Viața Nouă, ianuarie-martie 1959 (Anul 16, nr. 4383-4457)
1959-01-03 / nr. 4383
PRÖEET'ARMFTWOÄTE fÄRÎLEțUNIȚI^Â I ANUL XV. Nr. 4383 SIMBATÄ 3 IANUARIE 1959 4 PAGINI — 20 BAtil CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI CHIVU STOICA rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare : tovarăși și tovarășe. CETĂȚENI ȘI CETAȚENE. Ne aflăm în pragul Anului Nop,al 15-lea an de cind poporul nostru a devenit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrșit, pe întinsul țării noastre s-au înălțat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuințe, școli și spitale, s-a lărgit și s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătățit traiul oamenilor muncii de la orașe și sate, înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare a hărniciei țărănimii muncitoare, a oamenilor de cultură legați de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe drumul socialismului.Succesele pe care le-am obținut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susținute, abnegație și elan patriotic in lupta pentru înfrîngerea greutăților, inerente perioadei de mari transformări social-economice și de lichidare a înapoierii în care a fost ținută țara noastră" de burghezie și moșierime, însuflețiți de victoriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, oamenii muncii vor manifesta în anul care vine același avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viață a sarcinilor mărețe pe care partidul le-a pus în fața poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi mai evidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale și culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obținute de poporul nostru în apul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frățești din Uniunea Sovietică și din celelalte țări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale și spirituale ale sistemului socialist mondial demonstrează în fața întregii lumi superioritatea socialismului aspura capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice sub semnul devalorizării și inflației, al agravării șomajului, al atacului reacțiunii împotriva libertăților democratice , lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democrație și progres social capătă o amploare și o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace și știe că această năzuință a sa este împărtășită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor și a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei", dusă de agresorii imperialiști, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independența națională și dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obținute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruinți ale forțelor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice tentative ale cercurilor imperialiste, îndreptate împotriva păcii și securității popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte țări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forțele ce luptă pentru pace, Republica Populară Romînă își va aduce și pe viitor contribuția activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, femei, tineri, care muncesc cu dragoste și devotament în uzine și fabrici, în mine, pe ogoare, în instituții și lăcașuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propășirea țării și fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, și le adresez tradiționala urare a poporului nostru : LA MULȚI ANI 1 --------------------------------------------- Spre mărețe înfăptuiri în Noul An ik mai trecut ,un an de mari înfăptuiri — 1958, an ce s-a încadrat in șirul anilor ce au fost martorii avîntului nestăvilit al energiei creatoare a poporului nostru, sub conducerea partidului. Bilanțul rodnic al muncii libere desfășurate de oamenii