Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)
1963-09-07 / nr. 5832
Pa.gr. 2-aV Prin podgorii în preajma culesului și vinificației (urmare din pag. 1) Cu toate acestea trebuie spus că mai sunt unele lucruri de făcut. De exemplu, două prese încă nu sunt reparate, iar la brigada 5-a (brigadier L. Vucmanovici) lucrările de pregătire a cramei și de spălare a vaselor sunt rămase în urma. Cunoscind că in această unitate domină sortimentele de vinuri roșii, iar strugurii sunt mai sensibili la transportat e necesar un număr mare de ciubere. Acest lucru e știut și de consiliul G AS. Totuși abia la data de 9 august a.c. a fost făcută nota de comandă pentru 1.400 ciubere. Se pune întrebarea: vor ajunge acestea in gospodărie pînă la începerea culesului? Bune și rele Și în gospodăriile agricole colecive din podgoriile regiunii se fac intense pregătiri pentru efectuarea la timp a recoltării strugurilor. Gospodăria colectivă din comuna Bolotești, raionul Panciu, a luat măsuri care să asigure recoltatul și transportul strugurilor de pe cele 860 hectare în bune condițiuni. S-a întocmit un plan de recoltare și expediere pe brigăzi, în așa fel în 11 să se evite aglomerarea la centrul de vinificație Țifești unde gospodăria urmează să predea strugurii contractați. De asemenea, consiliul de conducere a hotărât ca unul din contabilii gospodăriei să se afle în permanență la centrul de vinificație, să înregistreze cu exactitate cantitățile de struguri predate. Transportul se va face cu ajutorul celor 6 autocamioane și 25 de atelaje. Grija pentru buna desfășurare a culesului și livrării strugurilor există și la gospodăria colectivă „Belșugul“ din Panciu. Aici, au fost întocmite grafice de livrare a strugurilor de masă contractați, din care rezultă cărui beneficiar trebuie să livreze strugurii fiecare brigadă viticolă a gospodăriei. In vederea culesului gospodăria dispune, de 1.500 coșuri, iar unitățile cu care a încheiat contracte pentru struguri de masă i-au pus la dispoziție lădițe pentru 70 la sută din producția contractată. Trebuie spus insă, că gospodăriei ii mai sunt necesare la cules circa 1000 coșuri de răchită, pentru procurarea cărora abia zilele trecute a fost trimis un delegat la Bacău. Strugurii pentru vin vor fi transportați in căzi la unul din centrele de vinificație ale secției „Vinalcool“ Panciuri cu căzire este însă o problemă, prin aceea că în prezent nu există un număr suficient, pentru folosirea deplină a celor 4 autocamioane și 40 de atelaje. Dacă exista mai multă preocupare și mai din timp se putea procura cantitatea de 2-3 m.c. de cherestea necesară pestei» reparatul căzilor. La gospodăria colectivă „Victoria“ din satul Coasta Lupei, raionul Tecuci, via pe rod ocupă 214 ha. In scopul recoltării strugurilor, atit a celor din soiuri de masă, cit și a celor pentru vin, la timp și fără pierderi, sau asigurat in mare parte cele necesare. Gospodăria dispune de 200 coșuri din anul trecut. Acestea încă sunt insuficiente, fapt ce a determinat consiliul de conducere să hotărască ca brigada nr. 3 să confecționeze alte 200 coșuri. Hotărirea e bună, răchită există destulă în lunca Siretului, insă, aceasta treabă, nu s-a început incă, sub motivul că „mai este timp“. E bine așa tovarăși colectiviști din Coasta Lupei? Dacă nu vă pregătiți din timp, culesul nu se poate desfășura intr-un ritm susținut. La centrele Vinalcool In apropiata campanie de vinificație, întreprinderilor „Vinalcool“ le revin sarcini de mare răspundere. Intr-un timp scurt, acestea trebuie să prelucreze in bune condițiuni o mare cantitate de struguri contractată de gospodăriile colective. Pentru a-și îndeplini integral sarcinile ce le revin lucrătorii de la Uzina de viificație Urechești au făcut pregătirile necesare. Utilajele celor două linii tehnologice au fost reparate și revizuite, budanele s-au curățat și dezinfectat, instalația de aerisire se află în stare de funcționare. Totodată s-a făcut instructaj cu lucrătorii in vederea respectării regulilor de protecție a muncii. La depozitul nr. 2 al secției „Vinalcool“ Odobești cele două prese hidraulice au fost puse la punct. In prezent, aici se lucrează la confecționarea unui lin de mare capacitate, care va deservi cele două prese. Prin construirea acestuia se va asigura prelucrarea unei cantități de 4 vagoane de struguri în 24 de ore. CONCLUZII Cu prilejul raidului-anchetă organizat de redacție a reieșit că dacă în majoritatea unităților agricole din podgoriile regiunii noastre pregătirile pentru cules și vinificație se desfășoară într-un ritm intens, în unele mai există deficiențe. Organizațiile de partid, consiliile G.AS., conducerile gospodăriilor colective și ale centrelor „Vinalcool“ au datoria să ia toate măsurile menite să asigure