Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)

1962-10-14 / nr. 5555

I ANUL XIX. NR. 5555 / DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1962 3 PAGINI - 20 BANI J It4i4I **♦ t [UNK]4II* 114 14 4 ——————M——————M——i——­­ ——————— Pi ——u­.1.Li1111 ■ —— Vizita înalților oaspeți romîni în orașul Bombay 4 [UNK] ♦ ♦ 141414»14144K­!414141­ 4 [UNK] BOMBAY 13 — Trimisul special Ager­pres Ion Gălățeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Ara­be. Bombayul a căzut sub stăpî­­nirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea por­tughezii l-au cedat prințului moș­tenitor al Angliei cu prilejul că­sătoriei acestuia. In sutele de ani de dominație britanică, orașul Bombay era considerat „Poarta In­diei", fiind principalul port de ac­ces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla co­roanei britanice". Astăzi, Bombayul este un impor­tant centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, o peste tot în oraș se poate observa, vegetație luxuriantă. Fațadele blocurilor moderne, care se inst­­ruie pe marile bulevarde sunt în­cadrate armonios de prezența zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraș se remarcă o mare anima­ție. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus : steagurile roșu-galben-albastru și portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Rommna și Re­publica India, dintre popoarele ce­lor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, și Corneliu Mănescu, au vizitat așa-numita Colonie a Laptelui­ din Aareg — un complex — model de terme pentru produse lactate, și Institu­tul de energie atomică de la Trom­­bay. Deși aict de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse in programul vizitei au în­să trăsături comune : ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării a poporului indian, la accelerarea progresului economic al țării. De la Raj Bhavana — reședința conducătorilor de stat romîni — și pînă la „Colonia Laptelui” înal­ții oaspeți au fost însoțiți de gu­vernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul mun­cii lui Sukh Lai Hathi, de amba­sadorul Republicii India la Bucu­rești M. P. Mathur și de ambasa­dorul Republicii Populare Române la­ Delhi, Iancu Horațiu. De-a lun­gul celor 32 de km e­i măsoară drumul , pînă la Aarey populația din Bombay și din regiunile încon­jurătoare a făcut o caldă demon­strație de simpatie solilor poporu­lui român. La ora 9,30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspe­­ții sunt primiți de ministrul agricul­turii al statului Maharashtra, De­­say, care le prezintă pe conducă­torul complexului Kharody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduși spre o colină de unde se poate a­­vea o privire largă asupra întregu­lui complex de terme. Dl Khurody dă înalților oaspeți ample explica­ții cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare și func­ționare. „Colonia Laptelui" se în­tinde pe o suprafață de 283 ha și cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vi­te. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se afla nici un lot de construc­ții. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și ame­najarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numă­rul fermelor s-a împătrit, iar nu­mărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se îm­­buteliază 100.000 litri de lapte ca­re sînt distribuite printr-o largă rețea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeții romîni au pri­mit aceste explicații, s-a trecut la vizitarea complexului unității nr. 5 din cadrul și a fabricii pentru pasteurizarea și îmbutelierea lap­­telui. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej și-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producție și pentr­u calitatea produselor acestei între­prinderi moderne. Conducătorii de stat romîni insoțiți de personalită­țile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeți unde in cursul u­­nei discuții s-a arătat că ar fi fo­lositoare organizarea unui schimb de experiență între specialiștii ro­mîni și cei indieni. Un astfel de schimb, a menționat ambasadorul Republicii India la București Mat­hur, și Khurody, conducătorul co­loniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experiență, a spus to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Române l-a in­vitat pe Kharody să facă o vizită în țara noastră în timpul­­ verii. Ambasadorul Indiei la București a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romînie. Ministrul agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvolta­rea agriculturii României, de siste­mul de educație, în general, și de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special. El a mulțu­mit tovarășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej pentru explicațiile date. Conducătorii de stat romîni semnat în cartea de onoare a co­an­toniei. La rugămintea gazdelor to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradi­ții indiene, un arbust de asoparav în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroși arbuști plantați de șefi de stat și guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pa­ce­ să nu mai existe nici­odată război. Acestui scop să ne consacram forțele“. Ministrul agri­culturii Desay, a adăugat : „Aces­ta este și punctul de vedere al gu­vernului indian“. „Vă rugăm spus Desay să reveniți pentru a vedea cum a crescut arbustul". Mlădița nou plantată este stră­juită de o­ tăbliță albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelența sa dl. Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­mîne la 13 octombrie 1962". (continuare to gag. 4 IV-a) ^ Fier vechi pentru oțelării Printre numeroasele preocupări, colectivul de muncitori și tehni­cieni de la Secția­­ 13 C.F.R. Bră­ila, acordă o deosebită atenție colectării fierului vechi. Pînă acum a luat drumul oțelă­­riilor cantitatea de 225 tone fier vechi. In această acțiune merită a fi evidențiată munca depusă de mun­citorii din districtul nr. 5 condus de pichorul Traian Bejan. P. ANUȚOIU magaziner f Din țesături economisite, 1.500 bucăți confecții Lupta pentru realizarea de cît mai multe economii de materie primă constituie unul din princi­palele obiective ce este urmărit îndeaproape de către colectivul Fabricii de confecții din Brăila. Acest lucru este confirmat de fap­tul că muncitorii din secția de croire își însușesc mereu noi me­tode care să concure la o cît mai rațională așezare a șabloanelor pe­­ țesătură încît să se creeze posibi­litatea eliminării pe cît posibil a deșeurilor. Ca rezultat, în fiecare lună s-au înregistrat economii de sute de metri de țesături astfel încît, după 3 trimestre, numărul lor se cifrează la 3.300 metri li­niari, din care se pot confecționa în plus circa 1.500 bucăți confecții diferite. Succese însemnate în economi­sirea materiei prime au obținut și muncitorii din secțiile de fabrica­ție. In perioada la care ne refe­rim ei au economisit 5 milioane metri liniari­ață. Aceasta este de fapt și una din sursele principale pe seama­­ că­reia colectivul fabricii a realizat, în primele 8 luni, economii supli­mentare la prețul de cost ce întrec suma de 1 milion lei. Primele cantități de conserve de carne Folosind cu pricepere liniile auto­mate cît și celelalte utilaje și insta­lații, colectivul Fabricii de conserve din Tecuci a obținut în primele luni ale anului un indice sporit de­­ utilizare. Ca urmare, productivitatea muncii planificată a fost Pe seama ei s-au realizat nu­depășită, acest timp in plus