Viața Nouă, iulie-septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5466-5543)

1962-07-22 / nr. 5484

-1 î Proletari din toate t­arile, unifi­ va­l Organ al Comitetului regional Mi și al Sfatului popular regional Galați A­N­U­L XVIII. Nr. 5484 DUMINICA 22 IULIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Citiți in numărul de azi : — Sporirea producției agricole, sar­ — Un pas important pentru în­tări­­rină de seamă a sfaturilor populare. rea păcii in Asia de sud-est. .... . . „ — Dineul oferit de președintele Su­— Amintirea lui Vapțarov. , , , , , ■ « T • , IT , karno in cinstea lui A. I. Mikoian. (pag. a II-a) — Să distrugem toate vetrele de­­ Deficitul bugetar al S. U. A. pe cuscută, anul 1962 se ridică la peste 6 mil.ar­(pag. a II-a) de de dolari. — Marea sărbătoare națională a poporului frate polonez. Lucrar lie Consiliului economic și (pag. a IlI-a) social al °­ N­U­— Din activitatea organizațiilor — Evenimentele din Peru. T. M. (pag. a 11T-a) (pag. a IV-n) DIN ACTIVITATEA CABINETELOR TEHNICE Prin întreaga lor activitate pe care o desfășoară, inovatorii și rațio­­nalizatorii sunt adevărați colabora­ori ai corpului tehnic și ingineresc din fiecare uzină și întreprindere industrială. Ei își aduc o prețioasă contribuție la găsirea soluțiilor tehnice cele mai valoroase pentru mărirea randamentului mașinilor și agregatelor, în vederea creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost, pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor. Cabinetele tehnice, desfășurînd o susți­nută activitate, sprijinind și realizînd în termen cu­ mai scurt propuneri­le de inovații, au devenit adevărate instrumente de introducere pe scară tot mai largă a tehnicii noi. în sprijinul rezolvării problemelor de producție In cadrul unei consfătuiri de produc­ție țesătoarele Unității C a I.T.G. au ridicat o problemă: „Pierdem prea mult timp cu schimbarea Suveicilor la războaiele mecanice simple: opriri pe zi pentru scoaterea Zecile de după consumare­a țevii de bătătură, introdu­cerea și fixarea suveicii la butnarul mare de războaie, înseamnă metri de țesături pierduți ,un randament scă­zut“. Un colectiv de inovatori, condus de inginerul Dumitru Kiss, a între­prins mai apoi un studiu. Concluzia: neajunsul putea fi înlăturat prin scoa­terea și introducerea automată a su­veicii. Cu alte cuvinte automatizarea Au fost consultate manualele de spe­cialitate, documentație tehnică și în final problema a fost rezolvată. Inova­ția a fost aplicată la un număr în­semnat de războaie mecanice simple și continuă să fie extinsă. Eficacitatea? Prin creșterea considerabilă a produc­­tivității muncii se obțin pe anul de folosință ,920.000 lei economii. ... îmbunătățirea calității țesăturilor și în special înlăturarea brezărilor și a celorlalte defecte de imprimare i-a preocupat și-i preocupă mult pe texti­­liștii gălățeni. Recent, în sprijinul re­zolvării acestei probleme de producție maistrul Gh. Turcea s­a prezentat la cabinetul tehnic cu două propuneri de inovații: dispozitiv de eliminare a leșe­­zării țesăturilor și perii mecanice a­­doptate la ultima mașină de scămo­­șat pentru curățirea țesăturii înainte de imprimare. Experimentate dispozi­tivele au dat bune rezultate, îmbună­tățind mult finisajul țesăturilor . „Volum sporit de țesături, de o ca­litate superioară”. Pentru rea­lizarea acestui important obiectiv, pe care și l-au fixat în întrecere textiliștii gălățeni, inovatorii au propus de la în­ceputul anului un număr de 80 ino­vații și raționalizări. 