buna desfășurare a recoltatului strugurilor și vinificării lor în cele mai bune condițiuni. Este necesar ca toate centrele Winalcool să întocmească grafice în care să prevadă modul de preluare a strugurilor, să se eșaloneze gospodăriile colective astfel ca să nu se producă aglomerări. Atenție deosebită trebuie acordată transportării strugurilor pentru a nu se deprecia, cit și preluării lor intr-un timp cît mai scurt. Sunt posibilități depline ca în regiunea noastră culesul și vinificarea recoltei bogate de struguri din acest an să se efectueze în condiții optime. locințe construite pentru muncitorii de la GAS. . Justin Georgiev,«, raionul Brăila. IATA NOUS' In parcul „M. Eminescu“ din Galați Din munca echipelor sanitare La G.A.S. Ivești a avut loc zilele trecute în cadrul săptămînii Crucii roșii un interesant concurs „Sanitari pricepuți“. Pe lingă cei 16 concurenți împărțiți în două echipe care și-au disputat întîietatea, în sală au luat loc un mare număr de muncitori din cadrul G. A. S. Pe echipe locul I a fost cîștigat de echipa condusă de ing. Romulus Ionescu, iar la individual locurile fruntașe au fost cîștigate de Petre Luca mecanic, Costică Bulai tîmplar, Dorina Ciuntu viticultoare, Ștefan Tom paznic, Maria Corbu contabilă. In încheierea concursului tovarășul doctor Badronescu a vorbit despre sarcinile ce revin echiperilor sanitari pentru propagarea în mase a cunoștințelor igienico-sanitare, apoi au fost împărțite premii participanților. La organizarea acestui concurs, un aport deosebit l-au adus tovarășa doctor Constanța Bargaolinu, felcerul Ilie Tănase și oficiantul sanitar Ion Dimofte. ANTON IULIAN corespondent Planuri tematice bune pe cind rezolvarea sor ? Produsele întreprinderilor textile Galați, sunt expuse spre vînzare in multe rafturi din magazinele țării. Țesăturile din bumbac într-o gamă variată și in nuanțe coloristice diferite sunt solicitate de cumpărători în cantități sporite pentru calitatea lor superioară. Produsele ce poartă marca I.T.G. sunt bine cunoscute și peste hotare. Deseori, pe adresa întreprinderii sosesc scrisori de mulțumire din partea beneficiarilor, elogiind calitatea superioară a țesăturilor. Pe drept cuvânt, colectivul de muncă de aici se poate mîndri cu asemenea realizări, mai ales cînd aprecierea vine din partea exigentului cumpărător, exigență pe deplin justificată. Ținînd cont de sarcinile de plan sporite și de indicii înalți de calitate pe care trebuie să i realizeze în acest an conducerea întreprinderii și comitetul Sindicatului, sub îndrumarea comitetului de partid, au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, printre care și aceea de a stimula pe mai departe mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor, factori de bază în introducerea tehnicii noi. Încă din ultimul trimestru al anului trecut, cabinetul tehnic in colaborare cu cadrele inginerești și inovatorii fruntași, au întocmit planul tematic de inovații, orientarea principală a acestuia fiind îndreptată spre sarcinile de producție curente, spre îmbunătățirea indicilor de utilizare a războaielor și îmbunătățirea continuă a calității țesăturilor. Asigurând planului tematic de inovații un conținut corespunzător, cabinetul tehnic s-a îngrijit apoi ca temele acestuia să fie afișate și aduse la cunoștință textiliștilor. În scopul rezolvării operative a temelor s-au creat colective de ingineri și inovatori fruntași pentru fiecare propunere în parte. Așadar, tematica planului de inovații a fost judicios întocmită, dezbătută de masa largă de muncitori, rămînînd doar ca aceste teme să fie materializate ca inovații aplicate în procesul de producție. Cele 8 teme stabilite de cabinetul tehnic sunt axate în special pe îmbunătățirea calității țesăturilor și sporirea indicilor de utilizare a războaielor. Să vedem cum s-a ocupat cabinetul tehnic și comitetul sindicatului de rezolvarea temelor din planul tematic, dacă s-au luat toate măsurile pentru crearea condițiilor de desăvîrșire a prototipurilor de inovații și cum a sprijinit comisia inginerilor și tehnicienilor inițiativa creatoare a inovatorilor din întreprinderile textile. De la început, trebuie arătat că numărul inovatorilor care au prezentat propuneri la cabinetul tehnic nu reflectă nici pe departe o preocupare atentă în ce privește atragerea unui număr cu mai mare de textiliști în mișcarea de inovații. In 8 luni s-au făcut 35 propuneri de inovații din care 17 au fost aplicate în producție cu o eficiență economică de 317.510 lei. Calculul economic mai puțin interesează, dacă ținem seama că cele mai multe din inovațiile aplicate se referă la îmbunătățirea țesăturilor și la creșterea indicilor de utilizare a războaielor. De reținut este faptul că din cele 8 teme din planul tematic nu