Viața Nouă, iulie-septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4844-4921)

1960-07-22 / nr. 4862

-V Nr. 4862 Sa terminăm grabnic treierișul! Viteza zilnică să fie respectată In G.A.C. „Calea belșugului" din comuna Cimpineanca, raionul Focșani, campania de recoltare a griului con­tinua să se desfășoare cu pași de melc. In primele 8 zile au fost recol­tate doar 90 hectare din cele 220 hec­tare însămînțate și intrate în faza de coacere. Acest ritm se datorește după părerea unor tovarăși, faptului că­­ uneori timpul a fost nefavorabil" și că au survenit „unele lucrări ur­­gente". Motivele însă nu pot să a­­copere adevăratele lipsuri de care se fac vinovați, în cea mai mare măsură, tocmai acei care aveau sarcina de a asigura buna desfășurare a campaniei. Pricipala cauză a acestei încetineli o constituie lipsa de interes din par­tea sfatului popular și a conducerii G. A. e.-ului „Calea belșugului", care nu s-au îngrijit nici pînă în prezent re alcătuirea unui plan de desfășurare a campanei și s-au mulțumit să pri­vească nepăsători cum trece timpul. Președintele sfatului popular Stroe Gheorghe, în loc să ajute la înlătu­rarea deficiențelor s-a mulțumit să la­se întreaga răspundere a campaniei pe umerii tovarășului Teișanu Teodor pre­ședintele G.A.C.-ului, iar el își vede de interesele personale. De această rămînere în urmă se face vinovat și tov. Bratu Vasile, secreta­rul organizației de bază, care s-a mulțumit ca într-un plan de muncă din luna trecută să rezerve 6 rînduri și „campaniei de recoltare a păioa­­selor" din care 2 rînduri sînt­ re­zervate sarcinilor care le revin șco­larilor și pionierilor în timpul acestei campanii. Este necesar ca organele competente să ia măsurile necesare pentru ca și în comuna Gimpinean­ca să fie intensificat ritmul strînsu­lui recoltelor la timp și fără pierderi. Aportul ufemiștilor In campania agricolă de vară organi­zația U.T.M. din comuna Lascăr Catar­­giu, raionul Galați, dă un real sprijin gospodăriei colective ,,Pionierul". Prin muncă voluntară ufemiștii au re­coltat griul de pe 10 ha. și au string sșopii de pe o suprafață de 24 ha. Frun­tași în această acțiune sunt tinerii Nea­­gu Iftenie, Mogodan Ion, Neaga Du­­mitrache și Mogodan Vasile. Și in munca treieratului utemiștii Schit in fruntea întrecerii. Numai intr-o singură zi utemiștii în frunte cu tov, secretar Iacob Costică au reușit să tre­iere o cantitate de 20.000 kg. gr­a de pe o suprafață de 12 ha. Ionel Serb­ing, agronom Combinele și batozele să fie folosite din plin Gospodăria colectivă „Drumul so­cialismului“ din comuna Tulucești raionul Galați, a avut cultivată cu pi­­ioase o suprafață de 840 hectare din care numai cu grîu 700 hectare. De îndată ce culturile au ajuns în pîrgă, colectiviștii de aici sprijiniți de către mecanizatorii de la S. M. T. Tulu­cești au început recoltatul păioaselor, care s-a și terminat în numai cîteva zile bune de lucru. Dacă așa stau lucrurile cu recolta­tul păioaselor, apoi cu treierișul situ­ația în cadrul gospodăriei colective de aici se prezintă destul de nesa­­tisfăcător. In primul rînd, trebuie spus că gos­podăria colectivă este deservită de 5 combine și 2 batoze, dar acestea nu sînt folosite cu întreaga lor capacitate Acest lucru se poate exemplifica în faptul că în ziua de 17 iulie a. c., cele două batoze nu lucrau deloc din cauza lipsei brațelor de muncă ce tre­buiau să le deservească. Aceeași si­tuație s-a petrecut și cu combinele. Rămînerea în urmă cu treierișul în comuna Tulucești se datorește și de­fecțiunilor ce se ivesc la combine fapt ce face ca acestea să fie oprite de multe ori neîndeplinindu-și nici pe departe normele planificate. Așa, de pildă, în ziua de 15 iulie a. c., combina lui Marin Ceafalon a treie­rat numai o cantitate de 4.180 kg. grîu, iar a lui Siie Istudor aproape 9.200 kg. Slaba muncă