Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)
1962-10-14 / nr. 5555
I ANUL XIX. NR. 5555 / DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1962 3 PAGINI - 20 BANI J It4i4I **♦ t [UNK]4II* 114 14 4 ——————M——————M——i—— ——————— Pi ——u.1.Li1111 ■ —— Vizita înalților oaspeți romîni în orașul Bombay 4 [UNK] ♦ ♦ 141414»14144K!414141 4 [UNK] BOMBAY 13 — Trimisul special Agerpres Ion Gălățeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prințului moștenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominație britanică, orașul Bombay era considerat „Poarta Indiei", fiind principalul port de acces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice". Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, o peste tot în oraș se poate observa, vegetație luxuriantă. Fațadele blocurilor moderne, care se instruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de prezența zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraș se remarcă o mare animație. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus : steagurile roșu-galben-albastru și portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Rommna și Republica India, dintre popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, și Corneliu Mănescu, au vizitat așa-numita Colonie a Laptelui din Aareg — un complex — model de terme pentru produse lactate, și Institutul de energie atomică de la Trombay. Deși aict de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse in programul vizitei au însă trăsături comune : ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării a poporului indian, la accelerarea progresului economic al țării. De la Raj Bhavana — reședința conducătorilor de stat romîni — și pînă la „Colonia Laptelui” înalții oaspeți au fost însoțiți de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii lui Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la București M. P. Mathur și de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horațiu. De-a lungul celor 32 de km ei măsoară drumul , pînă la Aarey populația din Bombay și din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstrație de simpatie solilor poporului român. La ora 9,30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeții sunt primiți de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului Kharody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de terme. Dl Khurody dă înalților oaspeți ample explicații cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare și funcționare. „Colonia Laptelui" se întinde pe o suprafață de 283 ha și cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se afla nici un lot de construcții. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 litri de lapte care sînt distribuite printr-o largă rețea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeții romîni au primit aceste explicații, s-a trecut la vizitarea complexului unității nr. 5 din cadrul și a fabricii pentru pasteurizarea și îmbutelierea laptelui. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producție și pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni insoțiți de personalitățile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeți unde in cursul unei discuții s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experiență între specialiștii romîni și cei indieni. Un astfel de schimb, a menționat ambasadorul Republicii India la București Mathur, și Khurody, conducătorul coloniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experiență, a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Kharody să facă o vizită în țara noastră în timpul verii. Ambasadorul Indiei la București a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romînie. Ministrul agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii României, de sistemul de educație, în general, și de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special. El a mulțumit tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicațiile date. Conducătorii de stat romîni semnat în cartea de onoare a coantoniei. La rugămintea gazdelor tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiții indiene, un arbust de asoparav în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroși arbuști plantați de șefi de stat și guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pace să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacram forțele“. Ministrul agriculturii