22 din acestea au și fost aplicate în procesul de pro­ducție, iar altele 13 sunt în studiu. E un bilanț bogat E­xistă însă posibili­tatea ca numărul inovatorilor să crea­scă. Ne­ referim la faptul că, exceptînd unitatea A, în celelalte unități numă­rul inovatorilor e foarte m­ic. Se ce­r deci mai mult sprijin,­­mai multe ac­țiuni unități,inițiate cu inovatorii celorlalte îmbunătățiri aduse utilajelor Unitățile Complexului de industriali­zare a lemnului Brăila sunt construite în anii regimului de democrație populară, modern echipate, cu un grad înalt de mecanizare și automatizare. Și cu toate acestea mintea ageră a inovatorilor și raționalizatorilor con­tinuă să se perfecționeze, să le aducă îmbunătățiri. Maiștrii V. Nichifor și Haralambie Frunzeti, de exemplu, a propus în acest an, înlocuirea pompelor „Well­­imp” cu un circuit de apă emulsionată la o presiune de 40 atmosfere. Defec­țiunile ivite în funcționarea pompelor și care provocau stagnări în procesul de producție au fost astfel înlăturate. Modificînd mașina de secționat bușteni, tehnicianul M. Dîmache i-a sporit cu mult productivitatea, făcînd să se ob­țină anual 67.000 lei economii. Acestea sînt doar două din cele 16 inovații aplicate în procesul de pro­ducție, anul acesta, în cadrul comple­xului de industrializare a lemnului Bră­ila și care contribuie la obținerea unei economii de 132.000 lei. Alte 24 de propuneri au fost admise pentru expe­rimentare. Bunele rezultate obținute în activitatea sa de către cabinetul tehnic de act se datoresc consfătuirilor pe­riodice organizate cu inovatorii, spri­jinului acordat în rezolvarea și defini­tivarea propunerilor. O inovație - 300.000 lei economii 350 de inovații propuse, aproape 120 aplicate, cu un efect economic an­­tecalculat de peste 2 milioane lei. A­­cestea sunt realizările inovatorilor și raționalizatorilor de la Uzinele „Pro­gresul“ din Brăila, obținute de la în­ceputul anului și pină în prezent. Prin­tre c­ei 300 de inovatori activi pe care îi are colectivul uzinei se numără și tov. Dumitru Avramescu. Propunînd modificarea sistemului de alimentare cu energie electrică a receptoarelor din halele de prelucrare la rece și a­­limentarea prin schema clasică radia­­lă — de alimentare, el a contribuit la obținerea unei economii anuale in valoare de 303.000 lei . Fruntașii în producție Savin loader și Costică Botu de la Fabrica de­ obe­res­tea din Greșii, raionul Focșani, secționa buștenii care peste puțin timp vor intra la gatere. Frezorul atemist Ștefan Vlad de la I.S.C.L. Galați, lucrînd la ba­­curile de sudat lanțuri, își depășește sarcin­­e de pian cu peste 10 la sută. • •€• .1 IpROBUMA Stt.eA. Odată cu recolta­tul cerealelor și le­guminoaselor, oa­menii muncii de pe ogoarele regiunii noastre, lucrează din plin la executarea arăturilor de vară. Experiența gospodăriilor de stat și a gospodăriilor agricole colective a do­vedit că executarea arăturilor de vară, la timp și de bună calitate, aduce însemnate sporuri de recoltă. Convinși de acest lucru, mecanizatorii din sta­țiunile de mașini și tractoare din re­giune, mobilizați de organizațiile de partid au executat până acum alături de vară pe însemnate suprafețe de mi­riște. Spre exemplu, în raionul Fău ei, pină la 20 iulie s-a executat această lucrare pe aproape 10.000 ha, pe su­prafețe tot atît de întinse s-au exe­cutat arături și în raioanele Brăila și Bujor. Ritmul arăturilor nu a mers totuși în pas cu recoltatul, pe măsura posi­­bilităților, în raioanele Focșani, Galați și Tecuci, unde arăturile s-au executat pe suprafețe cuprinse între numai 2.000 —6.500 ha.­ Executînd arături de vară în afara faptului că se crează condiții pentru înmagazinarea și păstrarea apei in sol, se mărește de 2 pină la 6 ori can­titatea de săruri minerale cu azot (nitrați) în funcție de tipul și struc­tura solului, se favorizează aerisirea și refacerea structurii solului. Ținînd seama de importanța covîrși­­toare pe care o au arăturile de vară în obținerea unor producții vegetale mari, organele și organizațiile de par­tid, sfaturile populare și conducerile gospodăriilor agricole de stat și ale S. M. T.