de organizare la aria de treier constituie de asemenea o cauză principală care a făcut să existe aici între recoltat și treceriș un decalaj destul de mare. Președintele gospodăriei colective de aici întrebat fiind de ce nu se treferă la arie, a justificat aceasta prin fap­tul că nu au brațe de muncă pe care să le folosească la batoze. In realitate aici, lipsește organizarea muncii și desfășurarea unei susținute activități pentru mobilizarea colectiviștilor de a participa cu tot elanul la strînsul re­coltei bogate de pe cîmp. Pentru înlăturarea serioasei rămîieri în urmă cu treierișul păioaselor trebuie să se ia cele mai bune măsuri în așa fel ca întreaga capacitate de lu­cru a celor 5 combine și 2 batoze să fie folosită din plin. Șeful de brigadă de la S.M.T. Tu­lucești tov. Tudorel Tomiță ce deser­vește gospodăria colectivă din comu­nă trebuie să stea permanent în mij­locul mecanizatorilor din brigadă pen­tru ca aceștia să fie ajutați imediat la înlăturarea defecțiunilor ce s­e ivesc la mașini, înlăturînd astfel și timpii morți din activitatea lor. De asemenea consiliul de conducere al G. A. O. să muncească cu mai mult simț de răspundere, să mobili­zeze pe toți colectiviștii la muncă în așa fel încît treierișul să se termine în următoarele cîteva zile. Condiții și forțe sînt suficiente. Rămîne numai ca ele să fie folosite din plin pentru reușita acestei acțiuni. A. P La arie, munca politică trebuie temeinic organizată (urmare din pag. I-a) ...Peste puțin timp stăm la popular comunul de vorbă cu cei sfatul doi tovarăși- In centrul discuției , munca politică ce trebuia desfășurată la arie. — Totul este organizat tovarășe. Am făcut planificarea agitatorilor, am pus gazeta la arie și în fiecare zi este un agitator face de serviciu la arie. După mimica fetei, dacă nu ar fi cu­noscut situația de la arie, ar fi crezut că totul este aranjat și că numai un in­cident neplăcut a făcut ca duminică a­­ria să fie lăsată în părăsire. — Cum stați cu brigada artistică de agitație? întrebai pe tov. Ion Sion, di­rectorul căminului cultural. — Prost! Este dezorganizată, fu răs­punsul. — Dar aparatul de radio, care trebuie să fie la arie, unde-i că acolo nu l-am văzut? — Aparatul este la cămin pentru că nu avem baterii. — Dar la cămin aveți bibliotecă ma­re cu sute și mii de volume. La arte însă... -- Da, la asta nu ne-am gîndit, fu răspunsul. Cum de s-a ajuns la această situa­ție, este ușor de explicat. Din cele 23 cadre didactice existente în comună, fie că sînt plecate la cursuri (7), fie că res­tul au plecat în concediu deodată și ni­meni nu s-a mai ocupat ca brigada ar­tistică de agitație și echipa culturală să fie pregătite cu programe adecvate pen­tru a putea prezenta spectacole la arie. Intr-una din zilele trecute tov. Ion Dă­măceanu, învățător, primise sarcina „să meargă“ și el la arie. A preferat însă să plece la Tecuci. Din cauză că în co­mună n-au rămas un număr corespun­­zător de cadre didactice nici tabă­ra de pionieri n-a fost deschisă. Iată numai cîteva aspecte ale felului cum în comuna Umbrărești se desfă­șoară, sau mai bine zis, cum nu se des­fășoară munca politica la arie. Acolo, la arie, agitatorii trebuie să desfășoa­re o largă muncă politică folosind zia­rul, gazeta de arie, aparatul de radio, convorbirile pe diferite teme ale situa­ției internaționale. De aceea este nevoie ca la arie să fie trimiși agitatorii cei mai pregătiți care să discute cu oame­nii despre frumoasele recolte obținute de țăranii muncitori din sectorul socia­list al agriculturii. Timpul trebuie folo­sit, iar munca politică să contribuie la formarea conștiinței noi, socialiste țăranilor muncitori. O Să fie intensificat ritmul recoltatului și treierișului (urmare din pag. I-a) Această Situație se datorește faptului că din cele două combine, numai una lu­crează și aceasta foarte