Viața Nouă, iulie-septembrie 1959 (Anul 15-16, nr. 4534-4611)

1959-07-22 / nr. 4552

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNITI­VA­ A­N­U­L XV, NR. 4552 MIERCURI 22 IULIE 1959 PE CALEA RIDICĂRII CONTINUE A NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI Intr-o atmosferă de rodnici încor­dare a eforturilor, de însuflețită în­trecere în întîmpinarea celei de-a XV-a aniversări a eliberării țării, oa­menii muncii din patria noastră au primit cu entuziasm documentele ple­narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. — Raportul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej și Hotărîrea plena­rei — care stabilesc un întreg ansam­blu de măsuri pentru o nouă creștere a nivelului de trai al poporului mun­citor. Pretutindeni, în fabrici și uzine în instituții și pe șantiere, în unități­­­­­le socialiste din agricultură, măsurile luate de plenară au însuflețit pe oa­menii muncii la noi realizări, la noi căutări creatoare, la noi inițiative con­crete pentru o și mai largă valorifi­care a marilor rezerve ale economiei. Graficele întrecerii au consemnat, în zilele ce s-au scurs de la plenară, succese deosebite. Aceste succese și avîntul sporit în muncă vorbesc des­pre ecoul puternic pe care l-au găsit în mase noile măsuri hotărîte de ple­nară, despre adînca încredere a oa­menilor muncii în politica înțeleaptă marxist-leninistă a partidului, politică bazată pe concordanța cea mai de­plină între vorbă și faptă, care arată întotdeauna poporului care sînt căile și mijloacele cele mai bune pentru ri­dicarea treptată a nivelului de trai, material și cultural. „Cum să nu lup­tăm cu toată tragerea de inimă și cu toate puterile noastre pentru a înfăp­tui această luminoasă politică a par­tidului nostru !" — spunea, la citirea documentelor plenarei, muncitorul Pe­tre Gh. Ion de la atelierele C.F.R. „Grivița Roșie” din Capitală. Pe care om al muncii nu-l bucură și nu-l însuflețesc la muncă și mai spornică, măsurile hotărîte de recenta plenară ? Omul simplu, muncitorul care în trecut, pe vremea cînd muncea în fabricile patronilor, a trăit în per­manență cu grija zilei de mîine, cu teama să nu-și piardă pîinea, amenin­țat mereu de perspectiva tăierii sala­riului, de perspectiva de a ajunge mu­ritor de foame la bătrînețe, cînd nu va­­ mai putea fi bun de muncă, vede în măsurile hotărîte de plenară o nouă expresie a preocupării necontenite a partidului nostru pentru viața mereu mă în bCfită" a celor ce muncesc. Inițierea unor asemenea măsuri a fost cu pu­tință pentru că oamenii muncii sînt acum stăpînii fabricilor și uzinelor, tuturor avuțiilor țării, pentru că mun­cesc liber, pentru ei și pentru familiile lor, pentru înflorirea patriei lor. Acest lucru dă fiecăruia o adîncă încredere în viitorul socialist pe care ni-l făurim sub conducerea partidului. Prin efectul măsurilor hotărîte de plenară, veniturile reale ale salaria­ților vor crește în acest an cu peste 30 la sută față de anul 1955, reali­­zându-se astfel cu un an mai devre­me sarcina trasată de Congresul al II-lea al partidului cu privire la creș­terea salariului real. Acesta este un mare succes al clasei muncitoare, al poporului muncitor, o confirmare de­plină a justeței politicii partidului. Măsurile adoptate de recenta plena­ră sînt continuarea unui șir întreg de măsuri luate de partid și guvern pentru îmbunătățirea continuă a con­dițiilor de viață ale oamenilor muncii de la orașe și sate în intervalul, rela­tiv scurt, de la Congresul al II-lea al partidului. Astfel, în cursul anului 1956 s-a îmbunătățit salarizarea unor categorii de muncitori, a cadrelor di­dactice din în­vățămîntul elementar și mediu, a unor lucrători din aparatul de stat. Pe baza plenarei C.C. din