muncii in anul 1958, a adăugat noi și importante realizări la tot ce s-a obținut in anii puterii populare. De 5,6 ori mai multă fontă s-a produs în anul 1958 față de 1938, de 3,3 ori mai mult oțel, de 2,6 ori mai mult cărbune de 17 ori mai mult gaz metan, de 5,2 ori mai mult ciment, de 2 ori mai multe țesături de bumbac, lînă și mătase, etc. Iată rodul muncii creatoare, iată nivelul la care a ajuns economia nostră națională. Realizările obținute pînă acum umplu de bucurie inimile milioanelor de oameni ai muncii și dă un nou imbold pentru înfăptuiri și mai mari în anul 1959 în care am și pășit. Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, prin sarcinile trasate deschide un larg cîmp de activitate creatoare întregului popor muncitor, mobilizîndu-l la obținerea unor realizări și mai mari care să constituie continuarea pe o treaptă superioară a succeselor dobindite pînă acum. Oamenii muncii din uzine și de pe ogoare, au luat cunoștință de proiectul de plan pe anul 1959 față de care și-au dat deplinul lor asentiment. Dezbaterea și aprobarea în Marea Adunare Națională a proiectului de plan pe anul 1959, a confirmat justețea politicii partidului nostru de dezvoltare continuă a economiei naționale pe calea socialistă. Realizările obținute în anul 1958 de către colectivele de muncă din întreprinderile industriale din regiunea noastră, constituie garanția îndeplinirii cifrelor sporite de plan pe anul acesta. IN NUMAI 11 LUNI DIN ANUL 1958 IN INDUSTRIA GREA ȘI A BUNURILOR DE CONSUM DIN REGIUNEA NOASTRA S-A OBȚINUT PESTE PLAN O PRODUCȚIE IN VALOARE DE 104.322.000 LEI. Desfășurând larg întrecerea socialistă și folosind din plin metodele înaintate de muncă, la minoriștii de la uzina „Cristea Nicolae" au dat peste planul anual de producție 2.378 tone tablă subțire, obținînd în același timp importante economii de metal și combustibil în valoare de aproape 800.000 lei. TOTALIZATE LAMINATELE DATE PESTE PLAN DE CĂTRE COLECTIVELE DE MUNCA DIN ÎNTREPRINDERILE „CRISTEA NICOLAE", „INDUSTRIA SIRMEI" ȘI I. M. D. REPREZINTĂ IMPORTANTA CIFRA DE 10.000 TONE LAMINATE. (Continuare în pag. 4-a) — O — La Șantierul naval Galați în primele 4 ore Cu elan deosebit în muncă au început lucrul în prima zi din noul an și constructorii navali gălățeni. Lucrând la cel de al 7-lea remorcher de 1209 HP modernizat, brigada de constructori montori condusă de Albert Kunst, în primele patru ore ale zilei de 2 ianuarie a.c. a reușit să realizeze un volum sporit din lucrările de montare a tablelor de bord de la acest remorcher și să înscrie o depășire de peste 10 la sută. Nici muncitorii din celelalte secții de producție ale șantierului nu s-au lăsat mai prejos. Așa, de pildă, ajustorul Gheorghe Petrea lucrînd la presarea bucșelor de la lagărul inferior al aceluiași remorcher, sau strungarul Pavel Vasiliu care executînd găurile valvulelor, tot în primele patru ore ale acestei zile și-a depășit sarcinile de producție cu 15 la sută. Cu aceste prime succese colectivul de muncă de la Șantierul naval Galați, îndrumat de către organizația de partid, deschide o nouă etapă în întrecerea socialistă, hotărît să dea astfel viață noilor cifre de plan din acest an. PRIMA ȘARJA PE 559 Din nou umbrele nopții au cuprins orașul. Și totuși această noapte se deosebește de toate celelalte. E noaptea Anului Nou. In cluburile fabricilor, uzinelor, în restaurante, în casele oamenilor e multă veselie. Oamenii petrec noaptea revelionului. Un nou an deschide perspectivele altor și altor realizări mărețe. Trăim vremea cînd cuvîntul „destin“ este înlocuit cu cuvîntul „viitor“ nuanțat prin rezultate și perspectivă muzică și succes — planuri și viață. In noaptea anului nou am vizitat încă odată Uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila. Liniște. In lumina lămpilor electrice