Viața Nouă, iulie-septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5466-5543)
1962-07-22 / nr. 5484
-1 î Proletari din toate tarile, unifi val Organ al Comitetului regional Mi și al Sfatului popular regional Galați ANUL XVIII. Nr. 5484 DUMINICA 22 IULIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Citiți in numărul de azi : — Sporirea producției agricole, sar — Un pas important pentru întărirină de seamă a sfaturilor populare. rea păcii in Asia de sud-est. .... . . „ — Dineul oferit de președintele Su— Amintirea lui Vapțarov. , , , , , ■ « T • , IT , karno in cinstea lui A. I. Mikoian. (pag. a II-a) — Să distrugem toate vetrele de Deficitul bugetar al S. U. A. pe cuscută, anul 1962 se ridică la peste 6 mil.ar(pag. a II-a) de de dolari. — Marea sărbătoare națională a poporului frate polonez. Lucrar lie Consiliului economic și (pag. a IlI-a) social al ° NU— Din activitatea organizațiilor — Evenimentele din Peru. T. M. (pag. a 11T-a) (pag. a IV-n) DIN ACTIVITATEA CABINETELOR TEHNICE Prin întreaga lor activitate pe care o desfășoară, inovatorii și raționalizatorii sunt adevărați colaboraori ai corpului tehnic și ingineresc din fiecare uzină și întreprindere industrială. Ei își aduc o prețioasă contribuție la găsirea soluțiilor tehnice cele mai valoroase pentru mărirea randamentului mașinilor și agregatelor, în vederea creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost, pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor. Cabinetele tehnice, desfășurînd o susținută activitate, sprijinind și realizînd în termen cu mai scurt propunerile de inovații, au devenit adevărate instrumente de introducere pe scară tot mai largă a tehnicii noi. în sprijinul rezolvării problemelor de producție In cadrul unei consfătuiri de producție țesătoarele Unității C a I.T.G. au ridicat o problemă: „Pierdem prea mult timp cu schimbarea Suveicilor la războaiele mecanice simple: opriri pe zi pentru scoaterea Zecile de după consumarea țevii de bătătură, introducerea și fixarea suveicii la butnarul mare de războaie, înseamnă metri de țesături pierduți ,un randament scăzut“. Un colectiv de inovatori, condus de inginerul Dumitru Kiss, a întreprins mai apoi un studiu. Concluzia: neajunsul putea fi înlăturat prin scoaterea și introducerea automată a suveicii. Cu alte cuvinte automatizarea Au fost consultate manualele de specialitate, documentație tehnică și în final problema a fost rezolvată. Inovația a fost aplicată la un număr însemnat de războaie mecanice simple și continuă să fie extinsă. Eficacitatea? Prin creșterea considerabilă a productivității muncii se obțin pe anul de folosință ,920.000 lei economii. ... îmbunătățirea calității țesăturilor și în special înlăturarea brezărilor și a celorlalte defecte de imprimare i-a preocupat și-i preocupă mult pe textiliștii gălățeni. Recent, în sprijinul rezolvării acestei probleme de producție maistrul Gh. Turcea sa prezentat la cabinetul tehnic cu două propuneri de inovații: dispozitiv de eliminare a leșezării țesăturilor și perii mecanice adoptate la ultima mașină de scămoșat pentru curățirea țesăturii înainte de imprimare. Experimentate dispozitivele au dat bune rezultate, îmbunătățind mult finisajul țesăturilor . „Volum sporit de țesături, de o calitate superioară”. Pentru realizarea acestui important obiectiv, pe care și l-au fixat în întrecere textiliștii gălățeni, inovatorii au propus de la începutul anului un număr de 80 inovații și raționalizări. 