstirea memoriei unui mare înaintaș al acestor locuri și al poporului nostru poetul, prozatorul și publicistul Al. Vlahuță. “ „Deschidem astăzi „Muzeul memorial Al Vlahuță" — și-a început cuvîntul primul secretar al comitetului raional al P.M.R. tov. Crețu Mihai. Cunoscutul scriitor venea deseori aici, mai bine zis se refugia, amărit de nedreptățile pe care ochii lui le puteau auzi, vedea și urechile lui le puteau In această locuință era locul lui de întîlnire cu Caragiale, Delavrancea, Coșbuc. A avut o viață frămîntată, plină de lipsuri. De altfel, aceasta ne-o dovedește și creația sa, din care răzbate puternic glasul revoltei sociale, al neînduplecatei uri față de cruntul regim de exploatare burghezo-moșieresc. Poporul nostru, liber astăzi, cinstește memoria marelui scriitor, iar prin grija partidului și guvernului, a fost restaurată și inaugurată această casă memorială pentru educația patriotică a cetățenilor patriei noastre". „Prăznuirea de astăzi, a spus scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei R.P.R. • — face parte din acel omagiu pe care l-a adus partidul și guvernul nostru democrat-popular, unor făclieri din noaptea Elocurilor, oameni legați de popor. Este vorba de adevărata reconsiderare ce s-a înfăptuit de-abia in anii noștrii a marelui Eminescu, atit de defăimat în trecut, Creangă, Caragiale, Alecsandri, Delavrancea, Rebreanu, Coșbuc. Din uitare, moloz și ruină — în care au fost ținute în trecut — au fost scoase la lumină case și monumente, așa cum monumentele antice au fost scoase și au văzut lumina în veacurile noastre, Iată pentru ce mulțumirea noastră adincă trebuie să se îndrepte spre adevăratul păstrător al tradițiilor noastre culturale din trecut, Partidul Muncitoresc Român“.S-a tăiat panglica, s-a început vizitarea muzeului. Oamenii au pășit curioși și plini de sfiiciune prin încăperile unde cu ani in urmă au răsunat pașii lui Vlahuță. In aceasta vreme pe o estradă special amenajată, zeci de echipe artistice, prezentau programe adecvate, poeziile lui Vlahuță răsunîlu-i cu aceeași puternică vigoare, pe valea Rîmnei. Vlahuță tot in zilele tîrzii de toamnă. Mai la stiigă doi brazi, sau mai degrabă doi molizi, cu-n pumn de crengi verzi, tocmai în vîrf. De clte ori, autorul curajoasei poezii 1907, ale cărei cele 32 de strofe sunt un rechizitoriu fără drept de apel adresat paiaței regale, ce-și sărbătorea 40 ani de la domnie peste țară, — cu un an înaintea masacrelor țărănești — nu și-o fi rezemat fruntea obosită de scoarța tare a stejarului? De-ar ști stejarul acesta să vorbească!... Cite ginduri nu i-o fi încredințat marele poet? Cîte seri n-o fi tăifăsuit sub uliba sa răcoroasă, cei trei prieteni Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, a căror prietene amintește prin statornicia ei de cea dintre Eminescu și Creangă. Din ceardacul casei, zarea (Continuare in pagIUa) LOCURI PLINE DE AMINTIRI Casa lui Vlahuță, își arată obrazul proaspăt, încă de departe. In față, străjuiește Un stejar, ale cărui frunze foșnesc parcă și mai odihni- V