Desay, a adăugat : „Acesta este și punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm spus Desay să reveniți pentru a vedea cum a crescut arbustul". Mlădița nou plantată este străjuită de o tăbliță albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelența sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne la 13 octombrie 1962". (continuare to gag. 4 IV-a) ^ Fier vechi pentru oțelării Printre numeroasele preocupări, colectivul de muncitori și tehnicieni de la Secția 13 C.F.R. Brăila, acordă o deosebită atenție colectării fierului vechi. Pînă acum a luat drumul oțelăriilor cantitatea de 225 tone fier vechi. In această acțiune merită a fi evidențiată munca depusă de muncitorii din districtul nr. 5 condus de pichorul Traian Bejan. P. ANUȚOIU magaziner f Din țesături economisite, 1.500 bucăți confecții Lupta pentru realizarea de cît mai multe economii de materie primă constituie unul din principalele obiective ce este urmărit îndeaproape de către colectivul Fabricii de confecții din Brăila. Acest lucru este confirmat de faptul că muncitorii din secția de croire își însușesc mereu noi metode care să concure la o cît mai rațională așezare a șabloanelor pe țesătură încît să se creeze posibilitatea eliminării pe cît posibil a deșeurilor. Ca rezultat, în fiecare lună s-au înregistrat economii de sute de metri de țesături astfel încît, după 3 trimestre, numărul lor se cifrează la 3.300 metri liniari, din care se pot confecționa în plus circa 1.500 bucăți confecții diferite. Succese însemnate în economisirea materiei prime au obținut și muncitorii din secțiile de fabricație. In perioada la care ne referim ei au economisit 5 milioane metri liniariață. Aceasta este de fapt și una din sursele principale pe seama căreia colectivul fabricii a realizat, în primele 8 luni, economii suplimentare la prețul de cost ce întrec suma de 1 milion lei. Primele cantități de conserve de carne Folosind cu pricepere liniile automate cît și celelalte utilaje și instalații, colectivul Fabricii de conserve din Tecuci a obținut în primele luni ale anului un indice sporit de utilizare. Ca urmare, productivitatea muncii planificată a fost Pe seama ei s-au realizat nudepășită, acest timp in plus față de prevederile planului 128 tone conserve sterilizate, 309 tone conserve de fructe și alte cantități importante de conserve diferite. De citeva zile s-a trecut din pin la fabricarea conservelor din carne de vită și porc în suc propriu în cutii de cite 300 grame. Din planul initial au fost deja produse primele 17 tone, urmind a fi expediate beneficiarilor. Noi cargouri pe casa de armare la S.N.G. IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Bratu Apostol de la S.M.T. „1 Mai“ Brăila execută tăvălugitul terenului la G.A.C. „30 Decembrie“, T. Vladimirescu, raionul Brăila, din IN FOTOGRAFIE: Aspect de la recoltatul porumbului la GAG. comuna Rîmnicelu, raionul Brăila. Cu prilejul „Săptămînii poeziei Cu prilejul deschiderii „Săptămînii poeziei romînești" care incepe astăzi, 14 octombrie, a sosit în orașul Galați un grup de poeți din care fac parte acad. Victor Eftimiu, Mihu Dragomir, Vasile Nicolescu. In cursul zilei de ieri grupul de poeți a vizitat Șantierul naval și noile construcții de locuințe. Seara la orele 19 la clubul I.G.O.R. a civit loc o întîlnire intre poeți și constructorii de locuințe. Cu acest prilej poeții au prezentat din creațiile lor. Constructorii au urmărit cu viu interes lucrările prezentate. In cursul zilei de astăzi, la orele 11 va avea loc la Teatrul de Stat o șezătoare literară cu participarea grupului de poeți, consacrată deschiderii „Săptămînii poeziei românești". U Au terminat construcțiile planificate Gospodăria colectivă „Hristo Botev“ din comuna Jugureanu, raionul Făurei, dezvoltă an de an sectorul zootehnic. Odată cu creșterea efectivelor de animale simpus și construirea de noi adăposturi. Astfel, în acest an s-au construit încă un grajd pentru 100 vite, o maternitate de porcine, pentru 1.000 de capele, o hală de păsări tip S.E.Z. Rușețu și un saivan pentru oi. De remarcat că la executarea acestor construcții s-au folosit în mare parte materiale din locale, reducîndu-se în acest resurse fel prețul de cost. AL. LAZARIUC corespondent Timpul mi așteapta! Să grăbim executarea lucrărilor agricole de toamnă! 