Viața Nouă, ianuarie-martie 1959 (Anul 16, nr. 4383-4457)

1959-01-03 / nr. 4383

PRÖEET'ARMFTWOÄTE fÄRÎLEțUNIȚI^Â I ANUL XV. Nr. 4383 SIMBATÄ 3 IANUARIE 1959 4 PAGINI — 20 BAtil CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI CHIVU STOICA rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. președintele Consiliului de Miniștri al Republi­cii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la postu­rile noastre­ de radio, următoarea cuvîntare : tovarăși și tovarășe. CETĂȚENI ȘI CETAȚENE. Ne aflăm în pragul Anului Nop,­­al 15-lea an de cind poporul nostru a de­venit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrșit, pe întinsul ță­rii noastre s-au înălțat noi fabrici, u­­zine, sonde, centrale electrice, locuințe, școli și spitale, s-a lărgit și s-a con­solidat sectorul socialist al agricultu­rii, s-a îmbunătățit traiul oamenilor muncii de la orașe și sate, înfăptuiri­le rodnice ale acestui an sunt rezul­tatul muncii creatoare a eroicei noas­tre clase muncitoare a hărniciei țără­nimii muncitoare, a oamenilor de cul­tură legați de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a parti­dului nostru care conduce cu mină si­gură poporul muncitor pe drumul so­cialismului.Succesele pe care le-am obținut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susținute, abnegație și elan patriotic in lupta pentru înfrîngerea greutăți­lor, inerente perioadei de mari tran­sformări social-economice și de lichi­dare a înapoierii în care a fost ținută țara noastră" de burghezie și moșie­­rime, însuflețiți de victoriile repur­tate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, oamenii mun­cii vor manifesta în anul care vine a­­celași avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viață a sar­cinilor mărețe pe care partidul le-a pus în fața poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi mai evidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale și culturale a tu­turor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obținute de poporul nostru în apul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile reali­zări ale popoarelor frățești din Uniu­nea Sovietică și din celelalte țări ale lagărului socialist. Realitatea vie, în­­făptuirile materiale și spirituale ale sistemului socialist mondial demon­strează în fața întregii lumi superiori­tatea socialismului aspura capitalismu­lui. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fe­nomenelor tot mai acute ale crizei e­­conomice sub semnul devalorizării și inflației, al agravării șomajului, al atacului reacțiunii împotriva libertăților democratice , lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru de­mocrație și progres social capătă o amploare și o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace și știe că această năzuință a sa este împărtășită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de po­vara goanei înarmărilor și a cheltu­ielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei", dusă de agresorii imperialiști, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independența națională și dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obținute de po­poarele iubitoare de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi birui­nți ale forțelor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice tentative ale cercuri­lor imperialiste, îndreptate împotriva păcii și securității popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte țări ale lagărului socialist în frunte cu Uniu­nea Sovietică, laolaltă cu toate forțele ce luptă pentru pace, Republica Popu­lară Romînă își va aduce și pe viitor contribuția activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al gu­vernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționa­le urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, fe­mei, tineri, care muncesc cu dragoste și devotament în uzine și fabrici, în mine, pe ogoare, în instituții și lăca­șuri de cultură, noi succese în activita­tea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propășirea țării și fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, și le adresez tradițio­nala urare a poporului nostru : LA MULȚI ANI 1 ---------------------------------------------­ Spre mărețe înfăptuiri în Noul An ik mai trecut ,un an de mari înfăp­­tuiri — 1958, an ce s-a înca­drat in șirul anilor ce­ au fost martorii avîntului nestăvilit al energiei crea­toare a poporului nostru, sub conduce­rea partidului. Bilanțul rodnic al mun­cii libere desfășurate de oamenii muncii in anul 1958, a adăugat noi și impor­tante realizări la tot ce s-a obținut in anii puterii populare. De 5,6 ori mai multă fontă s-a produs în anul 1958 față de 1938, de 3,3 ori mai mult o­­țel, de 2,6 ori mai mult cărbune de 17 ori mai mult gaz metan, de 5,2 ori mai m­ult ciment, de 2 ori mai multe țesături de bumbac, lînă și mătase, etc. Iată rodul muncii creatoare, iată ni­velul la care a ajuns economia nostră națională. Realizările obținute pînă acum um­plu de bucurie inimile milioanelor de oameni ai muncii și dă un nou im­bold pentru înfăptuiri și mai mari în anul 1959 în care am și pășit. Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, prin sarcinile trasate deschide un larg cîmp de activitate creatoare întregului popor muncitor, mobilizîndu-l la obținerea unor realizări și mai mari care să constituie continuarea pe o treaptă superioară a succeselor dobin­­dite pînă acum. Oamenii muncii din uzine și de pe ogoare, au luat cunoștință de proiectul de plan pe anul 1959 față de care și-au dat deplinul lor asentiment. Dez­baterea și aprobarea în Marea Adu­nare Națională a proiectului de plan pe anul 1959, a confirmat justețea po­liticii partidului nostru de dezvoltare continuă a economiei naționale pe ca­lea socialistă. Realizările obținute în anul 1958 de către colectivele de muncă din între­prinderile industriale din regiunea noastră, constituie garanția îndeplini­rii cifrelor sporite de plan pe anul a­­cesta. IN NUMAI 11 LUNI DIN ANUL 1958 IN INDUSTRIA GREA ȘI A BU­­NURILOR DE CONSUM DIN RE­GIUNEA NOASTRA S-A OBȚINUT PESTE PLAN O PRODUCȚIE IN VA­LOARE DE 104.322.000 LEI. Desfășurând larg întrecerea socialis­tă și folosind din plin metodele înain­tate de muncă, la minoriștii de la uzi­na „Cristea Nicolae" au dat peste pla­nul anual de producție 2.378 tone ta­blă subțire, obținînd în același timp importante economii de metal și com­bustibil în valoare de aproape 800.000 lei. TOTALIZATE LAMINATELE DA­TE PESTE PLAN DE CĂTRE COLEC­TIVELE DE MUNCA DIN ÎNTRE­PRINDERILE „CRISTEA NICOLAE", „INDUSTRIA SIRMEI" ȘI I. M. D. REPREZINTĂ IMPORTANTA CIFRA DE 10.000 TONE LAMINATE. (Continuare în pag. 4-a) — O — La Șantierul naval Galați în primele 4 ore Cu elan deosebit în muncă au înce­put lucrul în prima zi din noul an și constructorii navali