puțin. Desele defecțiuni care se ivesc la combine sunt urmare a reparațiilor de mîntuială efec­tuate la S.M.T. Berești, cît și a con­trolului superficial efectuat asupra stă­rii tehnice a mașinilor de către ingine­rul mecanic al S.M.T., tov. Tudor. Să fie folosite și brațele de muncă Strînsul recoltei de păioase la G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Bălăbă­nești, se desfășoară cu totul sub mă­sura posibilităților. Aceasta din cauză că cele două combine trimise de S.M.T. Berești să ajute pe colectiviști la strîn­sul recoltei se­ defectează de nenumă­rate ori. Din cele 230 ha. cu grîu, s-au recoltat pînă acum abia 30 ha. Condu­cerea gospodăriei colective, văzînd rit­mul de melc în care se desfășoară re­coltatul­ n-a luat măsuri ca să foloseas­că din plin cele peste 300 brațe de mun­că existente. Căldura excesivă din aceste zile gră­bește și mai mult coacerea grînelor. Da­că nu vor fi luate măsuri neîntîrziate de strîngere a recoltei, cu siguranță că se va pierde mult din recoltă. Cînd lipsește organizarea La gospodăria colectivă din satul Ni­­copoi, combinele mai mult stau decît lucrează. Cauzele ar fi „obiective" după conducerea gospodăriei colective (pre­ședinte Ignat Nicolae), care n-a luat măsuri ca combinelor să li se asigure sari și carele necesare pentru transport Această stare de lucruri a făcut, ca nu­mai în ziua de 19 iulie a.c. cele două combine să stea mai bine de 10 ore, în lan, recoltînd în acea zi, ambele com­bine, doar 5 ha. Față de această situație și colectiviștii Simion Oancea și Alexandru Tofan ca­re deserveau combinele erau necăjiți de felul cum conducerea G.A.C. privește strîngerea la timp a recoltei. * Strîngerea recoltei de păioase în co­munele și satele Nicopol, Lungești, Bă­lăbănești cît și în Vinderei, Bălășești și altele, se desfășoară cu totul sub ni­velul posibilităților. Gospodăriile colec­tive nu folosesc din plin brațele de muncă, iar mașinile S.M.T.-ului Berești, lucrează destul de defectuos. Față de această stare de lucruri se cer a fi luate cele mai eficace măsuri astfel ca recoltatul și treierișul în ra­ionul Berești, să fie grabnic terminat. % I VIAȚA NOHA In librării | Lucrări pedagogice J = I J. A. KOMENSKY — Texte alese | ES.D.P. 272 pag—9,75 lei.""I I J.A. KOM­ENSKY — Comuni­­f­î­cări prezentate la sesiunea știinn § I I­țif­ică a Institutului de Științe­­ Pedagogice și traduceri din o­­g­i­nera iul«­­ E.S.D.P., 292 pag. "+ 16 plan. § I șe și o hartă — 15,20 lei. I I N. K. KRUPSKAIA—Opere pe­ §­­ I­dagogice alese.­ Vol. I. E.S.D.P., 272 pag-12,10 lei I­I A. S. MAKARENKO - Opere | § pedagogice alese. Vol. III. §§ I E.S.P.D., 456 pag. +24 foto­ |1 1 = grafii—7­60 lei A. S. MAKARENKO—Steaguri | I pe turnuri. Ediția Ul­a. I E.S.D.P., 452 pag.—16,40 lei. I­I BIANCA BRATU— învățătorul­uj Ion Creangă Printr-o bună gospodărire, însemnate economii de fonduri bănești „Ministerele, organele economice centrale, comitetele executive ale sfa­turilor populare, conducerile întreprinderilor ” se arată in raportul C.C. al P.M.R., prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la cel de al 111-lea Congres al partidului — trebuie să ia măsuri pentru preîntim­­pinarea pierderilor și a cheltuielilor neproductive, reducerea consumuri­lor specifice, creșterea rentabilității tuturor unităților și la toate produ­sele, astfel ca activitatea lor gospodărească să se reflecte in sporirea beneficiilor și a veniturilor bugetare". Dacă muncitorilor și tehnicienilor care lucrează direct pe locurile productive le revine în această direcție principala sar­cină de a reduce consumurile specifice, de a gospodări cu chibzuință materia primă, materialele, energia termică și electrică, și prin aceasta să fie promo­torii obținerii celor mai însemnate eco­nomii la prețul de cost, nu e mai puțin adevărat că organelor administrative