-urilor trebuie să mo­bilizeze mecanizatorii și să le creeze cele mai bune condiții de lucru pentru a termina intr-un timp cel mai scurt și de bună calitate arăturile de vară. DE PE OGOARE Intensificarea arăturilor de vară 3.269 kg. orz la hectar De pe cele 227 de hectare cultivate cu orz se va obține în acest an o producție de 2.287 kg. la hectare — prevedea planul de pro­ducție pe acest an al G. A. S. Piscu. Terminind treierișul, s-a constatat că produc­ția medie, la hectar a fost de 3.269 kg., depă­­șindu­-se planul cu 982 kg la hectar. La obți­nerea acestei producții au contribuit în mare măsură Ștefan Grosu, Dumitru Stăvărache, Pa­vel Safta, Iancu Mărgi­­neanu și alți mecaniza­tori. Ca răsplată ei au fost premiați de către consiliul G.A.S. ALEX. STRÂMBEANU mecanic agricol ••• •»­••••«• ••• .1 .«.mi. ■•••«• •«■•«••••• li notasem numele fiindcă pur și Amplu mă­cea Dodon interesa. Știam că Mih­­­u-i încă personajul i­­deal pentru un reportaj, de altfel și Samoilă Malacii, secretarul comi­tetului V. T. Al. Ia secția lăcătu­­șerie, mă avertizase : — Nu vă grăbiți cu Dodon. A­­cum este un tovarăș bun, ordonat, înțelege că munca nu înseamnă nu­mai mijlocul de a obține un sala­riu, dar vă rog să mai așteptați. E mai bine să nu fie deocamdată popularizat. Așa stăteau lucrurile cu Dodon. Și totuși ne place să vorbim u­­neori și despre oameni care n-au făcut nimic extraordinar, pe care li­vezi cum ard de dorința de a se simți ușori, eliberați de lipsurile care [UNK] ti priponesc undeva, intr-o pe­riferie obscură, ca pe niște pietre de rnu. Vorbim și despre asemenea oa­meni și poate n-ar trebui să vorbim, ar trebui să mai așteptăm: unii se înfumurează, își iau lumea in cap. [și­ închipuie că dacă au devenit oa­­­recum oameni de trebă, ceilalți din jur, sunt datori, să le fie recunos­cători. Că ei, vezi dumneata? au fă­cut cine știe ce mare lucru. Alții, în­să, cei mai mulți­, ne dau satisfacții. Suntem­ bucuroși că și ei se alinia­­ză in rindurile acelora in care avem nădejde. Vorbim despre ei și fiindcă vrem să-i ajutăm: „Măi frate, până aici e bine. Acum­ ești pe linia de plu­tire. Dă-i bătăi!“ Mircea Dodon a ajuns și el la li­­nia de plutire. Tovarășii săi de mun­că știu asta, dar nu i-o spun, 'l ma­­lasia, vor să aibă certitudinea, că tot ce face Dodon, nu-i un foc de paie. La cei 22 de ani ai săi, are în­fățișarea marinarului robust care iți îndoaie o bară de metal numai in miini, uitindu-se la tine și glu­mind.­­Lucrează la Șantierul naval Galați de patru sau cinci ani și es­te considerat un lăcătuș bun, nu in­să foarte bun. Aprecierile acestea datează de puțină vreme, de numai câteva luni. Înainte, Dodon fusese un tânăr cu apucături unite. o ..po­doabă", cum obișnuia să i se spu­nă. Am avut ocazia să stau mai în­delung de vorbă cu el și să înțeleg că accidentele din viața sa s-au da­torat mai­ degrabă unor elemente cer­tate cu disciplina.. Dodon s-a tre­zit tirziu, nu-i prea mult de atunci dar s-a trezit. Vîrsta la care, de multe ori, nu știi să-ți alegi prieteni, i-a jucat fes­te. Credea că face o mare grozăvie dacă fumează, dacă bea sau se ti­ne de scandaluri. In el existau de­­dublate mereu două firi opuse :­ ír­na predispusă spre „aventuri“, spre­­o descompunere morală, o fire anar­hică și recalcitrantă, alta, mai puter­nică totuși, a unui tînăr cinstit, ca­pabil să fie util societății. Mi s-a povestit, de pildă, că Dodon făcea chefuri și se lega de fete, înhăitat cu elemente imorale și, în același timp găsea satisfacții în cititul unei cărți bune, in vizionarea unui spectacol sau a unui film. In zilele de salariu, cină librăria amenaja standuri în secție. Dodon cumpăra cite trei-patru cărți, și le a­­legea pe cele mai bune. , — Măi, Dodon. —­ l-a întrebat oda­tă Parșov, secretarul organizației de bază — de ce cumperi tu cârti? — Ca să citesc, nene. — Și de ce citești tu, măi Dodon? — Fiecare om citește, învață es­te ceva din cărți... — Bine, dar tu nu înveți nimici — Nene, nu mă lua eu de astea­. Munca in șantier o considera un fel de rău necesar (oricum — spu­nea el — trebuie să trăiești). O sursă bănească pentru escapadele nocturne. Lucra ce i se dă­dea, și i se dădea comenzi simple, de categorie inferioa­ră, pentru că nimeni nu avea încre­dere în el, iar când își făcea .,suma“ 5.600 de lei, începea să lipsească, trăgea chiulul. Organizația de partid, utemiștii, și-au dat seama de pericolul în care se află tînărul Dodon. S-a discutat cu el intre patru ochi, a fost criti­cat în adunări generale. Dodon su­­­porta total cu stoicism, afișînd o mină de superioritate („Ude, dom’le, ăști iar mă prelucrează!