față de prevederile pla­nului 128 tone conserve sterilizate, 309 tone conserve de fructe și alte cantități importante de conserve di­­ferite. De citeva zile s-a trecut din pin la fabricarea conservelor din carne de vită și porc în suc propriu în cu­tii de cite 300 grame. Din planul ini­tial au fost deja produse primele 17 tone, urmind a fi expediate benefi­ciarilor. Noi cargouri pe casa de ar­mare la S.N.G. IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Bratu Apostol de la S.M.T. „1 Mai“ Brăila execută tăvălugitul terenului la G.A.C. „30 Decembrie“, T. Vladimirescu, raionul Brăila, din IN FOTOGRAFIE: Aspect de la recoltatul porumbului la G­A­G. comuna Rîmnicelu, raionul Brăila. Cu prilejul „Săptămînii poeziei Cu prilejul deschiderii „Săptămî­­nii poeziei romînești" care incepe astăzi, 14 octombrie, a sosit în o­­rașul Galați un grup de poeți din care fac parte acad. Victor Efti­­miu, Mihu Dragomir, Vasile Nico­­lescu. In cursul zilei de ieri grupul de poeți a vizitat Șantierul naval și noile construcții de locuințe. Seara la orele 19 la clubul I.G.O.R. a ci­vit­ loc o întîlnire intre poeți și constructorii de locuințe. Cu acest prilej poeții au prezentat din crea­țiile lor. Constructorii au urmărit cu viu interes lucrările prezentate. In cursul zilei de astăzi, la ore­le 11 va avea loc la Teatrul de Stat o șezătoare literară cu participarea grupului de poeți, consacrată des­chiderii „Săptămînii poeziei româ­­nești". U Au terminat construcțiile planificate Gospodăria colectivă „Hristo Botev“ din comuna Jugureanu, ra­ionul Făurei, dezvoltă an de an sectorul zootehnic. Odată cu creș­terea efectivelor de animale s­­impus și construirea de noi adă­posturi. Astfel, în acest an s-au construit încă un grajd pentru 100 vite, o maternitate de porcine, pen­tru 1.000 de capele, o hală de pă­sări tip S.E.Z. Rușețu și un saivan pentru oi. De remarcat că la executarea a­­cestor construcții s-au folosit în mare parte materiale din locale, reducîndu-se în acest resurse fel prețul de cost. AL. LAZARIUC corespondent Timpul mi așteapta! Să grăbim executarea lucrărilor agricole de toamnă! 15 gospodării colective din raionul Bujor au terminat însămînțările Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor și mașinilor a­­gricole, cît și timpul bun de lucru din ultimele zile, 15 gospodării agricole colective din raionul Bujor au ter­minat însămînțările de toamnă. Succesul obținut de colectiviștii mecanizatorii de pe ogoarele raionu­și lui Bujor se datorește muncii politice și organizatorice desfășurată de or­ganizațiile de partid, entuziasmului și dorinței colectiviștilor de a reali­za an de an producții tot mai mari. ‘WRITS 'cei'ce au terminat in­sămîn­­țările se numără colectiviștii din Smulți, Slivna, Crăiești, Vlădești și altele. In prezent mecanizatorii și colec­tiviștii din gospodăriile care au ter­minat însămînțările lucrează la ară­turi adinei de toamnă și la transpor­tul porumbului la bazele de recepție. In raionul Bujor mecanizatorii și colectiviștii dau acum bătălia pentru însămînțarea ultimelor suprafețe. Spre deosebire de anii trecuți, a­­nul acesta, unită­țile agricole so­cialiste din nea noastră regiu­au făcut progrese în­semnate, privind executarea la timp și în condiții a­­grotehnice superioare a campaniei a­­gricole de toamnă. Așa se face că pî­nă la 11 octombrie, în regiune, po­rumbul a fost recoltat de pe 178.057 ha, adică aproape 76 la sută din su­prafața cultivată, iar de pe 107.894 ha s-au recoltat și cocenii, terenul putînd fi pregătit și însămînțat cu culturi cerealiere de toamnă. Dar, cu toate aceste succese cu excepția raionului Focșani în nici un alt raion viteza de lucru săptămînală la recoltare nu a fost respectată. De exemplu, în raionul