imensele hale își păstrează conturul lor măreț. Și totuși există un loc unde munca continuă. Pașii m-au purtat spre oțelărie. Aici, este inima uzinei. In luptă continuă cu dogoarea cuptoarelor, oțelarii asigură materia primă, oțelul din care se construiesc mașinile și agregatele grele ce au dus pină departe peste hotare gloria industriei noastre. Revăd pentru nu știu a câta oară procesul fabricării oțelului: încărcarea cuptoarelor, elaborarea șarjelor, deșarjarea, turnarea in bingotiere și forme, spectacol pe de-a dreptul impresionant, în care omul capătă în înfățișare reflexe ciudate, atunci cînd incadescent, metalul se revarsă răspîndind un adevărat buchet de scîntei. Privesc cadranul ceasornicului. Ora 23.45. Din vechiul an se scurg ultimele minute. In spatele cuptorului prin locul de unde aproape cu 20 de minute . Urmă se scurgeau și cei din urmă dropi de oțel lichid, sub supravegherea £rim topitorului Marin Stamati, zidarii fixează dopul stciului. Operația este executată. După ce zidirea mai este odată verificată ,Marin Stamati revine în fața cuptorului. Aici sub supravegherea oțelarului Nicolae Mototolea se execută pregătirile de încărcare. Sunt asigurate și fondanții. Oamenii s-au strins în jurul șefului de echipă. Cum stăm ? Pregătim oțel 45. In spate totul este gata. La ora zero începem încărcarea. Nu trebuie să dureze mai mult de o oră și jumătate Sunt clipe cînd doar o singură imagine a feței te face să înțelegi starea sufletească a omului ce îl ai în față. De astă dată în privirile oțelarilor simțeam entuziasm și fericire. Ei aveau să producă la cuptorul Siemens Agartin prima șarjă de oțel din anul 1959. Oțelarii din echipa condusă de Marin Stamati a încheiat anul cu un strălucit bilanț. Peste 170 șarje rapide. Nici o tonă de oțel redus. Sunt succese ce le-au adus lauda întregii uzine. Un fluierat metalic de sirenă străbătu amplificat interiorul halei. Este semnalul ce vestea oțelarilor sosirea Noului An. Peste tot strîngeri de mină îmbrățișări. De la un capăt la altul al halei auzi ieșind din gura oțelarilor tradiționalul cuvint de urare „La mulți „ani“! Se felicită oamenii. Cuvintele le inspiră entuziasm, hotărîre, satisfacție. Le este dragă viața, tocmai de aceea și-o doresc. La cuptor a început încărcarea metalului. Realizarea unui timp ci mai scurt în efectuarea acestei operații a atras spre participare întregul colectiv. Ora 1.20. Pentru ultima oară cupa intră în gura cuptorului. Se introduc apoi fondanții. La o temperatură de 1800 grade cuptorul duduse. Metalul incandescent pare moale ca ceara, apoi se topește devenind lichid. La intervale din ce în ce mai scurte se deschid gurile cuptorului. Prin locul în care zilnic sînt introduse zeci de tone metal, pînă la 4 sau 5 metri străbate dogoarea fierului topit. In contrast cu întunericul nopții încăperea devine inundată în lumină. Prin intermediul ochelarilor cu sticlă de cobalt oțelarii sfredelesc interiorul, în care masa lichidă de metal incandescent se zbate zăgăzuită între pereții colosului. Au trecut două ore. Se iau primele probe. In definitiv de ce sunt necesare probele? Prin intermediul probelor la laboratorul rapid se identifică procesul chimic de formare a oțelului. Oamenii așteaptă răspunsul. Prim topitorul Marin Stamati a primit comunicarea laborantului de serviciu. La rîndul său o comunică oțelarilor. — Stăm bine. Mangan avem destul. Trebuie să scăpăm însă de fosfor, care mai există încă. Introduceți var. A mai trecut încă o oră și jumătate In acest timp alte 3 probe au fost analizate. Rezultatul a fost cel dorit. Oțelul prezintă caracteristicile stabilite de STAS. Topitorii Marin Stamati, Nicolae Mototolea și Traian Drăghici privesc în cuptor. — Traianc peste 15 minute elaborăm? Cuvintele prim topitorului Marin Stamati sunt de-ajuns ca