Viața Nouă, octombrie-decembrie 1961 (Anul 18, nr. 5233-5311)

1961-10-14 / nr. 5244

Freierari din foaie f­erite, unicl-ul î­nrgan­ul Comitetului regional PM și al Sfatuloi popular regional Galati ANUL XVIII. Nr. 5244 SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1961 4 PAGINI — 20 BANI Pentru 5.000 kg. porumb boabe la hentar in cultură, neirigată. Ne pregătim de pe acum .In expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din regiunea Iași se subli­niază sarcina hectar la cereale, sporirii producției la ca și la alte cul­turi. Totodată în expunere se arată că în ce privește cultura porumbului, „potrivit indicațiilor date de Comi­tetul Central al partidului, va trebui organizat pe loturi din ce in ce mai mari cultivarea porumbului în condiții de agrotehnică superioară, în vede­rea realizării unei producții de 5.000 kg. boabe la hectar pe terenurile nei­rigate și de cel puțin 5­000 kg. pe terenurile irigate“. Ținînd seama de această sarcină consiliul G.A.S. îndrumat de organi­zația de partid, a organizat o ședin­ță lărgită la care au luat parte și muncitorii fruntași din gospodărie cît și brigadierii de cîmp. Cu toții au ajuns la concluzia că în gospodăria agricolă de stat Tecuci sînt sele de pe care se pot obține producții de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, în cultu­ră neirigată. Acest lucru este demon­­strat de faptul că în condițiile de climă ale acestui an, noi am obținut în medie de pe cele 450 hectare re­colte pînă acum, 2.500 kg porumb boabe, iar de pe unele suprafețe de la secția Drăgănești am obținut 8.000 km știuleți la hertar. Recordul a fost atins tot la această secție, unde de pe un hectar cultivat cu porumb, a rezultat 10.000 kg. porumb știuleți. Toate acestea ne îndreptățesc să spunem că avem toate condițiile să realizăm în anul 1962 o producție de 5.000 kg. porumb boabe în cultură neiri­gată, de pe suprafața de 400 ha. De aceea am și pornit la lucru. S-a făcut deli­mitarea terenului, alenîndu-se bineîn­țeles pămîntul cel mai bun. A fost în­tocmită schițe terenului, prevăzîndu se solele respective. Apoi această supra­față am împărțit-o în parcele de cîte 50 ha., etichetate cu țăruși pe care le-am dat în primire celor mai des­toinici brigadieri, pricepuți în aplica­­rea regulilor agrotehnice, cum sînt: Valeriu Ibănescu, Ilie Tudose, Alexe Drăguțan, Ion Lupașcu, Gheorghe Filip și alții. Dat fiind faptul că arătura adîncă și îngrășarea solului sînt lucrările de bază în obținerea unei producții mari pînă acum în gospodăria noastră au fost făcute arături la adîncimea de 40 cm. pe 250 ha., din cele 400 rezer­vate porumbului pentru producția de 5.000 kg. boabe la ha. In ceea ce pri­vește administrarea îngrășămintelor, s-au cărat pînă acum 800 tone gunoi de grajd bine putrezit. In condițiile solului gospodăriei noastre, am stabi­lit să dăm cîte 30 tone gunoi de grajd la hectar. Căratul gunoiului de grajd pe aceste sole continuă. De asemenea lucrările tehnice ur­mătoare, ca întreținerea ogoarelor, se­mănatul, prășitul se vor face la un nivel agrotehnic tehnice și fenologice superior, iar datele vor fi ținute, cu multă grijă de către inginerul șef al gospodăriei. Totodată se va urmări și realizarea unui preț de cost cu­ mai scăzut pe tona de porumb. Pentru îmbogățirea cunoștințelor agrotehnice, vom organiza în perioada de iarnă cursuri agrotehnice cu bri­gadierii și­­ mecanizatorii care au luat în primire aceste loturi. Angajîndu-ne să realizăm 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neiri­gată, atît eu cît și ceilalți tehnicieni și ingineri, întregul nostru colectiv de muncă, îndrumați de organizația de partid, nu vom precupeți nici un efort și vom da întreaga atenție aplicării complexului de măsuri agrotehnice necesare. DUMITRU ACRISTEI director G.A.S Tecuci V Y** 1 O construcție cu nu mai puțin de 13 eta­je Vreun nou palat de cut­­ură, sau loc de locuințe ? Nu. E exteriorul impunătoarei clădiri a Fa­bricii de celuloză din cadrul între­prinderii pentru valorificarea­­ tufu­lui de la Brăila. înălțimile ei do­mină cîmpia Bărăganului, pînă nu de mult vestit doar ca grînar al țării. Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov sosește astăzi în Capitală Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în țara noastră la in­vitația Consiliului de Miniștri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aero­portul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octom­brie, la ora 10. In cursul zilei cosmo­nautul Titov va vizita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașo­v Azi, sîmbătă 14 octombrie, în­ jurul orei 10 dimineața, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la aeroportul Băneasa sosirea în Ca­pitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. §> V II IFR II IL SE 71 II IL SE II Un grup de ziariști la Galați Grupul de ziariști din țără, care în­treprind o excursie de documentare In Delta Dunării, după ce au vizitat orașul Brăila, au sosit ieri dimenață în orașul Galați. Cu acest prilej au vizitat Șan­tierul naval, șantierul de construcții de locuințe Țiglina și orașul. In aceeași zi ei au părăsit orașul Galați, îndrep­­tându-se spre Tulcea. Pe șantierul de construcție al viitorului Combinat siderurgic din Galați lucrează numeroase mașini moderne. IN FOTOGRAFIE: Screperis­­tul Constantin Bobeanu, urmă­rind de pe tractorul „Kirov“ pe care-l conduce încărcarea scre­­perului. Cu toate foitele­le recoltatul porumbului și insămințatul griului La 12 octombrie a.c. situația recol­tării porumbului în regiunea noastră arăta că s-au cules 67,15 la sută din suprafețele ocupate de această cultu­ră (inclusiv cele ale G.A.S.-urilor), ceea ce, ținîndu-se cont de timpul des­tul de înaintat se înțelege că este foarte puțin. Porumbul a ajuns de mul­tă vreme în stadiul de coacere și to­tuși datorită ritmului de melc cu care se lucrează, în raionul Brăila, se realizase numai 37,70 la sută. Comi­tetul raional de partid (prim secretar Iov­ S. Toporaș) și Comitetul execu­tiv al sfatului popular raional (pre­ședinte tov. V. Bărbăcaru) nu acordă toată atenția terminării grabnice a recoltării culturilor tîrzii. Destul de anevoios se desfă­șoară mersul recoltării porumbului și în raioanele Tecuci, Galați și Făurei. Or, tărăgănarea eliberării terenului de porumb, aduce după sine și în­­tîrzierea însămînțărilor de toamnă, deoarece o bună parte din grîu se seamănă în porumbiște. Se impune așadar, ca în zilele următoare recol­ta de porumb și celelalte culturi tîr­zii să fie strînse în întregime de pe teren, pentru a se urgenta astfel pre­gătirea solelor destinate însămînțării griului. Despre stadiul semănatului la grîu, vorbește harta de mai sus, din care reiese că majoritatea raioanelor sînt codate sau rămase în urmă cu aces­te lucrări. Organele tehnice din raio­nul Bujor unde au existat unele greu­tăți în ce privește pregătirea terenu­lui din cauza lipsei de umiditate din sol, vor trebui să găsească totuși so­luția pentru ca planul de insă inhițări să fie realizat integral și în perioada optimă. In acest scop este necesar să se facă o reverificare a tuturor su­prafețelor arate în vară și acelea care se constată că pot fi folosite pentru grîu, să fie grabnic pregătite și însă­mânțate. Raion avansat se situează Făureiu­l, unde pînă la 12 octombrie se însă­­mînțase 53,67 la sută. Dar și aici realizările sînt sub posibilități. Cu totul nesatisfăcător se lucrează însă la însămînțări în raioanele Tecuci (cu 27,55 la sută) Focșani (cu 33,99 la sută) și Galați (cu 35,24 la sută) care mai au suprafețe importante de grîu de însămînțat. La Tecuci între 8—12 octombrie s-au însămîțat doar 1.545 ha­ cu grîu, iar raionul Galați a înaintat în același interval de timp numai cu 12 procente. Așa se expli­­că de ce pînă la 12 octombrie, pe re­giune se însămînțaseră cu grîu (in­clusiv G.A.S.