de­cembrie 1956 s-a trecut la sporirea cîștigurilor tuturor categoriilor de T’ muncitori, pe calea îmbunătățirii sis­temului de salarizare; veniturile sa­lariaților au sporit și pe baza acor­dării de alocații de copii, a măririi pensiilor mici etc. Și țărănimea satelor noastre, dato­rită politicii partidului, și-a sporit simțitor veniturile. Numai în 1958, ță­rănimea a primit, din vînzarea către stat a produselor agricole, peste 8 miliarde lei, cu 2,2 miliarde mai mult decît în 1955. In perioada care s-a scurs de la Congres, statul a efectuat patru re­duceri parțiale de prețuri la vînzarea unor produse de larg consum — re­­duceri care au adus populației o eco­nomie anuală de circa 500.000.000 lei. In regimul nostru democrat-popular veniturile reale ale celor ce muncesc nu constau însă numai în salariul in­dividual. Statul pune la îndemîna oa­menilor muncii, gratuit sau cu plată redusă, mijloace materiale importante pentru concedii și trimiteri la odihnă, învățămînt, ocrotirea sănătății, ajutoa­re pentru copii etc. După calcule es­timative, reiese că pentru fiecare fami­lie de muncitor revine în medie din cheltuielile social-culturale ale statului peste 3000 lei pe an. Mai trebuie adăugate acestor calcule sumele im­portante pe care statul le investește pentru construcția de locuințe — do­meniu legat în mod nemijlocit de îm­bunătățirea condițiilor de trai. Noile măsuri hotărîte de recenta plenară privesc categorii largi de sa­lariați. Este vorba în primul rînd de majorarea, în medie, cu 10 la sută a salariilor tarifare ale muncitorilor, majorare care, împreună cu reducerea impozitului pe salarii, înseamnă creștere­a salariului net cu 14 la sută o în medie. Este de asemenea vorba de majorarea substanțială — în me­die cu­­ 20 la sută — a salariilor tarifare ale maiștrilor, de ma­jorarea salariilor personalului tehnico­­ingineresc și administrativ, în medie cu 8 la sută: plenara a hotărît de asemenea sporirea, în medie cu 24 la sută, a salariilor cadrelor didactice din învățămîntul general, profe­sional și tehnic, mărirea soldelor ofi­țerilor, subofițerilor și personalului civil din cadrele Ministerului Forțe­lor Armate și Ministerului Aface­rilor Interne, creșterea salariilor per­sonalului operativ din comerțul socia­list, a lucrătorilor din aparatul de stat și unitățile bugetare. Numai pe baza acestor sporuri, ve­­niturile bănești ale tuturor categorii­lor de salariați vor crește cu 2,9 mi­liarde lei anual . L­a toate acestea se adaugă sporurile ce vor rezulta din scutirea complectă de impozite a sa­lariilor pînă la 500 lei lunar și din­ reducerea­­ impozitului la salariile între­ 500—1.500 lei. Manifested o deosebită grijă și pre­țuire față de bătrîni, de cei care după ani de muncă în producție au ieșit la pensie, plenara a adoptat măsuri im­portante privind îmbunătățirea siste­mului actual de pensionare, majorarea pensiilor de bătrînețe, de invaliditate, pentru urmași și personale, precum și a pensiilor I.O.V.R. In acest scop sta­tul va aloca fonduri în plus în valoare de 1.085.000.000 lei — ceea ce vă constitui o îmbunătățire simțitoare a vieții pensionarilor și a familiilor din care fac parte. Ținînd seama de experiența unor gospodării colective și de propunerile țăranilor colectiviști, plenara a socotit că e necesar să se studieze și să se elaboreze un sistem unic de pensionare și pentru țăranii colectiviști. Totodată se va efectua reducerea prețurilor de vînzare la peste 2.600 sortimente de produse industriale și alimentare cît și corelarea mai justă și rentabilizarea prețurilor de vînzare la unele produse. Sporul net de venituri ale oameni­lor muncii în urma aplicării măsuri­lor hotărîte de plenara Comitetului Central al partidului