Galați, gospodă­riile colective trebuiau să recolteze săptămînal ci­e 7.428 de ha cu po­rumb, dar acestea au­ realizat nu­mai 4.273 ha. Nesatisfăcător se exe­cută recoltările și în raioanele Te­cuci, Brăila și Făurei care au reali­zat planul în proporție de 70—76 la sută. Organele raionale de partid și Sfaturile populare trebuie să ia cele mai eficiente măsuri de mobilizare a colectiviștilor la recoltat și eliberarea terenului de coceni, pentru a da posibilitatea me­canizatorilor să execute ritmic atît a­­răturile pentru însămînțările de toam­nă cît și alături adin ei pentru însă­­mînțările de primăvară. Cu mai multă tărie se ridică acum problema recoltatului și a eliberării terenului de coceni în gospodăriile de stat din cadrul celor 2 trusturi dostat. Bunăoară, gospodăriile de stat aparțînînd Trustului Brăila, au recoltat porumbul în proporție de 59,4 la sută, dar au eliberat de coceni nu­mai 64 la sută din suprafața recoltată. Convinse de rezultatele bune obți­nute la cultura griului în ultimii ani, ca urmare a însămînțărilor la timp și la un nivel agrotehnic superior, unitățile agricole din regiunea noas­tră au reușit în această toamnă să scurteze cu mult perioada însămînță­rilor. Pînă la 11 octombrie a.c., pe regiune se realizase 78,9 la sută din plan, fruntașe situîndu-se raioanele Brăila (92 la sută), Făurei (87 la sută) și Bujor (79 la sută). Raioanele Galați (68 la sută) și Panciu (45,8 la sută), au rămas mult în urmă față de procentul realizat pe regiu­ne In raioanele rămase în urmă co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale și consiliile agricole trebuie să ia toate măsurile pentru mobilizarea forțelor în vederea ter­minării la timp și în condiții agroteh­nice superioare a insămințării griului de toamnă, chezășia obținerii unei producții superioare în anul viitor. Viteza zilnică poate și trebuie să fie depășită ermanu «sill sivcc în regiune Astăzi pe scenele căminelor cul­turale din satele și orașele regiu­nii, artiștii amatori vor prezenta numeroase spectacole consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice. Artiștii amatori de la I. R. E. G., D. R. N. C. și P. T. T. R. vor da spectacole în satele Nămoloasa- Sat, Nămoloasa-Tîrg, Fundenii Ve­chi și Noi. In orașul Brăila, la Palatul cul­turii, precum și la căminele cul­turale, formațiile artistice de a­­matori de la I.O.I.L. „I. C. Frimu“ Uzina „Laminorul“, O. C. L. „Ali­mentara“, vor da programe­ artisti­ce închinate prieteniei ce ne leagă de poporul sovietic. Și în Galați, cetățenii orașului vor putea admi­ra măiestria și talentul artiștilor amatori de la O. C. L. „Produse industriale“ și de la cooperativele meșteșugărești. In pavilionul central al Expo­ziției economiei naționale din Ca­pitală s-a deschis cel de-al IV-lea Pavilion de mostre, organi­zat de Ministerul Comerțului In­terior. IN FOTOGRAFIE un aspect de la expoziție. Peste un milion lei venit din legumicultură Colectiva din comuna Ibrianu, raionul Făurei, este specializată în cultivarea de legume și zarzavaturi. Pî­nă la sfîrșitul lunii septembrie grădinarii de aici au realizat, prin valorificarea produselor legumicole, venituri bănești în valoare de un milion lei. Această sumă va crește cu mult, deoarece gospodăria urmeză să mai vîndă prin contracte cantități mari de ceapă, varză, rădăcinoase etc. La cules în brigada a lll-a 4»4 Duduitul tractoarelor a pus­­ stăpinire peste împrejurimi. In­­ lanul de porumb al brigăzii a I IlI-a de cîmp de la G.A.S. Na­­i­ziru, raionul Brăila, se lucrează­­ intens la recoltatul porumbului î­n cu mijloace mecanizate. Ii întilnim aici pe Mihalache­­ Domnițeanu, brigadierul de cîmp. ! Se află în mijlocul oamenilor, ii ț ajută să lucreze mai bine pen­­­­tru ca și în această tarla culesul