-urile), 40,62 la sută din totalul suprafețelor planificate. Pentru urgentarea însluiînțărilor, este necesar să fie intensificat cule­sul porumbului și aceasta în special în raioanele Brăila, Tecuci și Galați, ca în acest fel mecanizatorii să treacă cu toate forțele la pregătirea acelor te­renuri din porumbiște, stabilite a fi însămînțate cu grîu. Cît mai multe tractoare să lucreze ziua și noaptea. De aceea conducerile gospodăriilor de stat și S.M.T.-urilor să organize­ze — după posibilități — schimbul I­ la crt mai multe brigăzi de mecaniza­tori, folosind pentru aceasta mecanici și alte cadre calificate din unități care se privea în conducerea tractoarelor. Oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii, depuneți eforturi sporite pen­tru strîngerea recoltelor tîrzii și reali­zarea in timpul optim a însămînțări­­lor, baza obținerii unor recolte bogate în anul viitor ! LA RECOLTATUL PORUMBULUI LA ÎNSAMÎNȚATUL GRIUIUI Contribuția femeilor O contribuție de seamă și-o aduc fe­meile din cuprinsul raionului Brăila, la valorificarea prin cooperative a impor­tante cantități de ouă și păsări. Pînă în momentul de față ele au valorifi­cat peste 4.063.400 ouă și 10.357 kg. carne de pasăre- Rezultate frumoase în valorificarea acestor produse au obținut femeile din comunele Viziru, Mihai Bravu, Tufești etc. Deșeurile sînt acum folosite o bună parte din materia primă din care se execută nasturi de sidef, deve­nea deșeu de nefolosit. De curînd la fa­brica „Brateșul“ din Galați, un colectiv de muncitori, tehni­ceni și ingineri a conceput și construit o mașină care va­lorifică aproape în întregime aceste deșeuri. în vizită la buni gospodari Zilele trecute pașii ne-au purtat prin Fabrica de conserve de la Tecuci. Cine nu a vizitat fabrica de cîțiva ani își dă seama că este de nerecunoscut. Mai toate utilajele au fost înlocuite cu instalații moderne de înaltă producti­vitate.­­In secția de conserve sterili­zate se fabricau intens conserve din legumele de sezon. Atît eu, Prețul de cost, cit și Productivitatea muncii, ur­măream cu atenție fazele de lucru și admiram măiestria cu care mînuiau utilajele muncitorii de aici. Incepînd de la introducerea materiei prime în lucru și pînă la închiderea recipiente­lor, întregul complex de operație se desfășoară continuu cu o rapiditate care te uimește. Intre timp un tînăr care îl zărisem încă de la­­ intrarea în fabrică s-a a­­propiat de noi. — Sîntem bucuroși că astăzi primim astfel de oaspeți. Colectivul nostru de muncă vă este un bun prieten și vă acordă o grijă deosebită. Tînărul care ne vorbea cu­­ atîta în­flăcărare era tehnicianul Adrian Popa. El nu mai prididea să ne pună la cu­rent cu tot felul de amănunte în legă­tură cu diferitele acțiuni ce le-au în­treprins muncitorii, inginerii și tehni­cienii de aici în scopul îndeplinirii e­­xemplare a sarcinilor de creștere a produc vi­tații muncii și de reducere a prețului de cost. I-am mulțumit pentru informații, apoi am zăbovit cîtva timp pe la fiecare loc de muncă, nu pentru că ne îndoiam de spusele tehnicianului Adrian Popa, ci pentru a gusta din surpriza plăcută pe care ne-a făcut-o colectivul de aici. Iată pe scurt con­statările noastre : — Eu, Productivitatea muncii cer să iau prima cuvîntul, nu pentru că aș fi lipsită de modestie. Sînt principalul factor Motivul e altul, care contribui la reducerea prețului de cost. In ca­drul Fabricii de conserve Tecuci, am crescut viguroasă. 