gălățeni. Lucrând la cel de al 7-lea remorcher de 1209 HP modernizat, brigada de construc­tori montori condusă de Albert Kuns­t, în primele patru ore ale zilei de 2 ia­nuarie a.c. a reușit să realizeze un volum sporit din lucrările de montare a tablelor de bord de la acest remor­cher și să înscrie o depășire de peste 10 la sută. Nici muncitorii din cele­lalte secții de producție ale șantierului n­u s-au lăsat mai prejos. Așa, de pil­dă, ajustorul Gheorghe Petrea lucrînd la presarea bucșelor de la lagărul in­ferior al aceluiași remorcher, sau strungarul Pavel Vasiliu care execu­­tînd găurile valvulelor, tot în prime­le patru ore ale acestei zile și-a de­pășit sarcinile de producție cu 15 la sută. Cu aceste prime succese colectivul de muncă de la Șantierul naval Ga­lați, îndrumat de către organizația de partid, deschide o nouă etapă în între­cerea socialistă, hotărît să dea astfel viață noilor cifre de plan din acest an. PRIMA ȘARJA PE 5­59 Din nou umbrele nopții au cu­prins orașul. Și totuși această noapte se deosebește de toate celelalte. E noaptea Anului Nou. In cluburile fabri­cilor, uzinelor, în restaurante, în ca­sele oamenilor e multă veselie. Oamenii petrec noaptea revelionului. Un nou an deschide perspectivele altor și altor realizări mărețe. Trăim vremea cînd cuvîntul „destin“ este înlocuit cu cu­­vîntul „viitor“ nuanțat prin rezultate și perspectivă­ muzică și succes — pla­nuri și viață. In noaptea anului nou am vizitat încă odată Uzinele metalurgice „Pro­gresul“ din Brăila. Liniște. In lumina lămpilor electrice imensele hale își păstrează conturul lor măreț. Și totuși există un loc unde munca continuă. Pașii m-au purtat spre oțelărie. Aici, este inima uzinei. In luptă continuă cu dogoarea cuptoarelor, oțelarii asi­gură materia primă, oțelul din care se construiesc mașinile și agregatele grele ce au dus pină departe peste hotare gloria industriei noastre. Revăd pentru nu știu a câta oară procesul fabrică­rii oțelului: încărcarea cuptoarelor, e­­laborarea șarjelor, deșarjarea, turna­rea in­ bin­gotiere și forme, spectacol pe de-a dreptul impresionant, în care omul capătă în înfățișare reflexe ciu­date, atunci cînd incadescent, metalul se revarsă răspîndind un adevărat bu­chet de scîntei. Privesc cadranul ceasornicului. Ora 23.45. Din vechiul an se scurg ultimele minute. In spatele cuptorului prin lo­cul de unde aproape cu 20 de minute . Urmă se scurgeau și cei din urmă dropi de oțel lichid, sub suprave­gherea £rim topi­torul­ui Marin Sta­mati, zidarii fixează dopul st­ciului. Operația este executată. După ce zi­direa mai este odată verificată ,Marin Stamati revine în fața cuptorului. Aici sub supravegherea oțelarului Nicolae Mototolea se execută pregătirile de în­cărcare. Sunt asigurate și fondanții. Oamenii s-au strins în jurul șefului de echipă. Cum stăm ? Pregătim oțel 45. In­ spate totul este gata. La ora zero în­cepem încărcarea. Nu trebuie să du­reze mai mult de o oră și jumătate Sunt clipe cînd doar o singură ima­gine a feței te face să înțelegi starea sufletească a omului ce îl ai în față. De astă dată în privirile oțelarilor sim­țeam entuziasm și fericire. Ei aveau să producă la cuptorul Siemens Agartin prima șarjă de oțel din anul 1959. Oțelarii din echipa condusă de Marin Stamati a încheiat anul cu un strălucit bilanț. Peste 170 șarje rapide. Nici o tonă de oțel redus. Sunt succese ce le-au adus lauda întregii uzine. Un