se ridică la suma de 4,7 miliarde lei anual. Dacă adău­găm această sumă la cele 8,4 miliar­de lei, ce reprezintă creșterea venitu­rilor bănești ale salariaților în ulti­mii ani, rezultă că în perioada 1955— 1959, veniturile oamenilor muncii au crescut cu mai bine­ de 13 miliarde lei. Ce a făcut posibil ca partidul nos­tru să poată lua asemenea măsuri, să aloce asemenea fonduri însemnate (Din „Scînteia” nr. 4580). (continuare în pag. III-a) ........... p. țesături. B :bntr 1M r ARÄ ' >S335 £ 55$SSiFter33SS3?21St?Sí~g535S!5í353S55^^ Oam­eni ai muncii din Republica Populara Romina! Na întîmpinăm cea de-a XV-a aniversare a eliberării patriei— măreața sărbătoare a poporului român —cu noi succese in opera de construire a socialismului în patria noastră! (Din chemările C. C. al P. M. R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). c>cvgsc^g>c^c>c>cNc<^^ RASPU­NZIND PRIN FAPTE PREVEDERILOR HOTARIRII PLENAREI C. C. aL P. M. R. Oamenii muncii din regiunea noastră obțin noi succese în producție Au trecut doar citeva zile, de la apariția Hotăririi planarei C. C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. privitor la noile măsuri de ridicare a bunei stări a oamenilor muncii din patria noastră. Acest timp a fost insă sufi­cient pentru ca angajamentele luate de muncitori in adunările pri­lejuite cu dezbaterea acestei Hotăriri, să înceapă a prinde viață. Despre acest lucru ne vorbesc numeroasele știri sosite in aceste zile la redacție, fiecare dintre ele conținind cifre și fapte din această entu­ziastă întrecere, care exprimă răspunsul­ oamenilor muncii, grijii parti­dului, concretizat prin noi și deosebite realizări in producție. Va lansa cu 3 zile mai devreme cargoul de 4.500 tone In primele zile care au urmat după apariția Hotăririi Plenarei C. C. al P. M. R. din 13—14 iulie a. c., constructorii navali gălățeni au și tre­cut la înfăptuirea angajamentelor luate de ei cu acest prilej. Aten­ția lor a fost îndreptată în primul rînd spre cargoul de 4.500 tone, care trebuia după toate calculate preli­minare și a stadiului lucrărilor în care el se află, să fie lansat la apă în ziua de 26 iulie a. c. Vopsitorii, marangezii și echipele de lansare la apă care execută în prezent ultimele lucrări la acest vas, și-au propus să răspundă grijii pe care partidul o a­­cordă bunei stări a oamenilor muncii prin scurtarea timpului stabilit de lansare cu încă 3 zile, adică pe data de 23 iulie a. c. Lansarea la apă cu 3 zile înaintea ultimului termen stabilit a primului cargou de 4.500 tone, este un nou succes al constructorilor de nave gă­­lățeni și el vine să confirme hotă­rîrea acestora, ca și a tuturor oa­menilor muncii din țara noastră, de a răspunde grijii partidului prin noi și deosebite succese în producție. în 4 zile, 1111 m. p. țesături peste plan De la începutul anului și pînă la jumătatea lunii iulie a.­ c. harnicele țesătoare de la unitatea C. a I. T. G. au reușit ca prin sporirea continuă a randamentului la războaiele de țe­sut, să dea peste plan­ aproape 20.000 Apariția și cunoașterea de către fie­care țesătoare , a Hotăririi plenarei C.C. al P. M. R. din 13—14 iulie a. c. a adus un suflu nou în muncă, în rîn­­dul colectivului de muncă de aici. Zeci de noi propuneri și angajamente au fost luate de numeroși muncitori din unitate. Majoritatea dintre aceste angajamente se referă la creșterea randamentelor la fiecare război, prin folosirea mai din plin a capacității lor de producție. Așa se face, că în urmă­toarele 4 zile, peste plan, au fost realizați 1111 m.p. țesături iar pro­ducția zilnică pe unitate a crescut în medie cu aproape 100 metri pătrați. Randamentul războaielor de țesut a crescut și el de la 65 la sută reali­zat în prima decadă a