2,1 la sută peste sarcina de plan, nu este deloc o cifră modestă. Dar muncitorii și tehnicienii de aici se vede că nu sînt mulțumiți cu această creștere și de aceea,vor să scoată­­ mai mult de la instalațiile mo­derne cu care este dotată fabrica. La linia de suc de roșii de pildă, printr-o mai bună organizare a muncii și între­ținerea utilajelor în perfectă stare de funcționare, pe lîngă că s-a atins ca­pacitatea de producție proiectată, dar se folosește cu 5 muncitori mai puțin. Un succes similar au obținut și mun­citorii de la secția de conserve steri­lizate. Mașinile de închis borcane și cutii au dat o productivitate cu 10—15 la sută mai mare față de cea planifi­cată. Care este explicația: Totul aici se efectuează cu o precizie de ceasor­nic, continuu și într-un ritm specific întreprinderilor ce dispun de un înalt grad de tehnicitate. Impresionată am rămas și de felul cum se desfășoară munca in secția de ambalaje metalice. Locul de muncă este aprovizioant din plin cu tablă de bună calitate. In vederea evitării stag­nărilor în producție, fiecare mașină este asigurată cu un stoc tampon de tablă bine sortată. Tocmai din aceas* PREȚUL DE COST și PRODUCTIVITATEA MUNCII ~pii. conTAT C. CENUȘA (continuare în pag. a III-a) Grăitoare prin adevărul lor, versu­rile marelui nostru poet George Coș­­nic, sînt astăzi mai actuale ca pri­­ind. Revezi aevea imaginile din „Nunta Zamfirei" intr-o nuntă din marea familie a colectiviștilor. Iar cînd a fost de s-a-mplinit / Aju­nul zilei de nuntă / Din larg cuprins de multe zări / Nuntașii din nouă­zeci de târî / S-au răscolit. Mai sînt incă proaspete nu aminti­ copii elfi are, a căsătorit 3, numai de etnd­e-n colectivă. Se mai gîndește uneori ce s-ar fi ales de viitorul fiicelor și a fecioriile în regimul burghezo-moșieresc. „Patru fete de măritat n-ar fi fost deloc ușor". Mai intti cit de grei era să le faci zestre. Astăzi nici w colectivist din comuna Liești, care ar fete sau băieți de însurat nu-și mai fac o astfel de problemă. Munca nn Zestrea colectivistelor rea Lenuței și Vasilicăi Bor­șan, ima­ginile de la nunta lor. De cum a dat un fapt de zori, au început să se îndrepte spre casa lor, mulțime de fete și flăcăi. Colecti­viștii din gospodăriile agricole colec­tive, rude și prieteni, peste 100 de țărani muncitori din comuna Liești, s-au veselit și au petrecut la nunta lor. A fost atîta chiu și cînt / Cum nu s-a pomenit cuvînt / Și soarele mirat sta-n loc / Că s-a ajuns și-acest noroc / Să vadă el atîta joc / P-acest pămînt. De nunta tinerelor colectiviste, membre ale G.A.C. lismului" din comuna „Victoria socia­liești își a­­mintește și­ acum cu plăcere tineri și virstnici, își amintește mai ales Ște­­fănică Borșan tatăl Lenuței și­ a lui Alexe, soțul Vasilicăi care din cei 10 gospodăria agricolă colectivă le-a adus tuturor belșugul și bunăstarea. Căsătoria nu mai este astăzi un tîrg. Fiicele și fiii de colectiviști își întemeiază căminele din dragoste, din sentimente cinstite, curate. Viitorul tinerilor căsătoriți nu mai este condi­ționat de numărul pogoanelor, de a­­vere. Din veniturile realizate pentru zi­­lele-muncă colectivă, cu efectuate in gospodăria ,­ familia sa in anii de etni­e colectivist, Ștefănică Borșan i-a făcut Lenuței zestre, 4 pieduri, din lină, pentru pat, 3 cuverturi de perete, 4 perne mari și 12 mai mici. ECATERINA ANGHEL (continuare în pag. a IlI-a) c.Din viața Lui ^.ktrmxut Qu­au A­cum toată lumea îl cunoaște. El este văzut la conferințe de presă, la numeroase întîlniri. Se știe unde s-a născut, unde a învățat și a trăit, care a fost calea care l-a dus spre Cosmos. Il cunosc foarte bine pe Gherman Ti­tov — m-am întîlnit cu el înaintea zbo­rului cosmic și după ce el s-a întors pe Pămînt. Cum ați devenit pilot cosmonaut? Cum s-a întimplat aceasta. Intr-una din serile de iarnă, cînd soții Titov se pregăteau să meargă la cinematograf, a sosit curierul. — Urgent la comandantul regimentu­­lui, Tamara a aflat: S-au dus biletele. Gherman de îndată a și uitat de film, deși dorea foarte mult să-l vadă (n. a. la casa ofițerilor, rula filmul „Zboară cocorii“). S-a grăbit să-l urmeze pe soldat. A­­ceastă chemare l-a neliniștit, oarecum, întrucît comandantul regimentului nu deranjează pe piloți pentru lucruri fără importanță și încă în timpul lor liber. Tamara a ieșit în prag ca să-și con­ducă soțul și i-a strigat la despărțire — Ghera, n-ai să întîrzii? — Desigur că eu, P­e Gherman îl frămînta o singură