Traian să înțeleagă ce are de făcut. AUREL CAZACU (continuare în pag. Iil-a) ÎNCEPUT bun -munca spornica Realizările forjorilor Orele 6 dimneața. Prima zi de muncă din noul an a început. La secția forjă a Fabricii de piese de schimb C. F. R. Galați, cuptoarele pentru încălzitul barelor de metal ce urmează a fi forjate și transformate , în diferite piese au început din nou să ardă. In toată secția domnește o atmosferă de voioșie. Pe fața fiecărui forjor citești hotărîrea ca încă din prima zi a noului an să obțină succese deosebite în muncă. Ei știu, că numai în această lună, trebuie să producă cu 6 la sută mai mult decît în luna trecută. In acest scop ei și-au organizat mai bine locurile de muncă și mînuiesc cu mai multă pricepere ciocanele. Astfel partida forjorului comunist Ion Secobeanu executînd la ciocanul cu aburi de 1000 kg, operația a treia din procesul de fabricare a legăturilor de arc a reușit ca în primele 4 ore ale zilei de 2 ianuarie a. c. să obțină o depășire a sarcinilor de producție ce-i reveneau cu peste 30 la sută. Succese asemănătoare a dobîndit în această zi și echipa de forjori condusă de tov. Pricop Butea care forjînd eclise cu ajutorul matrițelor a realizat o depășire de 20 la sută. Aceste prime succese din noul an, înscrise de forjorii de la Fabrica de piese de schimb C.F.R. Galați, oglindesc hotărîrea colectivului de muncă de aici ca și în acest an să se achite cu cinste de noile și mărețele sarcini ce le revin din planul de producție pe anul în curs. 5 mați. S WWWWWWWWWWWWWWWWWWWW W La revelionul tineretului, L Ș in fața pomului de iarnă, ^ S un grup de tineri ciocnesc pa Ș fiarele pentru înfăptuirea visuri gelor înaripate de care sunt ani ^ Nicioadă parcă această școală elementară din drumul gării n-a fost mai frumos împodobită. Stelele înseși, care au început să sclipească de timpuriu pe cerul nopții senine de iarnă, parcă erau niște ochi curioși să vadă cum vor petrece revelionul muncitorii de la întreprinderile Metalurgice Dunărene din Brăila. Primul care ne-a ieșit înainte fost tov. Petre Jigman, directorul întreprinderii. — Vă vedem nespus de bucuros... — Socotesc că am și de ce. Vom petrece revelionul cu toții, cîți am luptat întregul an pentru îndeplinirea planului și cîți, cu începere de mîine, ne vom avînta spre noi realizări. S-a muncit cu nonă in fabrica noastră. Valoarea producției globale a fost realizată la 5 decembrie, deci cu 25 zile mai devreme, iar planul fizic pe data de 7 decembrie Laminoriștii și-au îndeplinit planul anual la 3 decembrie, iar secția asortiment—nituri la 13 noiembrie. Cît despre laminoriști, ei în ziua de 30 decembrie, ziua Republicii noastre, lucrau deja în contul zilei de 30 ianuarie 1959. Ce ziceți despre acest frumos avînt al muncitorilor noștri? — Reușește să ne impresioneze. Ce v-ați propus ca șef al întreprinderii pe anul care vine? — Una din grijile de frunte ale conducerii va fi construirea de locuințe muncitorești din fondul întreprinderii, îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii ne preocupă în permanență. Toate eforturile noastre se vor îndrepta și spre sprijinirea întregului colectiv ca d să-și realizeze nu numai sarcinil, de, pian dar și angajamentele ce ispășirea pianului luate de fiecare. Dar tovarășul Victor Zmeu, președintele comitetului de întreprindere, ce dorește pentru noul an? Președintele tocmai intrase pe ușă. Se desprinse de lîngă soția sa și ne strînse cu căldură mîinile. Fără a neglija deloc și celelalte sarcini sindicale, noi ne vom îndrepta puterile mai ales spre reorganizarea echipei noastre artistice. Vrem ca în 1959 să avem o brigadă artistică de agitație activă, o bună echipă de dansuri, un colectiv de teatru bine închegat. Și cînd mă gîndesc la artiștii noștri amatori atît de talentați. Dida Birtașu, frezorul