le revine sarcina de a asigura ca toate aceste economii realizate peste plan la prețul de cost să fie transformate apoi integral în beneficii peste pian. Iată de pildă, o blo­care de fonduri în bancă, ne­­urmărirea debitorilor, sau nelichidarea furnizorilor, etc., sarcini ce se cer re­zolvate de către serviciul de contabili­tate al unei întreprinderi sau instituții, sînt tot atîtea căi de pierdere a unor în­semnate sume bănești, sume ce nu fac altceva decît să diminueze rezultatele obținute în sectoarele de activitate pro­ductivă și astfel economiile să nu fie transformate integral în beneficii. Pornind de la aceste considerente, conducerea șantierului nostru, îndruma­tă îndeaproape de comitetul de partid, a căutat în acest prim semestru al anu­lui, să îmbine munca productivă cu o cît mai bună gospodărire a întreprin­derii, a tuturor fondurilor pe capitole de cheltuieli și în felul acesta să consoli­deze economiile obținute în producție, rod al strădaniei muncitorilor. Și dacă in acest timp au fost obținute în cadrul șantierului naval nu mai puțin de 2.970.000 lei economii peste plan la pre­țul de cost, (cu aproape 600.000 lei mai mult decît prevedea angajamentul colec­­tivului pe această perioadă), prin redu­cerea consumurilor specifice în special a celor de metal, nu e mai puțin ade­vărat că ele se datoresc și comuniști­lor din cadrul serviciilor administrative, care au gospodărit cu grijă fiecare ban din fondurile de cheltuieli. Care ar fi principalele realizări în a­­ceastă privință și cum au fost ele obți­nute? Iată, bunăoară, în dreptul rubricii lo­cații din cadrul situației prețului cost pe primul semestru al anului de în curs, întîlnești, doar suma de 345 lei. E o sumă evident mică, față de cheltu­ielile făcute în anii precedenți și aceas­ta fiind și ea justificată prin lipsa unei bascule. Pentru ca să se ajungă la a­­ceastă situație, conducerea administrati­vă a organizat de așa natură serviciul de transporturi, încît la orice oră din zi și noapte, vagoanele sosite cu ma­teriale, pot fi descărcate la timp, fără a mai intra în locație. De acest lucru răspund dealtfel, în prezent și tovară­șii care fac de serviciu pe șantier. Realizarea cea mai însemnată a ser­viciului de contabilitate constă însă în faptul că la sfîrșitul primului semestru nu avem nici un furnizor nelichidat, toate vărsămintele au fost efectuate în termen, iar din 145.000 lei sumă dato­rată de debitorii întreprinderii la înce­putul acestui an, s-a ajuns la 79.000 lei și din care 74.000 lei debitori cu­renți. Prin acest fapt, contul nostru­ al șantierului naval nu a fost blocat nici măcar o zi în bancă, lucru ce a scutit colectivul de plata eventualelor pena­lizări bancare. Această situație financi­ară pozitivă, a fost posibilă datorită a­­nalizelor lunare ale prețului de cost e­­fectuate de serviciul de contabilitate și cel al prețului de cost din cadrul plani­ficării, analize care se fac la indicația comitetului de partid. Trebuie să remarc că aceste analize ne-au dat posibilita­tea sa preîntîmpinăm depășirea unor ca­pitole de cheltuieli pr­in indicarea și lua­rea unor măsuri din cele mai corespun­zătoare. In această direcție poate menționat cazu­l cu consumul de energie și electrică. La sfîrșitul trimestrului 1, survenind pe parcurs unele modificări în regulamentul folosirii energiei elec­trice, am fost descoperiți cu factorul de putere și pentru care fapt șantierul plătit drept penalizare, Întreprinderii re­a­gionale de electricitate, suma de 57.000 lei. A­firm­­n­tă însă imediat măsura de a se m­u­ta o nouă baterie de conden­satori. In acest fel la sfîrșitul celui de al II-lea trimestru nu numai că am evi­tat plătirea unor noi penalizări, dar am și încasat bonificații de 21.000 lei pentru realizarea unui factor de putere mai mare decît cel planificat. Pentru urmărirea tuturor