fluierat metalic de sirenă străbătu amplificat interiorul halei. Este sem­nalul ce vestea oțelarilor sosirea Noului An. Peste tot strîngeri de mină îmbră­țișări. De la un capăt la altul al ha­lei auzi ieșind din gura oțelarilor tra­­diționalul cu­vint de urare „La mulți „ani“! Se­ felicită oamenii. Cuvintele le inspiră entuziasm, hotărîre, satisfac­ție. Le este dragă viața, tocmai de a­­ceea și-o doresc. La cuptor a început încărcarea me­talului. Realizarea unui timp ci­ mai scurt­­ în efectuarea acestei operații a atras spre participare întregul colec­tiv. Ora 1.20. Pentru ultima oară cupa intră în gura cuptorului. Se introduc apoi fondanții. La o temperatură de 1800 grade cuptorul duduse. Metalul incandescent pare moale ca ceara, a­­poi se topește devenind lichid. La in­tervale din ce în ce mai scurte se deschid gurile cuptorului. Prin locul în care zilnic sînt introduse zeci de tone metal, pînă la 4 sau 5 metri stră­bate dogoarea fierului topit. In contrast cu întunericul nopții încăperea devine inundată în lumină. Prin intermediul ochelarilor cu sticlă de cobalt oțelarii sfredelesc interiorul, în care masa li­chidă de metal incandescent se zbate zăgăzuită între pereții colosului. Au trecut două ore. Se iau primele pro­be. In definitiv de ce sunt necesare probele? Prin intermediul probelor la laboratorul rapid se identifică procesul chimic de formare a oțelului. Oamenii așteaptă răspunsul. Prim topitorul Ma­rin Stamati a primit comunicarea la­borantului de serviciu. La rîndul său o comunică oțelarilor. — Stăm bine. Mangan avem destul. Trebuie să scăpăm însă de­ fosfor, care mai există încă. Introduceți var. A mai trecut încă o oră și jumătate In acest timp alte 3 probe au fost analizate. Rezultatul a fost cel dorit. Oțelul prezintă caracteristicile stabilite de STAS. Topitorii Marin Stamati, Ni­­colae Mototolea și Traian Drăghici privesc în cuptor. — Traianc peste 15 minute elabo­răm? Cuvintele prim topitorului Marin Sta­m­ati sunt de-ajuns ca Traian să în­țeleagă ce are de făcut. AUREL CAZACU (continuare în­­ pag. Iil-a) ÎNCEPUT bun -munca spornica Realizările forjorilor Orele 6 dimneața. Prima zi de muncă din noul­ an a început. La secția forjă a Fabricii de pie­se de schimb C. F. R. Galați, cuptoarele pentru încălzitul bare­lor de metal ce urmează a fi forjate și­ transformate , în diferi­te piese au început din nou să ardă. In toată secția domnește o atmosferă de voioșie. Pe fața fiecărui forjor citești hotărîrea ca încă din prima zi a noului an să obțină succese deosebite în muncă. Ei știu, că numai în această lună, trebuie să producă cu 6 la sută mai mult de­cît în luna trecută. In acest scop ei și-au organizat mai­­ bine locu­rile de muncă și mînuiesc cu mai multă pricepere ciocanele. Ast­fel partida forjorului comunist Ion Secobeanu executînd la cioca­nul cu aburi de 1000 kg, ope­rația a treia din procesul de fa­bricare a legăturilor de arc a reușit ca în primele 4 ore ale zilei de 2 ianuarie a. c. să ob­țină o depășire a sarcinilor de producție ce-i reveneau cu peste 30 la sută. Succese asemănătoa­re a dobîndit în această zi și echipa de forjori condusă de tov. Pricop Butea care forjîn­d eclise cu ajutorul matrițelor a realizat o depășire de 20 la sută. Aceste prime succese din noul an, înscrise de forjorii de la Fabrica de piese de schimb C.F.R. Galați, oglindesc hotă­rîrea colectivului de muncă de aici ca și în acest