Petrică Moise, electricianul Ion Mardare și mulți alții, sînt convinși că vor izbuti din plin. Directorul își lăsă privirile să alunece mîngîioase de la o masă la alta . Nu-i cunoașteți, se întoarce apoi către noi. îmi dați voie să vi-1 arăt pe rînd. Vedeți grupul celor de la masa de lungă sobă ? Ei da, sunt la minoriștii noștri fruntași. Uite-i pe Ion, Gal, pe Toma Zamfir pe Ion Cernat. Mai în dreapta lor poate fi văzut maistrul Teodor Șandru, șeful echipei a 11-a care s-a situat în fruntea întrecerii în tot decursul anului. — Dar sub lozinca „Petrecere frumoasă de revelion“ cine... petrece ? , — Voioșii ceva de colo? Nu-i greu să-i recunoști. Sunt fruntașii de la secția șuruburi. Iată-l pe Ionel Popescu, lîngă ele Grigore Tomescu și Maria Dumitru. Cu oameni ca ei și cu ceilalți de la secția cuie, lanț comercial sau trăgătorie, harnici și avîntați în muncă, nu e de mirare că ieri întreprinderea lucra în contul zilei de 28 ianuarie 1959... Cel mai animat grup era însă cel de lîngă scenă. Ne-am apropiat. — Ce vă povestiți cu atîta aprindere? întrebă directorul. — La modelistul Vasile Gospodin ne deapănă o întîmplare tristă dintr-un revelion de pe vremea uceniciei sale. — Să ascultămi intervenirăm noi. — Păi, să vedeți... Era prin anii războiului. Părinții m-au dat să înveț meseria la un patron de pe b-dul Budurului, Vasile Constantinescu. Dar ucenicii îl porecliseră „Balaurul“, că era rău și nesăbuit, curat ca un balaur. Duceam un trai de cîine la acest patron, sperit de corvezi, de coșnițele cu legume și de copiii lui deiță. Meseria doar ce-o furam, pe apucate. Odată, era într-o seară de revelion, găsesc pe stradă o crenguță de brad, căzută din vreun pom mai mare, din cei ce se împodobesc cu acest prilej. Am luat acea crenguță și am ascuns-o în atelier, sub niște foi de tablă. De ea legasem cu niște sfoară un mosorel gol și două cutii de chibrituri goale și ele — singurele mele jucării. Era brăduțul meu de ucenic nevoiaș. Aș fi vrut să stau cu el în brațe pînă'Urziui, să adorm cu el alături. Dar, ce i se năzări „Balaurului“, se burzului la noi: — Stați, trîntorilor, așa-i, sta-v-ar stîlpul la cap?! Credeți că revelionul e pentru nespălați ca de-aide voi? Și ne trimise în atelier, dîndu-ne fiecăruia de lucru: ba să pilim o bucată de fier, ba să tăiem cu foarfecele o tablă mîncată de rugină. Numai așa de răutate, să nu ne vadă stînd nici în seara Anului Nou. Eu mi-am înfipt crenguța pe masă, între scule. Pileam fierul și mă uitam la micul meu pom de iarnă... Intr-un tîrziu am auzit cîntecul chemător al sirenelor. Am vrut să ies în stradă. Dar în fața ușii apăru, mătăhălos și amețit de băutură, patronul. Balaurul, își roti ochii injectați prin atelier și zări crenguța. Se rostogoli greoi spre mine. — Despoi bradul copiilor mei, hai? Ți-arăt eu, ticălosule! Qmulgîndu-mi bucata de fier ^din mîini începu să mă lovească în capul meu chilug de ucenic. Pirîiașe de sînge începuseră să-mi alunece pe față, picurînd pe crenguța de brad. Așa am plătit îndrăzneala de a avea un pom de iarnă în anii uceniciei la patroni... ★ ...Am rămas cu toții sugrumați de amărăciune. Noroc că sirenele au pornit să sune cu un glas voios, dădător de bucurie. Strungarul Vasile Brașoveanu ridică paharul: — Să ciocnim pentru viața noastră nouă, tovarăși. Și să știm mai bine prețul fericirea prezentului, cercetînd și necazurile trecutului înrobit la patroni și la cîte soiuri de jecmănitori. V. GORUNESCU >«♦< -Revelionul celor harnici Anul Nou cu sănătate, Țării roade mai bogatei Lumii pace ți frăție. Cum vrem noi așa să fiel Înainte dragi flăcăii Minafi mail Hăil Hait MARI VENITURI LA ZIUA MUNCĂ In anul care a trecut colectiviștii din Nicorești au avut frumoase venituri. Muncind la timp via și aplicînd sub îndrumarea specialiștilor metodele avansate de