acestei luni, la 65,5 la sută, iar prin măsurile tehnico-organizatorice preconizate, a­­cest indice va crește pînă la 66 la sută. De asemenea numărul de mii bătăi oră va spori și el de la 33.500 realizat luna trecută, pînă la 37.000 in restul zilelor din această lună. Printre însuflețitorii întrecerii pen­tru sporirea continuă a producției de țesături sînt țesătorii Marin Penciu și Vasile Matei, care lucrînd la 2 războaie duble, au reușit să-și depă­șească sarcinile de producție ce le reveneau cu peste 20 la sută. Propuneri care vor duce la importante economii de metal Din numeroasele sarcini pe­ care plenara C. C. al P. M. R. din 13—14 iulie a. c. le pune în fața oameni­lor muncii din întreprinderi, colec­tivul de muncă de la Centrul meca­nic Galați s-a oprit îndeosebi la a­­ceea privind gospodărirea cît mai ju­dicioasă a metalului. Acest lucru este de altfel și justificat, deoarece mun­citorii de aici prelucrează anual can­tități însemnate de m­etal. Experiența a dovedit că metalul nu era întotdea­una judicios folosit Așa, de pildă, numeroase repere din plan erau turnate sau executate din nou, în timp ce de la unitățile beneficiare soseau zilnic piese care recondiționate, ar fi putut foarte bine să fie folosite. Cu prilejul adunărilor care au avut loc în aceste zile în întreprin­dere unde s-a dezbătut larg recenta Hotărîre, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de aici au propus ca multe repere din plan să fie realizate prin recondiționare. Așa de pildă, numai prin recon­­diționarea elemenților de la pompa de injecție pentru tractorul K. D. 35 (în acest an vor fi necesare un număr de 1.500 bucăți pompe), se va realiza o economie de metal și tot­odată timp de manoperă în valoare de 96.000 lei. Asemenea repere, care pot fi realizate prin recondiționare ,sînt mult mai multe, ele­ urmînd a fi stu­diate și realizate pe această cale. O ----------------------- 15 lei avans la zi muncă Anul acesta cele două gospodării colective din comuna Popești raionul Foocșani, au contractat cu statul mari cantități de porumb, gria și floarea­­soarelui și peste 2.000.000 kg. stru­guri și vin. Din banii primiți ca avans, condu­cerile celor două gospodării au dat zilele trecute colectiviștilor un avans în bani de 15 lei pentru fiecare zi­­muncă. Alexandra Irimia împreună cu familia a primit 4.200 lei, Smaranda Năst­ase cu cei trei copii ai săi,­­3375, lei, Dumitrache Căldărăscu 3057 Ioi. Gh. Matei corespondent TELEGRAME Tovarășului WLADISLAW GOMULKA prim secretar al C. C. al P. M. U. P. Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JÓZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia sărbătorii naționale — cea de a 15-a aniversare a eliberării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăși, dv. și întregului popor polonez sincere și cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naționale, a Consiliului de Miniștri și a întregului popor rom­în. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare și se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obținute în întărirea p­­ânduirii democrat-populare și dezvoltarea economiei și culturii naționale, în activitatea de apărare a păcii și colaborării internaționale. Toate aceste succese muncitoare și ale tuturor reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale clasei oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez pășesc cu hotărîre pe ca­lea socialismului. v Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale interna­ționalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale și a țeluri­lor socialiste ale popoarelor noastre se adîncește și se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viață cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romînă