an să se achite cu cinste de noile și mă­rețele sarcini ce le revin din planul de producție pe anul în curs. 5 mați. S WWWWWWWWWWWWWWWWWWWW­ W La revelionul tineretului, L Ș in fața pomului de iarnă, ^ S un grup de tineri ciocnesc pa­ Ș fiarele pentru înfăptuirea visuri­ g­e­lor înaripate de care sunt ani­ ^ Nicioadă parcă această școală elementară din drumul gării n-a fost mai frumos împodobită. Ste­lele înseși, care au început să scli­pească de timpuriu pe cerul nopții senine de iarnă, parcă erau niște ochi curioși să vadă cum vor petre­ce revelionul muncitorii de la între­prinderile Metalurgice Dunărene din Brăila. Primul care ne-a ieșit înainte fost tov. Petre Jigman, directorul în­­­treprinderii. — Vă vedem nespus de bucuros... — Socotesc că am și de ce. Vom petrece revelionul cu toții, cîți am luptat întregul an pentru îndeplini­rea planului și cîți, cu începere de mîine, ne vom avî­nta spre noi reali­­zări. S-a muncit cu nonă in fa­brica noastră. Valoarea producției globale a fost realizată la 5 decem­brie, deci cu 25 zile mai devreme, iar planul fizic pe data de 7 decembrie Laminoriștii și-au îndeplinit pla­nul anual la 3 decembrie, iar secția asortiment—nituri la 13 noiembrie. Cît despre laminoriști, ei în ziua de 30 decembrie, ziua Republicii noas­tre, lucrau deja în contul zilei de 30 ianuarie 1959. Ce ziceți despre a­­cest frumos avînt al muncitorilor noștri? — Reușește să ne impresioneze. Ce v-ați propus ca șef al întreprinderii pe anul care vine? — Una din grijile de frunte ale conducerii va fi construirea de locu­ințe muncitorești din fondul întreprin­derii, îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii ne preocu­pă în permanență. Toate eforturile noastre se vor îndrepta și spre spri­jinirea întregului colectiv ca d să-și realizeze nu numai sarcinil,­ de, pian dar și angajamentele c­e­­ ispășirea pianului luate de fiecare. Dar tovarășul Victor Zmeu, președintele comitetului de între­prindere, ce dorește pentru noul an? Președintele tocmai intrase pe ușă. Se desprinse de lîngă soția sa și ne strînse cu căldură mîinile. Fără a neglija deloc și celelal­te sarcini sindicale, noi ne vom în­drepta puterile mai ales spre reor­ganizarea echipei noastre artistice. Vrem ca în 1959 să avem o brigadă artistică de agitație activă, o bună echipă de dansuri, un colectiv de teatru bine închegat. Și cînd mă gîndesc la artiștii noștri amatori a­­tît de talentați. Dida Birtașu, frezo­rul Petrică Moise, electricianul Ion Mardare și mulți alții, sînt convinși că vor izbuti din plin. Directorul își lăsă privirile să alu­nece mîngîioase de la o masă la alta . Nu-i cunoașteți, se întoarce a­­poi către noi. îmi dați voie să vi-1 arăt pe rînd. Vedeți grupul celor de la masa de lungă sobă ? Ei da, sunt la minoriștii noștri fruntași. Ui­­te-i pe Ion, Gal, pe Toma Zamfir pe Ion Cernat. Mai în dreapta lor poate fi văzut maistrul Teodor Șan­­dru, șeful echipei a 11-a care s-a si­tuat în fruntea întrecerii în tot de­cursul anului. — Dar sub lozinca „Petrecere fru­­moasă de revelion“ cine... petrece ? , — Voioșii ceva de colo? Nu-i greu să-i recunoști. Sunt fruntașii de la secția șuruburi. Iată-l pe Ionel Po­pescu, lîngă el­e Grigore Tomescu și Maria Dumitru. Cu oameni ca ei și cu ceilalți de la secția cuie, lanț comercial sau trăgătorie, harnici și avîntați în muncă, nu e de mirare că ieri întreprinderea lucra în con­tul zilei de 28 