muncă, la hectarul de vie au obținut peste 9000 kg. struguri. Membrilor gospodăriei agricole colective „Victoria" din satul Coasta Lupei le-au revenit cite 56 tei ■. la ziua-muncă, 0,800 litri vin, 1,200 kg. grîu, 0,300 kg. cartofi, porumb. De asemenea la ziua-muncă s-au împărțit cantități apreciabile [UNK] de briază, zarzavat, furaje pentru vite etc. Fruntași in muncă s-au situat tinerii Călin Pîrvu care împreună cu soția a primit 14.000 lei, Vintu Costică 12.000 lei, Gheorghiu Frăsini 8.000 lei, Chirvase Elena 7.000 lei. ★ Și colectiviștii din satul Dobrinești au avut rezultate frumoase in 1958. Astfel la ziua muncă au revenit cite 35 lei, 5.200 kg. porumb, 2,100 kg. grîu, 0,400 kg. cartofi, 0,400 kg. ceapă, zarzavat și furaj. Pentru zilele muncă prestate in gospodăria colectivă Tudore Vasile a primit 10.066 lei, Brudaru Neculai 8.000 lei, Andrei Niculai 8.093 lei, Codreanu Ioniță 6265 lei și cantități mari de produse in natură. Cu voie bună și optimism VOOOOOOOO oooooooo.* J ... Un moș Gerilă uriaș. CU un munte, Nalt, cu bradul de alături ce domina toată sala Palatului Culturii. Se lipeau de bătrânul de * vară zaci și zeci de tineri. > — Hai tovarășe. Fotografiază-ne își pe noi. — Și noi vrem o poză! , — Stai puțin să mă aranjez... • Mimnile îndreaptă febril nodul era, vatelor, string buclele ciufulite in virtejul valsului care acum, acum , de-abia ce s-a terminat. Și ceea ce este cateteristic pentru amatorii de poze din noaptea revelionului lui 1959, este faptul că toți vor să fie imortalizați pe peliculă r> zind. Rizind cu hohote. Optimismul lor e cuceritor. Și s-a simțit din plin, oricine a petrecut anul acesta alături de cei 800 tineri utemiști la revelionul organizat la Comitetul regional U. T. A. Galați. S-au simțit cu prisosință. Utemiștii au adus cu ei optimismul tonic al fabricilor noastre, aerul proaspăt al construcțiilor socialismului. Au adus cu ei veselia și bucuria fără margini a omului în floarea vieții, care are deschise spre viitor toate ferestrele, trăiește și muncește intr-o țară liberă, se bucură din plin de rodul, strădaniei sale. Petrecerea tinerilor a fost deosebit de frumoasă. Un revelion tineresc, cu surprize, bogat nu de toate. Cu plugușor spus de tineri la fel de entuziaști, îmbrăcați în tradiționalele costume, cu buhai meșterit dintr-o cofă și piele de oaie, ca pe vremea lui Ion Creangă: C-am venit să vă urăm .. Și-am venit să vă cântăm Despre anul ce-a trecut X Cum și cite am făcut, O Despre anul care vine X ■ Ca să vă urăm de bine. O Clasă muncitoare, o Ca mîini roditoare ! 9 Deschide-ți intrarea> Și-ascultă-ți urarea ^ Că-i de la ai tăi O Ia, minați flăcăi!... ^ g hăi, hai.. .> ... La revelionul tineretului din Galați, utemistul Petre Ștefănescu O de la uzina „Cristea Nicolae" a. A ținut să vină cu prietenii. El este v laminorist. Cu metal a trecut el , prin valțuri, l-a modelat după vre- V re, numai miinile lui ar putea-o ■ X spune cel mai precis. Miinile lui 9 învățate cu cleștele, cu dogoarea X cuptoarelor. Și-a venit Ștefănescu , al nostru act, cu macaragiul Alecxandru Fasolă, elecriciana Săflica . X Meiinte, funcționara Maria An. Oghel. X Mai într-o parte, ajustorul meca-nic fruntaș Neculai Burubaru de la D. R. N. F., tineri utemiști 9 de școli, facultăți, institute. Cină X a sosit 1959, pe toți i-a găsit cu X paharele pline. O — La mulți ani tovarăși, a strigat cineva. X — Mulți ani trăiască! Mulți ani x trăiască la Se cinta de bucurie. Pentru succesele de pînă acum în muncă. o Pentru viitoarele succese, Veselia X nu mai avea margini. Căci tinere Oțe in zilele noastre înseamnă ve Xselie, optimism, încredere. Incredere în flagăra vip a vieții noastre X mereu mai fericită de constructori ai socialismului. X . . IDIE TANASACHE $ 0<XX›1 ----------------------------------------------