cheltuielilor de fabri­cație a încadrării în normele planificate a fost introdus controlul preventiv — o măsură cit se poate de eficace — în fiecare secție și atelier. Nu se admite prin aceasta nici un fel de depășire de consumuri în afara tehnologiei, decît numai cu avizul serviciului tehnolo­gic. Desigur că acestea ar­­ niîi­­­mai o parte din măsurile luate în a­­cest timp și prin care a fost asigurată o bună gospodărire a întreprinderii. De­și ele nu pot fi materializate concret, în sume de economii totuși se poate a­­firma că ele au contribuit în mod cert la realizarea și depășirea angajamentu­lui de economii. Ținînd cont că în peri­oada celui de al II-lea semestru, șantie­rul nostru livrează cea mai mare parte din producția marfă pe acest an, și e timpul cînd se va obține un volum de economii mult mai mare, ne vom stră­dui să manifestăm în continuare aceeași preocupare față de problemele gospodă­rești ale întreprinderii, pentru ca eco­nomiile făcute de muncitori în sectoa­rele productive să fie transformate în cît mai valoroase beneficii peste plan, o sarcină pe care ne-o trasează Directi­vele Congresului al IlI-lea al partidu­lui și în acest fel să îndeplinim și să depășim chiar angajamentul de econo­mii și beneficii peste plan luat de co­lectivul nostru de muncă. DUMITRU NEORUȘ șeful serviciului de contabilitate Șantierul naval Galați, —--------------- - § IP ¥ O frumoasă cursă ciclistă Miercuri seara, în jurul orei . 20, mii de gălățeni s-au înșiruit pe porțiu­nea asfaltată a străzii Republicii, din fața noilor­ blocuri pentru a asista la o cursă ciclistă organizată de Consiliul orășenesc U.C.F.S. și tabăra sportivă a Ministerului Invățământului și Culturii, ce se află în cantonament la școala me­die 4 (cu program special de educație fizică). La startul primei probe s-au prezentat 18 concurenți reprezentanți ai C. S. Școlar București,­C. S. S. Harghita (R.A.M.), Școala sportivă elevi Timi­șoara și Școala sportivă de elevi Bucu­rești. Pentru a dinamiza cursa după parcurgerea fiecărui tur de 800 m. (cir­cuit închis), ultimul concurent era eli­minat din concurs. Acest lucru a făcut ca întrecerea să fie foarte dîrză și în special intre ultimii 4 concurenți. Un viitor ciclist cu reale posibilități, s-a dovedit a fi tânărul Petru (Școala sportivă Timișoara), care Beleu a condus majoritatea timpului fiind în­vins în ultimele două ture de colegul său Ion Crețu de la aceeași școală. Iată clasamentul primei curse: 1. Ion Crețu Școala sportivă de elevi Timișoara (18 ture), 11. Petru Beleu Școala sportivă de elevi Timișoara, III. Cezar Bălăceanu C.S.S. București. După cîteva minute de pauză, numă­rul spectatorilor strînși la marginea bor­durii a crescut, ceea ce dovedește că ci­clismul se bucură de popularitate și printre gălățeni. E regretabil însă faptul că nici C.S.M. Galați, nici o altă aso­ciație nu au o secție de ciclism. A urmat apoi cursa de semifond 20 ture (16 km.) cu sprint la fiecare două ture, acordându-se puncte primilor 4 clasați, la fiecare sprint. Din nou ciclistul cu nr. 2, cum îl în­curaja publicul, reușește să se instaleze pe primul loc începlnd din tura 3 și fiind un bun sprinter cîștigă 9 sprinturi din 10, după ce în tura a doua se găsea doar pe locul 4. Urn cuvînt greu de spus l-a avut și ciclistul cu nr. 15, Ion Crețu, care s-a situat mereu în primele locuri. Cei mai bine pregătiți s-au dovedit a fi cicliștii de la Școala sportivă de elevi Timișoara care au ocupat prime­le locuri. Iată clasamentul: I. Petru Beleu (Școala sportivă elevi Timișoara) 46 puncte; II. Ion Crețu (Școala sportivă elevi Timișoara) 25 puncte; III. Carol Steiner (Școala sportivă de elevi Timișoara) 14 puncte. IV. Dan Apostolescu (C.S.S. Bucu­rești) 8 puncte. I­HINQU de de Pag. 3-a Marea sărbătoare a poporului polonez La 22 iulie poporul frate polonez