22 din acestea au și fost aplicate în procesul de producție, iar altele 13 sunt în studiu. E un bilanț bogat Există însă posibilitatea ca numărul inovatorilor să crească. Ne referim la faptul că, exceptînd unitatea A, în celelalte unități numărul inovatorilor e foarte mic. Se cer deci mai mult sprijin,mai multe acțiuni unități,inițiate cu inovatorii celorlalte îmbunătățiri aduse utilajelor Unitățile Complexului de industrializare a lemnului Brăila sunt construite în anii regimului de democrație populară, modern echipate, cu un grad înalt de mecanizare și automatizare. Și cu toate acestea mintea ageră a inovatorilor și raționalizatorilor continuă să se perfecționeze, să le aducă îmbunătățiri. Maiștrii V. Nichifor și Haralambie Frunzeti, de exemplu, a propus în acest an, înlocuirea pompelor „Wellimp” cu un circuit de apă emulsionată la o presiune de 40 atmosfere. Defecțiunile ivite în funcționarea pompelor și care provocau stagnări în procesul de producție au fost astfel înlăturate. Modificînd mașina de secționat bușteni, tehnicianul M. Dîmache i-a sporit cu mult productivitatea, făcînd să se obțină anual 67.000 lei economii. Acestea sînt doar două din cele 16 inovații aplicate în procesul de producție, anul acesta, în cadrul complexului de industrializare a lemnului Brăila și care contribuie la obținerea unei economii de 132.000 lei. Alte 24 de propuneri au fost admise pentru experimentare. Bunele rezultate obținute în activitatea sa de către cabinetul tehnic de act se datoresc consfătuirilor periodice organizate cu inovatorii, sprijinului acordat în rezolvarea și definitivarea propunerilor. O inovație - 300.000 lei economii 350 de inovații propuse, aproape 120 aplicate, cu un efect economic antecalculat de peste 2 milioane lei. Acestea sunt realizările inovatorilor și raționalizatorilor de la Uzinele „Progresul“ din Brăila, obținute de la începutul anului și pină în prezent. Printre cei 300 de inovatori activi pe care îi are colectivul uzinei se numără și tov. Dumitru Avramescu. Propunînd modificarea sistemului de alimentare cu energie electrică a receptoarelor din halele de prelucrare la rece și alimentarea prin schema clasică radială — de alimentare, el a contribuit la obținerea unei economii anuale in valoare de 303.000 lei . Fruntașii în producție Savin loader și Costică Botu de la Fabrica de oberestea din Greșii, raionul Focșani, secționa buștenii care peste puțin timp vor intra la gatere. Frezorul atemist Ștefan Vlad de la I.S.C.L. Galați, lucrînd la bacurile de sudat lanțuri, își depășește sarcine de pian cu peste 10 la sută. • •€• .1 IpROBUMA Stt.eA. Odată cu recoltatul cerealelor și leguminoaselor, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre, lucrează din plin la executarea arăturilor de vară. Experiența gospodăriilor de stat și a gospodăriilor agricole colective a dovedit că executarea arăturilor de vară, la timp și de bună calitate, aduce însemnate sporuri de recoltă. Convinși de acest lucru, mecanizatorii din stațiunile de mașini și tractoare din regiune, mobilizați de organizațiile de partid au executat până acum alături de vară pe însemnate suprafețe de miriște. Spre exemplu, în raionul Fău ei, pină la 20 iulie s-a executat această lucrare pe aproape 10.000 ha, pe suprafețe tot atît de întinse s-au executat arături și în raioanele Brăila și Bujor. Ritmul arăturilor nu a mers totuși în pas cu recoltatul, pe măsura posibilităților, în raioanele Focșani, Galați și Tecuci, unde arăturile s-au executat pe suprafețe cuprinse între numai 2.000 —6.500 ha. Executînd arături de vară în afara faptului că se crează condiții pentru înmagazinarea și păstrarea apei in sol, se mărește de 2 pină la 6 ori cantitatea de săruri minerale cu azot (nitrați) în funcție de tipul și structura solului, se favorizează aerisirea și refacerea structurii solului. Ținînd seama de importanța covîrșitoare pe care o au arăturile de vară în obținerea unor producții vegetale mari, organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și conducerile gospodăriilor agricole de stat și ale S. M. T.