i să se termine cit mai grabnic, f — In cealaltă sală, unde­­ am avut i cultivat porumb hibrid dublu 206. f ne spune brigadierul, recoltatul i s-a terminat. Am lucrat cu 6­­ culegătoare de știuleți. Marin j Rusea, Victor Tănăsuică și Ste­­f­ian Bădin au recoltat zilnic in i medie 30.000 kg de știuleți, cu­­ 10.000 kg mai mult decit preve­­r­i de norma. Sandu Bădin, un alt­­­tractorist, a avut însă rezultate­­ mai bune. In fiecare zi, de la cu­­­­legătorul de știuleți cu care lu­­­crează, remorcile au transportat ? I cste 35.000—40.000 kg de porumb. — Citi tractoriști se ocupă de ■­­ transportarea porumbului? — 6, dar cei mai buni dintre ♦ ei sunt Cristea Rusea, Nicolae I­I Mihai și Tudorache Pilote. —­ Despre producție, ce ne pu­­t I­teți spune ? — Avem producție bogată, ia­r soia cultivată cu H. C. 402, ne-au­­ rezultat pînă acum peste 7.200 kg 4 de porumb știuleți la hectar. E­­ drept că anul acesta și lucrările­­ pe care le-au făcut mecanizatori­i au fost de calitate. i G. T. ♦ t L­iniile acelea trînte, care urcau și co­borau neașteptat, exprimau o realitate concretă la modul cel mai simplu și fiecare oscilație, firesc, pri­éit de neînsemnată, își avea corespondentă perfectă in oscilațiile produse acolo, la izvo­rul producției de lap­te. Și urcușurile și co­­borîșurile graficului, a­­flat aici, in biroul pre­ședintelui gospodăriei colective din Slobozia Conache, își aveau în­țelesul lor nu numai pentru Petrache Oprea, președintele, dar pentru toți care veneau aici, și dădeau de la des­chiderea ușii cu ochii de grafic. Fiecare treap­tă se­obor­dă, parcă se adresa ca un reproș și, aproape neabătut, ca un rezultat al acestui reproș, urma îndată o țîșnire in sus, la citeva mii de litri mai mult. Graficul pentru evi­denta producției de lap­te, pe luni, a fost lini­ar, fără îndoială de socotitor sau de către altcineva din gospodă­rie. Cifrele stabilite, au fost dezbătute în con­siliu. S-a socotit , pro­babil așa: ce producție de lapte am realizat u­­nut trecut? 2003 litri lapte pe cap de vacă furajată. Bine. Anul a­­cesta avem 258 vaci furajate. Ei, ce posibi­lități avem? Am putea realiza 2100 litri? Pu­tem. Și așa s-a născut gra­ficul Cifrele maxime trecute pe luni ? 11.003 litri și 63.000 litri. Dar socoteala de a­­casă, e deseori răstur­nată de aceea de la tîrg. Nici consiliul de conducere, nici cel ca­re a calculat cifrele a­­cestea, n-au ținut sea­ma că: — în gospodă­rie sunt mulgători cu mare experiență, bu­năoară ca cei din bri­gada condusă de Ionel Ene, care, numai pînă la 15 septembrie de la un lot de 145 vaci au realizat o producție de aproape 2000 litri lap­te pe vacă furajată. Nu s-a tinut sea­ma nici de hărnicia mulgătorilor din briga­da lui Ionel Spirache. In această briga­dă ca și în cea a lui Ionel Ene, sunt mulți colectiviști ca Neculai Florea, de exemplu, ca­re de mult au trec­ut peste producția de 2100 litri lapte pe cap de vacă furajată. Graficul deci, n-a pu­tut să cuprindă atîte destoinicie, nici în cifrele lui care măcar au fost date peste cap. Așa, de exemplu, pe gospodărie se prevedea ca in lunile iunie — iulie să se 63.000 litri de realizeze lapte și s-au realizat 65.175 li­tri și respectiv 68.674 litri. In grafic mai fost pătratele n­ a .1 de urcuș, și atunci s-a re­curs la un artificiu. In virtus săgeții care tre­buie să urce și nu mai avea unde, s-a sens cifra răsturnată de mul­gători. L-am întrebat pe tov. Petrache Oprea la­cit apreciază plusul aces­ta de hărnicie al co­lectiviștilor de la sec­torul zootehnic. Ne-a răspuns în cifre: — La 300 litri lapte pe cap de vacă furaja­tă peste plan pînă la sfîrșitul anului. Și a adăugat rîzind: ■ — Nu ne va fi de mi­rare ca și această ci­fră să fie răsturnată. ILK­i TANASACHB Cifre răsturnate

Next