15 gospodării colective din raionul Bujor au terminat însămînțările Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole, cît și timpul bun de lucru din ultimele zile, 15 gospodării agricole colective din raionul Bujor au terminat însămînțările de toamnă. Succesul obținut de colectiviștii mecanizatorii de pe ogoarele raionuși lui Bujor se datorește muncii politice și organizatorice desfășurată de organizațiile de partid, entuziasmului și dorinței colectiviștilor de a realiza an de an producții tot mai mari. ‘WRITS 'cei'ce au terminat insămînțările se numără colectiviștii din Smulți, Slivna, Crăiești, Vlădești și altele. In prezent mecanizatorii și colectiviștii din gospodăriile care au terminat însămînțările lucrează la arături adinei de toamnă și la transportul porumbului la bazele de recepție. In raionul Bujor mecanizatorii și colectiviștii dau acum bătălia pentru însămînțarea ultimelor suprafețe. Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta, unitățile agricole socialiste din nea noastră regiuau făcut progrese însemnate, privind executarea la timp și în condiții agrotehnice superioare a campaniei agricole de toamnă. Așa se face că pînă la 11 octombrie, în regiune, porumbul a fost recoltat de pe 178.057 ha, adică aproape 76 la sută din suprafața cultivată, iar de pe 107.894 ha s-au recoltat și cocenii, terenul putînd fi pregătit și însămînțat cu culturi cerealiere de toamnă. Dar, cu toate aceste succese cu excepția raionului Focșani în nici un alt raion viteza de lucru săptămînală la recoltare nu a fost respectată. De exemplu, în raionul Galați, gospodăriile colective trebuiau să recolteze săptămînal cie 7.428 de ha cu porumb, dar acestea au realizat numai 4.273 ha. Nesatisfăcător se execută recoltările și în raioanele Tecuci, Brăila și Făurei care au realizat planul în proporție de 70—76 la sută. Organele raionale de partid și Sfaturile populare trebuie să ia cele mai eficiente măsuri de mobilizare a colectiviștilor la recoltat și eliberarea terenului de coceni, pentru a da posibilitatea mecanizatorilor să execute ritmic atît arăturile pentru însămînțările de toamnă cît și alături adin ei pentru însămînțările de primăvară. Cu mai multă tărie se ridică acum problema recoltatului și a eliberării terenului de coceni în gospodăriile de stat din cadrul celor 2 trusturi dostat. Bunăoară, gospodăriile de stat aparțînînd Trustului Brăila, au recoltat porumbul în proporție de 59,4 la sută, dar au eliberat de coceni numai 64 la sută din suprafața recoltată. Convinse de rezultatele bune obținute la cultura griului în ultimii ani, ca urmare a însămînțărilor la timp și la un nivel agrotehnic superior, unitățile agricole din regiunea noastră au reușit în această toamnă să scurteze cu mult perioada însămînțărilor. Pînă la 11 octombrie a.c., pe regiune se realizase 78,9 la sută din plan, fruntașe situîndu-se raioanele Brăila (92 la sută), Făurei (87 la sută) și Bujor (79 la sută). Raioanele Galați (68 la sută) și Panciu (45,8 la sută), au rămas mult în urmă față de procentul realizat pe regiune In raioanele rămase în urmă comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și consiliile agricole trebuie să ia toate măsurile pentru mobilizarea forțelor în vederea terminării la timp și în condiții agrotehnice superioare a insămințării griului de toamnă, chezășia obținerii unei producții superioare în anul viitor. Viteza zilnică poate și trebuie să fie depășită ermanu «sill sivcc în regiune Astăzi pe scenele căminelor culturale din satele și orașele regiunii, artiștii amatori vor prezenta numeroase spectacole consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice. Artiștii amatori de la I. R. E. G., D. R. N. C. și P. T. T. R. vor da spectacole în satele Nămoloasa- Sat, Nămoloasa-Tîrg, Fundenii Vechi și Noi. In orașul Brăila, la Palatul culturii, precum și la căminele culturale, formațiile artistice de amatori de la I.O.I.L. „I. C. Frimu“ Uzina „Laminorul“, O. C. L. „Alimentara“, vor da programe artistice închinate prieteniei ce ne leagă de poporul sovietic. Și în Galați, cetățenii orașului vor putea admira măiestria și talentul artiștilor amatori de la O. C. L. „Produse industriale“ și de la cooperativele meșteșugărești. In pavilionul central al Expoziției economiei naționale din Capitală s-a deschis cel de-al IV-lea Pavilion de mostre, organizat de Ministerul Comerțului Interior. IN FOTOGRAFIE un aspect de la expoziție. Peste un milion lei venit din legumicultură Colectiva din comuna Ibrianu, raionul