-urilor trebuie să mobilizeze mecanizatorii și să le creeze cele mai bune condiții de lucru pentru a termina intr-un timp cel mai scurt și de bună calitate arăturile de vară. DE PE OGOARE Intensificarea arăturilor de vară 3.269 kg. orz la hectar De pe cele 227 de hectare cultivate cu orz se va obține în acest an o producție de 2.287 kg. la hectare — prevedea planul de producție pe acest an al G. A. S. Piscu. Terminind treierișul, s-a constatat că producția medie, la hectar a fost de 3.269 kg., depășindu-se planul cu 982 kg la hectar. La obținerea acestei producții au contribuit în mare măsură Ștefan Grosu, Dumitru Stăvărache, Pavel Safta, Iancu Mărgineanu și alți mecanizatori. Ca răsplată ei au fost premiați de către consiliul G.A.S. ALEX. STRÂMBEANU mecanic agricol ••• •»••••«• ••• .1 .«.mi. ■•••«• •«■•«••••• li notasem numele fiindcă pur și Amplu măcea Dodon interesa. Știam că Mihu-i încă personajul ideal pentru un reportaj, de altfel și Samoilă Malacii, secretarul comitetului V. T. Al. Ia secția lăcătușerie, mă avertizase : — Nu vă grăbiți cu Dodon. Acum este un tovarăș bun, ordonat, înțelege că munca nu înseamnă numai mijlocul de a obține un salariu, dar vă rog să mai așteptați. E mai bine să nu fie deocamdată popularizat. Așa stăteau lucrurile cu Dodon. Și totuși ne place să vorbim uneori și despre oameni care n-au făcut nimic extraordinar, pe care livezi cum ard de dorința de a se simți ușori, eliberați de lipsurile care [UNK] ti priponesc undeva, intr-o periferie obscură, ca pe niște pietre de rnu. Vorbim și despre asemenea oameni și poate n-ar trebui să vorbim, ar trebui să mai așteptăm: unii se înfumurează, își iau lumea in cap. [și închipuie că dacă au devenit oarecum oameni de trebă, ceilalți din jur, sunt datori, să le fie recunoscători. Că ei, vezi dumneata? au făcut cine știe ce mare lucru. Alții, însă, cei mai mulți, ne dau satisfacții. Suntem bucuroși că și ei se aliniază in rindurile acelora in care avem nădejde. Vorbim despre ei și fiindcă vrem să-i ajutăm: „Măi frate, până aici e bine. Acum ești pe linia de plutire. Dă-i bătăi!“ Mircea Dodon a ajuns și el la linia de plutire. Tovarășii săi de muncă știu asta, dar nu i-o spun, 'l malasia, vor să aibă certitudinea, că tot ce face Dodon, nu-i un foc de paie. La cei 22 de ani ai săi, are înfățișarea marinarului robust care iți îndoaie o bară de metal numai in miini, uitindu-se la tine și glumind.Lucrează la Șantierul naval Galați de patru sau cinci ani și este considerat un lăcătuș bun, nu insă foarte bun. Aprecierile acestea datează de puțină vreme, de numai câteva luni. Înainte, Dodon fusese un tânăr cu apucături unite. o ..podoabă", cum obișnuia să i se spună. Am avut ocazia să stau mai îndelung de vorbă cu el și să înțeleg că accidentele din viața sa s-au datorat mai degrabă unor elemente certate cu disciplina.. Dodon s-a trezit tirziu, nu-i prea mult de atunci dar s-a trezit. Vîrsta la care, de multe ori, nu știi să-ți alegi prieteni, i-a jucat feste. Credea că face o mare grozăvie dacă fumează, dacă bea sau se tine de scandaluri. In el existau dedublate mereu două firi opuse : írna predispusă spre „aventuri“, spreo descompunere morală, o fire anarhică și recalcitrantă, alta, mai puternică totuși, a unui tînăr cinstit, capabil să fie util societății. Mi s-a povestit, de pildă, că Dodon făcea chefuri și se lega de fete, înhăitat cu elemente imorale și, în același timp găsea satisfacții în cititul unei cărți bune, in vizionarea unui spectacol sau a unui film. In zilele de salariu, cină librăria amenaja standuri în secție. Dodon cumpăra cite trei-patru cărți, și le alegea pe cele mai bune. , — Măi, Dodon. — l-a întrebat odată Parșov, secretarul organizației de bază — de ce cumperi tu cârti? — Ca să citesc, nene. — Și de ce citești tu, măi Dodon? — Fiecare om citește, învață este ceva din cărți... — Bine, dar tu nu