întrebare: de ce îl cheamă? Pro­babil că pentru o problemă im­portantă. In cabinet se afla comandan­tul și un locotenent-colonel necunoscut, care era medic. De ce medic? s-a mi­rat Gherman. Comandantul l-a luat prietenos de braț și l-a prezentat oaspe­telui: Vă rog să-l îndrăgiți și să-l iu­biți. Discuția a început destul de stra­nie : — Gherman Stepanovici, doriți să stăpîniți tehnica nouă ? — Cum să nu­ doresc? Orice pilot dorește acest lucru—a răspuns Titov. Și s-a gîndit: despre ce tehnică este vorba? nu se hotăra să întrebe, parcă nu-i venea așa deodată. — Dar cum stați cu sănătatea? — Deocamdată nu mă plîng. — Faceți sport? — Regulat. După toate probabilitățile în curînd va începe zborul la mari înălțimi. Noi vom selecționa piloți.... — Zborul pe noi avioane?, a întrebat Titov fără să mai aștepte continuarea. — Nu, pesemne pe rachete, — a răs­puns locotenent-colonelul. Aceste cuvinte l-au uimit pe Gher­man. Doar pînă nu de mult el se gîn­­dea: se vor construi noi avioane nemai­văzute și el va zbura pe acestea, se va ridica la mari înălțimi. Dar să zbori cu rachete.... — Sunteți de acord? — a întrebat medicul. — De acord și consider aceasta ca o mare cinste. — Nu vă grăbiți, gîndiți-vă. — Eu, m-am gîndit. Merg cu ochii deschiși și știu ce fac, a spus cu în­flăcărare tinerească Titov. P­înă atunci viața lui Titov se scurgea normal și obișnuit: o copilărie obișnuită, petrecu­tă undeva intr-un sat îndepărtat din Altai, școala u­nde preda tatăl său, pro­fesor de literatură, iar apoi de limbă germană, școala de zbor, aerodromurile străbătute de vuietul motoarelor cu reacție... Și iată că acum viața îl che­ma către necunoscut. Fără să bage de seamă, Titov a a­­juns acasă. De lîngă prag s-a desprins o umbră — îl aștepta Tamara. Se vede că îi așteptase acolo în frig și vînt. Ea s-a apropiat de soț și ca totdeauna l-a mîngîiat pe față. — Mi se pare că ești tulburat. Cheia. Ce s-a întimplat? — Soțul tău se pregătește să zboare spre stele. — Tu totdeauna glumești. Ce fel de stele? Inovație prețioasă La secția forjă, a Uzi­nei mecanice din Galați, operația de îndoit lațu­rile de cuplă se făcea pină nu de mult manual de către 3 muncitori. Inginerul comunist Ste­lian Grindeanu, și-a pro­pus să conceapă un dis­pozitiv cu ajutorul că­ruia munca manuală să fie complet înlăturată. El s-a angajat totodată, ca această inovație să fie terminată și dată în exploatare în cinstea lu­crărilor conferinței orga­nizației de partid pe în­treprindere. Cuvîntul său s-a trans­format zilele acestea în fapte. La secția forță, lațurile de cuplă cu aju­torul acestui dispozitiv care este construit pe principiul unui sistem e­lectro-m­ecanic cu limita­­tori și inversor de mers sînt acum lucrate meca­­nic. Calculele prelimi­nare ale eficacității eco­nomice a inovației in­dică și ele economii anu­ale de cel puțin 25.000 lei, iar productivitatea muncii la confecționarea lațurilor de cupră o creș­tere in 8 ore de 70— 100 bucăți. ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]* zbor. Tamara ,l-a privit cu încordare, dar nu a continuat să-l întrebe. Așa era stabilit între ei, ceea ce trebuie spus, își vor spune singuri. Și, peste cîteva zile, el a spus: — Pregătește-mi geamantanul pen­tru drum. Sînt chemat la Moscova. Și a plecat. In capitală, Gherman a fost supus unui examen medical. Se selecționau piloții cei mai puternici și cei mai re­­zistenții care reacționează rapid la orice schimbare de mediu. După exa­men, lui Gherman i s-a spus : Vă feli­cităm. Sînteți înscris în grupul piloți­lor cosmonauți. — Ați spus că la început soția dvr, nu aproba zborul, iar după aceea l-a aprobat. Cum s-a întimplat aceasta? L-a întrebat pe Titov unul din ziariști. Aceasta s-a întimplat în acea seară cînd Gherman s-a întors acasă de la Moscova. El a deschis ușa și s-a oprit N. MELNIKOV corespondent al Agenției „Novosti“ (continuare in gag­­a UI-a) —— Nu te neliniști. Deocamdată nu

Next