ianuarie 1959... Cel mai animat grup era însă cel de lîngă scenă. Ne-am apropiat. — Ce vă povestiți cu atîta aprin­dere? întrebă directorul. — La modelistul Vasile Gospodin ne deapănă o­ întîmplare tristă din­­tr-un revelion de pe vremea uceni­ciei sale. — Să ascultămi intervenirăm noi. — Păi, să vedeți... Era prin anii războiului. Părinții m-au dat să în­­veț meseria la un patron de pe b-dul Budurului, Vasile Constantinescu. Dar ucenicii îl porecliseră „Balaurul“, că era rău și nesăbuit, curat ca un ba­laur. Duceam un trai de cîine la a­­cest patron, sperit de corvezi, de coșnițele cu legume și de copiii lui de­­­iță. Meseria doar ce-o furam, pe apucate. Odată, era într-o seară de revelion, găsesc pe stradă o cren­guță de brad, căzută din vreun pom mai mare, din cei ce se­ împodobesc cu acest prilej. Am luat acea cren­guță și am ascuns-o în atelier, sub niște foi de tablă. De ea legasem cu niște sfoară un mosorel gol și două cutii de chibrituri goale și ele — sin­gurele mele jucării. Era brăduțul meu de ucenic nevoiaș. Aș fi vrut să stau cu el în brațe pînă'Urziui, să adorm cu el alături. Dar, ce i se nă­zări „Balaurului“, se burzului la noi: — Stați, trîntorilor, așa-i, sta-v-ar stîlpul la cap?! Credeți că revelionul e pentru nespălați ca de-aide voi? Și ne trimise în atelier, dîndu-ne fiecăruia de lucru: ba să pilim o bucată de fier, ba să tăiem cu foar­fecele o tablă mîncată de rugină. Nu­mai așa de răutate, să nu ne vadă stînd nici în seara Anului Nou. Eu mi-am înfipt crenguța pe masă, între scule. Pileam fierul și mă uitam la micul meu pom de iarnă... Intr-un tîrziu am auzit cîntecul chemător al sirenelor. Am vrut să ies în stradă. Dar în fața ușii apăru, mătăhălos și amețit de băutură, patronul. Balau­rul, își roti ochii injectați prin a­­telier și zări crenguța. Se rostogo­li greoi spre mine. — Despoi bradul copiilor mei, hai? Ți-arăt eu, ticălosule! Q­mulgîndu-mi bucata de fier ^­­din mîini începu să mă lo­vească în capul meu chilug de uce­nic. Pirîiașe de sînge începuseră să-mi alunece pe față, picurînd pe crenguța de brad. Așa am plătit în­drăzneala de a avea un pom de iar­nă în anii uceniciei la patroni... ★ ...Am rămas cu toții sugrumați de amărăciune. Noroc că sirenele au por­nit să sune cu un glas voios, dădă­­tor de bucurie. Strungarul Vasile Brașoveanu ridică paharul: — Să ciocnim pentru viața noas­tră nouă, tovarăși. Și să știm mai bine prețul fericirea prezentului, cer­­cetînd și necazurile trecutului înro­bit la patroni și la cîte soiuri de jecmănitori. V. GORUNESCU >«♦< -Revelionul celor harnici Anul Nou cu sănătate, Țării roade mai boga­tei Lumii pace ți frăție. Cum vrem noi așa să fiel Înainte dragi flăcăii Minafi mail Hăil Hait MARI VENITURI LA ZIUA­ MUNCĂ In anul care a trecut colectiviștii din Nicorești au avut frumoase ve­nituri. Muncind la timp via și apli­­cînd sub îndrumarea specialiștilor me­todele avansate­ de muncă, la hecta­rul de vie au obținut peste 9000 kg. struguri. Membrilor gospodăriei agricole co­lective „Victoria" din satul Coasta Lupei le-au revenit cite 56 tei ■. la ziua-m­uncă, 0,800 litri vin, 1,200 kg. grîu, 0,300 kg. cartofi, porumb. De asemenea la ziua-muncă s-au împăr­țit cantități apreciabile [UNK] de briază, zarzavat, furaje pentru vite etc. Fruntași in muncă s-au situat tinerii Călin Pîrvu care împreună cu soția a primit 14.000 lei, Vintu Cos­­tică 12.000 lei, Gheorghiu Frăsini 8.000 lei, Chirvase Elena 7.000 lei. ★ Și colectiviștii din satul Dobri­­nești au avut rezultate frumoase in 1958. Astfel la ziua­ muncă au revenit cite 35 lei, 5.200 kg. porumb, 2,100 kg. grîu, 0,400 kg. cartofi, 0,400 kg. ceapă, zarzavat și furaj. Pentru zilele­ muncă prestate in gospodăria colectivă Tudore Va­sile a primit 10.066 lei, Brudaru Neculai 8.000 lei, Andrei Niculai 8.093 lei, Codreanu Ioniță 6265 lei și cantități mari de produse in natură. Cu voie bună și optimism VOOOOOOOO­ oooooooo.