sărbătorește cea de a 10-a aniversare a eliberării țării sale de sub jugul fascist, aniversarea întemeierii Polo­niei populare, cel mai de seamă eveniment în istoria statului și poporu­lui polonez , începutul Construirii so­i cinismului. Cu 16 ani în urmă pe pămîntul pîr­­jolit de hoardele fasciste, în satele și orașele distruse de focul războiului a început o viață nouă. In urma victoriei obținute de eroicii ostași sovietici alături de care au lup­tat și ț­ntele armatei poloneze renăs­cute, la 22 iulie 1944 a fost constituit guvernul național purtînd denumirea de Comitetul Polonez al Eliberării Naționale, al cărui prim act de guver­­nămînt a fost proclamarea puterii populare. In aceste condiții muncitorii și țăranii polonezi, sub conducerea partidului clasei muncitoare au început să vindece rănile adînci pricinuite de­ război și să construiască o țară nouă. Rezultatele muncii lor sînt cunoscute. Polonia de pe vremuri, cu o industrie și o agricultură înapoiată, țara mili­oanelor de șomeri și țărani flămînzi s-a transformat într-o țară cu o in­dustrie dezvoltată, cu o agricultură înfloritoare, în care cultura și arta au devenit un bun al poporului. In cei 16 ani poporul polonez nu numai că și-a reconstruit patria, dar a depășit cu mult nivelul economic antebelic. In 1959 producția industrială a fost de 6,3 ori mai mare iar pe cap de locuitor de 7,5 ori mai mare decît în perioada dinainte de război. Pe baza planului leninist al industriali­zării socialiste, în Polonia a fost dez­voltată cu precădere industria grea. In anul 1959 industria poloneză a produs, printre altele, 26,4 miliarde kw. h­. energie electrică, 6,2 milioane tone oțel, au fost extrase 99,1 milioa­ne tone huilă etc. Au fost construite întreprinderi uriașe ca uzinele „Lenin“ din Nowa Huta, „Brobek“ și altele. In anii puterii populare au apărut noi ramuri industriale ca industria navală și chimică, industria construc­toare de locomotive electrice, indus­tria aparatelor electronice și altele. In urma cercetărilor geologice fructoase au fost descoperite bogate zăcăminte de sulf, cărbune brun, gaze naturale, cărbune cocsificabil și prețioase rezer­­ve de minereu de fier care au contri­buit la dezvoltarea bazei de materii prime pentru industrie. Numai în prioada 1949-1959 pro­ducția industriei constructoare de ma­șini a crescut de 7,6 ori, iar produc­ția industriei chimice (fără indus­tria cauciucului) de 6,8 ori. Paralel cu dezvoltarea industriei grele a crescut, deși într-un ritm mai lent, și producția industriei ușoa­re. In 1959 întreprinderile industriei ușoare poloneze au produs între altele 653,6 milioane metri țesături de bum­bac, 895.000 tone de zahăr, 971.000 tone carne etc. In anii puterii populare o dezvoltare însemnată a cunoscut-o și producția agricolă. Creșterea numărului de tractoare și mașini agricole moderne, utilizarea unor cantității mari de în­grășăminte chimice produse de indus­tria poloneză, au contribuit la creș­terea cu 50 la sută a producției agri­cole la ha. In prezent pe ogoarele poloneze se folosesc 58.000 de trac­toare și multe mii de alte mașini agricole moderne. Realizări deosebit de importante au fost obținute în domeniul culturii și artelor. In Polonia populară a fost introdus învățămîntul general al co­piilor în vîrstă de 7-13 ani. Numărul institutelor de învățămînt superior este de 2,5 ori mai mare decît înainte de război, iar numărul studenților — de 3 ori mai mare. In R.P. Polonă există în prezent 78 de teatre și peste 2.900 de cine­matografe. Aceste realizări minunate se dato­resc în mare parte ajutorului prețios al Uniunii Sovietice, colaborării multilaterale cu țările lagărului socia­list. Unitatea frățească dintre Polo­nia și țările lagărului socialist are un­ rol din ce în ce mai însemnat pentru dezvoltarea economiei naționale polo­neze, pentru menținerea păcii.