Făurei, este specializată în cultivarea de legume și zarzavaturi. Pînă la sfîrșitul lunii septembrie grădinarii de aici au realizat, prin valorificarea produselor legumicole, venituri bănești în valoare de un milion lei. Această sumă va crește cu mult, deoarece gospodăria urmeză să mai vîndă prin contracte cantități mari de ceapă, varză, rădăcinoase etc. La cules în brigada a lll-a 4»4 Duduitul tractoarelor a pus stăpinire peste împrejurimi. In lanul de porumb al brigăzii a I IlI-a de cîmp de la G.A.S. Naiziru, raionul Brăila, se lucrează intens la recoltatul porumbului în cu mijloace mecanizate. Ii întilnim aici pe Mihalache Domnițeanu, brigadierul de cîmp. ! Se află în mijlocul oamenilor, ii ț ajută să lucreze mai bine pentru ca și în această tarla culesul i să se termine cit mai grabnic, f — In cealaltă sală, unde am avut i cultivat porumb hibrid dublu 206. f ne spune brigadierul, recoltatul i s-a terminat. Am lucrat cu 6 culegătoare de știuleți. Marin j Rusea, Victor Tănăsuică și Stefian Bădin au recoltat zilnic in i medie 30.000 kg de știuleți, cu 10.000 kg mai mult decit preveri de norma. Sandu Bădin, un alttractorist, a avut însă rezultate mai bune. In fiecare zi, de la culegătorul de știuleți cu care lucrează, remorcile au transportat ? I cste 35.000—40.000 kg de porumb. — Citi tractoriști se ocupă de ■ transportarea porumbului? — 6, dar cei mai buni dintre ♦ ei sunt Cristea Rusea, Nicolae II Mihai și Tudorache Pilote. — Despre producție, ce ne put Iteți spune ? — Avem producție bogată, iar soia cultivată cu H. C. 402, ne-au rezultat pînă acum peste 7.200 kg 4 de porumb știuleți la hectar. E drept că anul acesta și lucrările pe care le-au făcut mecanizatorii au fost de calitate. i G. T. ♦ t Liniile acelea trînte, care urcau și coborau neașteptat, exprimau o realitate concretă la modul cel mai simplu și fiecare oscilație, firesc, priéit de neînsemnată, își avea corespondentă perfectă in oscilațiile produse acolo, la izvorul producției de lapte. Și urcușurile și coborîșurile graficului, aflat aici, in biroul președintelui gospodăriei colective din Slobozia Conache, își aveau înțelesul lor nu numai pentru Petrache Oprea, președintele, dar pentru toți care veneau aici, și dădeau de la deschiderea ușii cu ochii de grafic. Fiecare treaptă seobordă, parcă se adresa ca un reproș și, aproape neabătut, ca un rezultat al acestui reproș, urma îndată o țîșnire in sus, la citeva mii de litri mai mult. Graficul pentru evidenta producției de lapte, pe luni, a fost liniar, fără îndoială de socotitor sau de către altcineva din gospodărie. Cifrele stabilite, au fost dezbătute în consiliu. S-a socotit , probabil așa: ce producție de lapte am realizat unut trecut? 2003 litri lapte pe cap de vacă furajată. Bine. Anul acesta avem 258 vaci furajate. Ei, ce posibilități avem? Am putea realiza 2100 litri? Putem. Și așa s-a născut graficul Cifrele maxime trecute pe luni ? 11.003 litri și 63.000 litri. Dar socoteala de acasă, e deseori răsturnată de aceea de la tîrg. Nici consiliul de conducere, nici cel care a calculat cifrele acestea, n-au ținut seama că: — în gospodărie sunt mulgători cu mare experiență, bunăoară ca cei din brigada condusă de Ionel Ene, care, numai pînă la 15 septembrie de la un lot de 145 vaci au realizat o producție de aproape 2000 litri lapte pe vacă furajată. Nu s-a tinut seama nici de hărnicia mulgătorilor din brigada lui Ionel Spirache. In această brigadă ca și în cea a lui Ionel Ene, sunt mulți colectiviști ca Neculai Florea, de exemplu, care de mult au trecut peste producția de 2100 litri lapte pe cap de vacă furajată. Graficul deci, n-a putut să cuprindă atîte destoinicie, nici în cifrele lui care măcar au fost date peste cap. Așa, de exemplu, pe gospodărie se prevedea ca in lunile iunie — iulie să se 63.000 litri de realizeze lapte și s-au realizat 65.175 litri și respectiv 68.674 litri. In grafic mai fost pătratele n a .1 de urcuș, și atunci s-a recurs la un artificiu. In virtus săgeții care trebuie să urce și nu mai avea unde, s-a sens cifra răsturnată de mulgători. L-am întrebat pe tov. Petrache Oprea lacit apreciază plusul acesta de hărnicie al colectiviștilor de la sectorul zootehnic. Ne-a răspuns în cifre: — La 300 litri lapte pe cap de vacă furajată peste plan pînă la sfîrșitul anului. Și a adăugat rîzind: ■ — Nu ne va fi de mirare ca și această cifră să fie răsturnată. ILKi TANASACHB Cifre răsturnate