“). Uneori ca tadixea să-și ia angajamente, dar, in zilele următoare, atitudinea sa rămînea neschimbată. Mulți au cre­zut că tînărul acesta este iremedia­bil pierdut. Atunci a intervenit lori Parșov și a cerut ca Dodon să trea­că in brigada lui. In prealabil, se­cretarul organizației de partid discu­tase cu oamenii di­n brigadă și ho­­tăriseră să-l considere pe Dodon lu­crător ca și ceilalți, să nu se mai țină seama de antecedente. Intre timp însă, Dodon făcuseră niște scandaluri în oraș, cu o „gașcă“, și li se intentase la toți un proces. Ti­ran, unul dintre acești „prieteni“ a fost condamnat. Dodon a scăpat de detențiune ca prin urechile acului. Probabil că acest duș rece l-a rea­dus la realitate. O perioadă, Dodon a fost foarte liniștit. Parșov a se­sizat faptul și a intervenit. I s-au dat lucrări de răspundere, comen­zile respective trebuind să le execu­te cu unul dintre cei mai destoinici utemiști, cu Aurel Vrabie. Seriozi­tatea acestuia, pasiunea lui pentru muncă, i-au transmis încetul cu în­cetul și lui Dodon. Relatez o intîm­­plare pe care Samoilă Malaca, se­cretarul organizației de tineret, o consideră fundamentală in transfor­marea morală a lui Dodon. Intr-o zi, Vrabie a primit o lucrare com­plicată de montaj. A studiat cu Do­­don schițele și s-au apucat amân­doi de treabă. Fiindcă în cele opt ore n-au reușit să termine lucra­rea, au hotărit să rămână și după program. In drum spre casă, Dodon i-a spus tovarășului său: MANOLE AUNEANU (continuare în pag. a II-a) O zi ajută ț "• Ü! ifil*!îiîi tiitiifîli"*1 • • MV'Ju<3l!.*L’ill«IdALlilLtU»* ■ a..a..>..i In raionul Faurei S-a încheiat treierișul griului și secarei In marea bătălie pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de păioase, mecanizatorii și colectiviștii din raionul Făurei au ieșit victorioși. Ieri, consiliul agricol raional a vestit redacția că treierișul recoltei de grîu și secară de pe cele 37.891 de hectare a fost terminat. Fără îndoială acest succes se dato­­rește muncii entuziaste a mecanizato­rilor și colectiviștilor, care, sub îndru­marea organizațiilor de partid, au fo­losit întreaga capacitate de lucru a combinelor și batozelor. \ TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZA­WADZKY, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CY RAN­KIEWICZ, Președintele Consiliului de Miniștri al Republici Populare Polone VARȘOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Stat,­ Consiliul de Mini­ștri al Republicii Populare Române și întregul popor român, vă transmit dv. și prin dv poporului polonez frate un fierbinte salut și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Poone. Participând din toată inima la această sărbătoare poporul romîn îșî exprimă bucuria sa pentru victoriile obținute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in munca sa liberă și crea­­toare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă s-au sta­tornicit și se dezvoltă neîntrerupt relații de prietenie trainică și de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două țări, la întărir­e unității lagărului țărilor socialiste. Exprimînd năzuințele de pace ale popoarelor romîn și polonez, țările noa­­stre împreună cu Uniunea Sovietică și celelalte state socialiste militează ne­abătut pentru dezarmarea generală și totală pentru lichidarea rămășițelor ce­lui de-al doilea război mondial, pent­u