înveți nimici — Nene, nu mă lua eu de astea. Munca in șantier o considera un fel de rău necesar (oricum — spunea el — trebuie să trăiești). O sursă bănească pentru escapadele nocturne. Lucra ce i se dădea, și i se dădea comenzi simple, de categorie inferioară, pentru că nimeni nu avea încredere în el, iar când își făcea .,suma“ 5.600 de lei, începea să lipsească, trăgea chiulul. Organizația de partid, utemiștii, și-au dat seama de pericolul în care se află tînărul Dodon. S-a discutat cu el intre patru ochi, a fost criticat în adunări generale. Dodon suporta total cu stoicism, afișînd o mină de superioritate („Ude, dom’le, ăști iar mă prelucrează!“). Uneori ca tadixea să-și ia angajamente, dar, in zilele următoare, atitudinea sa rămînea neschimbată. Mulți au crezut că tînărul acesta este iremediabil pierdut. Atunci a intervenit lori Parșov și a cerut ca Dodon să treacă in brigada lui. In prealabil, secretarul organizației de partid discutase cu oamenii din brigadă și hotăriseră să-l considere pe Dodon lucrător ca și ceilalți, să nu se mai țină seama de antecedente. Intre timp însă, Dodon făcuseră niște scandaluri în oraș, cu o „gașcă“, și li se intentase la toți un proces. Tiran, unul dintre acești „prieteni“ a fost condamnat. Dodon a scăpat de detențiune ca prin urechile acului. Probabil că acest duș rece l-a readus la realitate. O perioadă, Dodon a fost foarte liniștit. Parșov a sesizat faptul și a intervenit. I s-au dat lucrări de răspundere, comenzile respective trebuind să le execute cu unul dintre cei mai destoinici utemiști, cu Aurel Vrabie. Seriozitatea acestuia, pasiunea lui pentru muncă, i-au transmis încetul cu încetul și lui Dodon. Relatez o intîmplare pe care Samoilă Malaca, secretarul organizației de tineret, o consideră fundamentală in transformarea morală a lui Dodon. Intr-o zi, Vrabie a primit o lucrare complicată de montaj. A studiat cu Dodon schițele și s-au apucat amândoi de treabă. Fiindcă în cele opt ore n-au reușit să termine lucrarea, au hotărit să rămână și după program. In drum spre casă, Dodon i-a spus tovarășului său: MANOLE AUNEANU (continuare în pag. a II-a) O zi ajută ț "• Ü! ifil*!îiîi tiitiifîli"*1 • • MV'Ju<3l!.*L’ill«IdALlilLtU»* ■ a..a..>..i In raionul Faurei S-a încheiat treierișul griului și secarei In marea bătălie pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de păioase, mecanizatorii și colectiviștii din raionul Făurei au ieșit victorioși. Ieri, consiliul agricol raional a vestit redacția că treierișul recoltei de grîu și secară de pe cele 37.891 de hectare a fost terminat. Fără îndoială acest succes se datorește muncii entuziaste a mecanizatorilor și colectiviștilor, care, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au folosit întreaga capacitate de lucru a combinelor și batozelor. \ TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKY, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CY RANKIEWICZ, Președintele Consiliului de Miniștri al Republici Populare Polone VARȘOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și întregul popor român, vă transmit dv. și prin dv poporului polonez frate un fierbinte salut și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Poone. Participând din toată inima la această sărbătoare poporul romîn îșî exprimă bucuria sa pentru victoriile obținute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in munca sa liberă și creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă s-au statornicit și se dezvoltă neîntrerupt relații de prietenie trainică și de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două țări, la întărire unității lagărului țărilor socialiste. Exprimînd năzuințele de pace ale popoarelor romîn și polonez, țările noastre împreună cu Uniunea Sovietică și celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală și totală pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial, pentu triumful politicii leniniste de coexistentă pașnică și victoria cauzei socialismului și păcii în lume. Vă urăm dragi tovarăși dv. și întregului popor polonez noi și mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Sonetă plutitoare construită la S. N. G. Zilele acestea la Șantierul naval Galați a fost dată în folosință pentru prima dată la noi în țară, o sonetă plutitoare. In trecut sonetele plutitoare erau aduse din străinătate. Proiectarea și confecționarea acestei sonete în Șantierul naval Galați a fost necesară datorită nevoilor mereu crescânde de utilaj modern în construcțiile hidrotehnice. Față de vechile sonete terestre, noua sonetă plutitoare are o putere dublă la berbec. De asemenea, ea este prevăzută cu amenajări speciale pentru condiții normale de lucru la bord. Din colectivul care a lucrat la confecționarea ei se evidențiază tov. Radu Anton, Oprea Eremia, Vasile Profir și alții. MIRCEA CIȘMAN corespondent Filmul e astăzi tot mai îndrăgit După o zi de muncă pe ogoare, mulți dintre colectiviștii din comuna Corod, raionul Tecuci, se îndreaptă spre căminul cultural. Pe lângă celelalte manifestări cultural-artistice la care participă tot mai mulți colectiviști, ei pot viziona și filmele prezentate aici. In anul acesta, de exemplu, la căminul cultural din Corod, au fost prezentate peste 175 filme artistice și documentare, care au fost vizionate de aproaape 20.000 de cetățeni. = == PRIN MUNCĂ PATRIOTICĂ Muncitorii din cadrul I. O. I. L. „I. G. Frimu“ Brăila, sunt preocupați de buna gospodărire și înfrumusețare a întreprinderii. In afara orelor de program, prin muncă patriotică, au curățat și nivelat terenul din curtea întreprinderii. Tot cu această ocazie s-au plantat flori și s-au amenajat spații verzi In aceste munci s-au evidențiat tov. Petre Vasile, Ștefan Sava, Dobre Coman și alții care răspund întotdeauna la acțiunile organizate pentru înfrumusețarea întreprinderii noastre. V. TâN"în corespondent Faceți o fotografie... Ne aflăm la Stațiunea experimentală agricolă Brăila. E plăcut aici: clădiri frumoase, amplasate ordonat, drumuri și alei drepte și multă vegetație. De-o parte și de alta a căilor de acces, întîlnim pomi, arbuști, flori, spații verzi. Cineva ne însoțește pină la birouri. — Sînteți de la gazetă?, ne iscodește privind către aparatul de fotografiat. — Da, de la gazetă.. — Bine ați făcut că v-ați oprit pe la noi. Găsiți multe lucruri frumoase. Bune pentru fotografiat. De ieri, în livada stațiunii, s-a început culesul piersicilor. Rodul este bogat. S-au arcuit ramurile de greutatea fructelor. A trebuit ca la mulți piersici să punem lemne pentru susținerea crengilor. Au fructe multe, frumoase și mari. 5—6 piersici la kilogram. —Se lucrează și astăzi la recoltatul piersicilor? — Desigur oamenii sunt acolo. N-ar fi rău să faceți o fotografie. Mergem prin: vadă.. Intr-adevăr pomii sînt plini de rod. Ar fi imposibil să înaintezi dacă n-ai ține drept, printre rînduri. Crengile sînt aplecate pină aproape de pămînt. Străbate de undeva din dreapta un cîntec. E semna că intr-acolo se lucrează la culesul piersicilor. Trecem pe lingă lădițe pline, stivuite sub ramuri, la umbră. — Sunt gata pentru expediere la Magazinul Gostat, ne înștiințează un muncitor. De ieri și până la ora asta, am trimis peste 1.000 de kilograme. Și ce mai piersici! Tot una și una. ... Ne-am oprit la un grup de muncitoare .1 gerbonica Ion, Elena Dra JL CONSTANTIN Ghici și Florica Țăranu. Culegeau cu îndemînare și le așezau în lădițe. — Ați venit să ne fotografiați? ,ai trebă una, mai vorbăreață. — Dar Vă facem o fotografie. IN FOTOGRAFIE Muncitoarea Șerbănîca Ion din brigada pomt-viticolă, lucrînd la recoltatul persicilor „ , „ 1 Foto . P. POPA