* J ... Un moș Gerilă uriaș. CU un­­ munte, Nalt, cu­ bradul de alături­­ ce domina toată sala Palatului­­ Culturii. Se lipeau de bătrânul de * vară zaci și zeci de tineri. > — Hai tovarășe. F­otografiază-ne î­și pe noi.­­ — Și noi vrem o poză! , — Stai puțin să mă aranjez... • Mimnile îndreaptă febril nodul era­­, vatelor, string buclele ciufulite in­­ virtejul valsului care acum, acum , de-abia ce s-a terminat. Și ceea­­ ce este catet­eristic pentru amatorii­­ de­ poze din noaptea revelionului­­ lui 1959, este faptul că toți vor­­ să fie imortalizați pe peliculă r­­> zind. Rizind cu hohote. Optimismul­­ lor e cuceritor. Și s-a simțit din plin,­­ oricine a petrecut anul acesta ală­­­­turi de­­ cei 800 tineri utemiști la­­ revelionul organizat la Comitetul­­ regional U. T. A. Galați. S-au simțit cu prisosință. Utem­iștii au adus cu ei opti­­mismul tonic al fabricilor noastre, aerul proaspăt al construcțiilor so­cialismului. Au adus cu ei veselia și bucuria fără margini a omului în floarea vieții, care are deschise spre viitor toate ferestrele, trăiește și muncește intr-o țară liberă, se bucură din plin de rodul­, stră­daniei sale. Petrecerea tinerilor a fost deosebit de frumoasă. Un­ re­velion tineresc, cu surprize, bogat nu de toate. Cu plugușor spus de tineri la fel de entuziaști, îmbră­cați în tradiționalele costume, cu buhai meșterit dintr-o cofă și piele de oaie, ca pe vremea lui Ion Creangă: C-am­ venit să vă urăm .. Și-am venit să vă cântăm Despre anul ce-a trecut­­ X Cum și cite am făcut, O Despre anul care vine X ■ Ca să vă urăm de bine. O Clasă muncitoare, o Ca mîini roditoare ! 9 Deschide-ți intrarea­­> Și-ascultă-ți urarea ^ Că-i de la ai tăi O Ia, minați flăcăi!... ^ g h­­ăi, hai.. .> ... La revelionul tineretului din­­ Galați, utemistul Petre Ștefănescu O de la uzina „Cristea Nicolae" a. A ținut să vină cu prietenii. El este v laminorist. Cu­ metal a trecut el , prin valțuri, l-a modelat după vre- V re, numai miinile lui ar putea-o ■ X spune cel­ mai precis. Miinile lui 9 învățate cu­ cleștele, cu dogoarea X cuptoarelor. Și-a venit Ștefănescu , al nostru act, cu macaragiul Ale­­c­xandru Fasolă, elec­riciana Săflica . X Meiinte, funcționara Maria An­. O­ghel. X Mai într-o parte, ajustorul meca-­­­nic fruntaș Neculai Burubaru de la­­ D. R. N. F., tineri utemiști 9 de școli, facultăți, institute. Cină X a sosit 1959, pe toți i-a găsit cu X paharele pline. O — La mulți ani tovarăși, a stri­­­­gat cineva. X — Mulți ani trăiască! Mulți ani x trăiască l­a Se cinta de bucurie. Pentru suc­­­­cesele de pînă acum în muncă. o Pentru viitoarele succese, Veselia X nu mai avea margini. Căci tinere­ O­țe in zilele noastre înseamnă ve­ X­selie, optimism, încredere. Incre­­dere în flagăra vip a vieții noastre X mereu mai fericită de constructori­­ ai socialismului. X . . IDIE TANASACHE $ 0<XX›1 ----------------------------------------------­

Next