triumful politicii leniniste de coexistent­­ă pașnică și victoria cauzei socialismului și păcii­ în lume. Vă urăm dragi tovarăși dv. și întregului popor polonez noi și mari suc­cese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Polo­­niei socialiste prietene. G­H­EORG­HE G­H­EORG­HIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Sonetă plutitoare construită la S. N. G. Zilele acestea la Șantierul na­val Galați a fost dată în folosin­ță pentru prima dată la noi în țară, o sonetă plutitoare. In tre­­cut sonetele plutitoare erau adu­se din străinătate. Proiectarea și confecționarea a­­cestei sonete în Șantierul naval Galați a fost necesară datorită nevoilor mereu crescânde de utilaj modern în construcțiile hidroteh­nice. Față de vechile sonete terestre, noua sonetă plutitoare are o pu­tere dublă la berbec. De asemenea, ea este prevăzută cu amenajări speciale pentru condiții normale de lucru la bord. Din colectivul care a lucrat la confecționarea ei se evidențiază tov. Radu Anton, Oprea Eremia, Vasile Profir și al­ții. MIRCEA CIȘMAN corespondent Filmul e astăzi tot mai îndrăgit După o zi de muncă pe ogoare, mulți dintre colectiviștii din comuna Corod, raionul Tecuci, se îndreaptă spre că­minul cultural. Pe lângă celelalte ma­­nifestări cultural-artistice la care par­­ticipă tot mai mulți colectiviști, ei pot viziona și filmele prezentate aici. In a­­nul acesta, de exemplu, la căminul cultural din Corod, au fost prezentate peste 175 filme artistice și documen­tare, care au fost vizionate de aproaa­pe 20.000 de cetățeni. = == PRIN MUNCĂ PATRIOTICĂ Muncitorii din cadrul I. O. I. L. „I. G. Frimu“ Brăila, sunt preo­cupați de buna gospodărire și în­frumusețare a întreprinderii. In afara orelor de program, prin muncă patrio­tică, au curățat și nivelat­­ terenul din curtea întreprinderii. Tot cu această ocazie s-au plantat flori și s-au ame­najat spații verzi In aceste munci s-au evidențiat tov. Petre Vasile, Ștefan Sava, Dobre Co­­man și alții care răspund întotdeauna la acțiunile organizate pentru înfrumu­sețarea întreprinderii noastre. V. TâN"în corespondent Faceți o fotografie­­... Ne aflăm la Sta­țiunea experimenta­lă agricolă Brăila. E plăcut aici: clă­diri frumoase, am­­plasate ordonat, drumuri și alei drepte și multă ve­getație. De-o parte și de alta a căilor de acces­, întîln­im­ pomi, arbuști, flori, spații verzi. Cineva ne înso­țește pină la biro­uri. — Sînteți de la gazetă?, ne iscodeș­te privind către a­­paratul de fotogra­­­fiat. — Da, de la ga­zetă.. — Bine ați făcut că v-ați oprit pe la noi. Găsiți multe lucruri frumoase. Bune pentru foto­grafiat. De ieri, în livada stațiunii, s-a început culesul pier­sicilor. Rodul este bogat. S-au arcuit ramurile de greu­tatea fructelor. A trebuit ca la mulți piersici să punem lemne pentru susți­nerea crengilor. Au fructe multe, fru­moase și mari. 5—6 piersici la kilogram. —Se lucrează și astăzi la recolta­tul piersicilor? — Desigur oame­nii sunt acolo. N-ar fi rău să faceți o fotografie. Mergem prin­­:­ vadă.. Intr-adevăr pomii sînt plini de rod. Ar fi imposibil să înaintezi dacă n-ai ține drept, prin­tre rînduri. Crengile sînt aplecate pi­nă aproape de pămînt. Străbate de un­deva din dreapta un cîntec. E semna că intr-acolo se lucrează la culesul pier­sicilor. Trecem pe lingă lădițe pline, stivuite sub ramuri, la umbră. — Sunt gata pentru expediere la Ma­gazinul Gostat, ne înștiințează un mun­citor. De ieri și până la ora asta, am trimis peste 1.000 de kilograme. Și ce mai piersici! Tot una și una. ... Ne-am oprit la un grup de mun­citoare .1 gerbonica Ion, Elena Dra­­ JL CONSTANTIN Ghici și Florica Țăranu. Culegeau cu îndemînare și le așezau în lădițe. — Ați venit să ne fotografiați? ,ai trebă una, mai vorbăreață. — Dar Vă facem o fotografie. IN FOTOGRAFIE Muncitoarea Șerbănîca Ion din brigada pomt-viticolă, lucrînd la recoltatul persicilor „ , „ 1 Foto . P. POPA

Next