a delegației de partid și guvernamentale a R. P. Polone, sporește continuu contribuția pe care relațiile frățești romîno-polone o a­­duc la progresul ambelor țări, la întărirea colaborării între toate statele socialiste, a căror solidaritate și coeziune constituie o garanție fundamenta­lă a păcii, securității și prosperității popoarelor noastre De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dv. și tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construirii socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ ION GH. MAURER prim secretar al Comitetului Central președintele Prezidiului Marii Adunări al Partidului Muncitoresc Rom­în Naționale a Republicii Populare Române CHIVU STOICA președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Tovarășului ADAM RAP­AC­KI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a poporului polonez, cea de a 15-a a­­niversare a eliberării Poloniei, vă rog să primiți, tovarășe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dv. rodnică îndreptată spre dezvolta­­rea relațiilor de prietenie și colaborare frățească dintre țările noastre, spre întărirea păcii și a colaborării internaționale. AVRAM BUNACIU ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Treierișul păioaselor sa fie urgentat G. A.S. Țigănești a terminat treierișul Zilele trecute, munci­torii, inginerii și tehni­cienii de la G. A. S. Țigănești, raionul Te­cuci, au sărbătorit un eveniment important în activitatea lor. Antrenați în întrece­rea socialistă, în cinstea zilei de 23 August, muncitorii de aici, fo­losind întreaga capaci­tate de lucru a mijloa­celor mecanizate au reușit să termine în ziua de 18 iulie a. c. de recoltat și treierat cele peste 800 ha. cu păioase. Concomitent cu e­­xecutarea lucrărilor de recoltat și tre­­ieriș, ei au predat pînă acum statului can­titatea de 100 vagoane cereale. Printre muncitorii care și-au adus o deosebită contribuție la termina­rea cu succes a lucrări­lor de recoltat și tre­­ieriș se numără și com­­binerii Mihai Nelepcu, Ion Muntenescu, Leo­pold Maier și alții care au treierat zilnic între 12—15.000 kg. grîu. Hărnicia colectiviștilor Rezultate frumoase au fost obținute în această campanie de recoltare și treieriș a păioaselor și de către mem­brii G.A.C. „23 August” din comuna Furceni raionul Tecuci. Colectiviștii de aci conștienți de faptul că orice întrîziere provoacă pierderi de cerea­le n-au stat mult pe gînduri și au por­nit hotărîți la treabă. Primind un spri­jin prețios din partea S.M.T.­Tecuci co­­lectiviștii din comuna Furceni au­ ter­­minat de secerat și treierat în dimi­neața zilei de 17 iulie a. c. De pe întreaga suprafață de 73 ha. ocupată cu grîu și orz s-a obținut în medie cu 400 kg. grîu și orz la ha, mai mult decit țăranii muncitori cu gos­podărie individuală din comune. ★ De asemenea au mai terminat tre­­ier­șul și membrii gospodăriei colec­tive din satul Rachelu, raionul Mă­ LOCUINȚE pentru oamenii muncii IN FOTOGRAFIE . GRUPUL DE LOCUINȚE PENTRU MUNCITORII FABRICII DE CĂRĂMIZI S­LIC_0-CALCARE DE LA DOAGA, DOBRE — O — Irigă porumbul la Pentru a obține recolte de porumb hectar din ce in ce mai mari, colectiviștii din G. A. C. „Unirea” comuna Călieni, raionul Liești au luat hotărirea de a iriga cele 87 ha. Condiții de irigare a acestei supra­fețe cu porumb erau suficiente, de­oarece colectiva lor era așezată chiar pe malul riului Putna. Numai ei trebuia începută acțiunea, lucru pe care l-au și făcut colectiviștii. Astfel că numai in două zile de mun­că însuflețită, cele două echi­pe de colectiviști au irigat peste 24 ha. cu porumb. S-a evidențiat in mod deosebit echipa condusă de colectivistul Mihai V. Grecu, Popoiu Constantin Corespondent

Next