­­ Republica Populară Polonă construc­­­toare a socialismului dorind sincer menținerea păcii își aduce aportul la lupta împotriva forțelor războiului. In urma politicii sale consecvente de pace, poziția și prestigiul internațional­ al R.P. Polone s-a întărit în mod considerabil. Prin aportul său la asigu­rarea securității în Europa, prin pro­­movarea politicii de coexistență paș­i­nică, Polonia populară a cîștigat o largă simpatie nu numai în­ rîndurile statelor socialiste, dar și în ochii popoarelor iubitoare de pace din lu­mea întreagă.­­ Succesele remarcabile ale R.P. Po­lone contribuie la întărirea lagărului socialist, a forțelor păcii și sublinia­ză încă o dată superioritatea orînduirii socialiste față de Cea capitalistă­ Intre popoarele român și polonez există o veche prietenie care în con­dițiile construirii socialismului și existenței lagărului socialist a dobin­­dit un conținut nou. Alianța, pentru care au militat popoarele noastre, a devenit azi o rea­­litate vie, cînd sub conducerea parti­­delor marxist-leniniste ele pășesc umăr la umăr spre un viitor luminos. Roadele relațiilor de tip nou, consfin­țite cu peste 11 ani în urmă prin Tra­tatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală romîno-polonă, devin di­ ce în ce mai bogate.­­ Cu prilejul marii sărbători a popo­rului frate polonez poporul nostru îl felicită călduros arîndu-i noi și mari succese pe calea comună a construirii socialismului și apărării păcii. Producători, cetățeni ! Respectați termenele de predare a linei pentru cote de contracte. Predați surplusul de lînă unităților D.C.A. care vă plătesc prețuri de achi­ziție, mărindu-vă venitul gospodăriei voastre. Unitățile D.C.A. achiziționează orice cantități de deșeuri textile prove­nite din îmbrăcăminte uzată și din obiecte casnice. Predați unităților D.C.A. orice cantități de asemenea deșeuri, din li­nă, bumbac, in și cînepă care vă plătesc pe loc prețuri avantajoase. Unitățile D.C.A. colectează de asemenea, orice cantități de piei anima­le și piei vînat. Unitățile D.C.A. funcționează în toate orașele precum și în toate co­munele mari, avînd agenți colectori în fiecare comună. La Șantierele Navale din Szczecin La Șantierele navale din Szczecin a fost dată în folosință o mare hală de montaj. 'PUBLICITATE ^PUBLICI­TATEI'*? PUBLICI­TATEI»-PUBLICITATE OGLINZI întreprinderea orășenească DE INDUSTRIE LOCALĂ „SPIRIDON VRÎNCEANU“ .G­A­L­A­Ț­I ȘIR. RECONSTRUCȚIEI NI. Î3 Aduce la cunoștință întreprinderilor și instituțiilor că execută următoa­rele produse în seriet CĂRĂMIZI DE PRESĂ OLARIE PENTRU FLORI PĂMÎNTURI COLORATE • SĂPUN PASTĂ ULEI EMULSIONABIL EMAILLAC FIRM­S SINTETIC CATRAN­CHIT pentru GEAMURI De asemenea recondiționează vopsele, pămînturi colorate, cremă de ghete etc. ÎNȘTIINȚARE Cooperativa tehnica metalurgică Galați, face cunoscut că în cadrul A.G.E.T.O.M. București, va funcționa cu începere de la 1 August 1960, ȘCOALA DE CALIFICARE IN RAMURA RADIO-TELEVIZIUNE ȘI CEA­O­SORNICĂRIE cu durata de 3 ani. Ea primesc numai absolvenți ai școlilor medii cu examenul de matura. Iata. Informații se pot lua la sediul cooperativei Tehnica metalurgică din Ga­lați, str. Labirint nr. 4, intre orele 7 și 10. Termen de înscriere 31 iulie 1960. ÎNTREPRINDEREA ORĂȘENEASCA DE INDUSTRIE LOCALA „MILCOVUL“ Focșani atr. „23 August“ nr. 3, telefon nr. 419—865 execută prin unitățile sale: — reparații curente de mecanică auto; — lucrări de strungărie, sudură electrică și autogenă; — articole de menaj din tablă galvanizată și neagră, sobe și mașini de gătit; — cahle de teracotă (sobe complete); — Lucrări de construcții și reparații mecanice; — Construcții din fier, rotărie și reparațiuni vehicule cu tracțiune animală. Cu un bilet EXPRES OLIMPIC puteți să obțineți mai multe obiecte. Cumpărînd mai multe bilete vă măriți șansele de cîștig.

Next