s-a rezolvat nici una și dacă aruncăm o privire asupra activității desfășurată de cabinetul tehnic în 1962, vom constata cu regret, că nici în anul trecut nu s-au rezolvat în totalitate temele prevăzute, ele răminind de pe un an pe altul. Tovarășul Gheorghe Bodor, responsabilul cabinetului tehnic ne spuse ca dacă tema: „Semnalizarea optică și graficiă la sermtorturi de la flayers“ s-ar fi aplicat în producție, ar fi eliminat nodurile și firele rupte, iar tema : „Dispozitiv care să schimbe sensul țesăturii la avanposturile de la mașinile de imprimat“ ar fi redus manopera a trei oameni, crescînd în felul acesta productivitatea muncii cu 10 la sută. Am evaluat în mare împreună cu tovarășul Bodor, eficiența economică a celor S teme din planul tematic, și efectul lor dacă ar fi fost aplicate în producție. Cifra nu este prea mare. Ea se ridică la cîteva sute de mii. Important este însă efectul acestora asupră calității creșterii indicilor de utilizare, capitol la care I. T. G. este deficitar atit în țesătorie cît și în filatură. Să luăm spre discuție o singură temă indicată de forul tutelar (tema a fost indicată cîțiva ani la rînd, dar n-a fost rezolvată). Este vorba despre scoaterea țevilor și introducerea acestora în mod automat pe ringuri (fuse). Din calculul făcut reiese că dacă inovația s-ar fi conceput și aplicat, productivitatea muncii la secția ringuri cu 18—20 la creștea sută, iar numărul muncitoarelor din brigăzile de levată se reduce simțitor. Ce a împiedicat de fapt rezolvarea acestei teme, sau mai bine zis a temelor din planul tematic? Nimic, întreprinderea dispune de atelier propriu de întreținere unde se poate desăvîrși prototipurile, mai dispune de o bibliotecă tehnică bine înzestrată (3.700 cărți tehnice), de suficiente cadre care să asigure asistența tehnică necesară. A lipsit în schimb preocuparea cabinetului tehnic în ce privește rezolvarea operativă a pro punerilor de inovații (29 inovați ne. rezolvate, rămase de anul trecut), lipsa de interes manifestată de comisiile formate în scopul soluționării temelor din planul tematic. Cum să-și găsească rezolvarea aceste teme, dacă comisiile se întrunesc odată pe trimestru și atunci se analizează „ia. general“ ? La această întreprindere ponderea ca număr mediu scriptic de muncitori o formează femeile. Firesc ar fi, ca cele mai multe din inovațiile propuse să le aparțină. Dar spre surprinderea noastră, femeile nu totalizează nici 1 la sută din numărul inovatorilor. Presupune oare infima cifră că aici s-a muncit pentru atragerea unui număr cît mai mare de textiliste în mișcarea de inovații ? S-a acordat oare, toată atenția inițiativei creatoare a omenilor, au fost ei stimulați la timp în raport cu eficiența economică a inovațiilor aplicate? Desigur că nu. Iată spre ce probleme, trebuie să-și îndrepte atenția comitetul sindicatului, care pînă acum a făcut prea puțin pentru dezvoltarea mișcării de inovații, și lipsa de îndrumare și control s-a resimțit serios. Au mai rămas cîteva luni pînă la finele acestui an. Comisiile formate în scopul rezolvării operative a temelor cuprinse în plan trebuie mobilizate de a întreprinde studii și cercetări, de a găsi soluțiile cele mai potrivite pentru ca o bună parte din teme să-și găsească aplicarea în producție. Va trebui ca periodic comitetul de partid să analizeze activitatea cabinetului tehnic și să indice cele mai potrivite măsuri pentru lichidarea lipsurilor existente. De asemenea, conducerea întreprinderii are datoria de a crea toate condițiile materiale necesare desăvîrșirii prototipurilor de inovații, de a încadra în comisiile existente cadre tehnice cu o bună pregătire, capabile să rezolve la timp și cu mare eficiență inovațiile propuse. D. BOURCEANU La întreprinderile textile Galați fii*. 5832 Qttvățătoril mea Un om intre două cirste. Pe chipul lui se află acea demnitate solemnă, dar blindă, specifică profesiei Acea demnitate care crește in copii simțul datoriei. învățătorul Dinu David, fiu de țăran din Popești, raionul Focșani, a pus in întreaga muncă de dascăl o țărimă din sufletul lui. In cei 28 de ani de activitate la catedră, mai int ii la Nereju in Vrancea, apoi la Urechești unde i-am fost elevă, iar astăzi in Popești, munca lui a fost susținută de flacăra mea dorinței de a da copiilor tot ce poate da din cunoștințele sale. Și munca lui ca a tuturor învățătorilor și profesorilor din tara noastră este astăzi răsplătită din plin, prețuită . Nu mi-am făcut decit datoria, ii este răspunsul, atunci, cină este intebat cum a muncit. Întotdeauna am căutat să învăț din experiența celor mai in virstă ca mine și am dat tot sprijinul atunci cină mi-a fost cerut. Lecțiile le-am pregătit cu conștiinciozitate și exigență pentru un invățămint de calitate. M-am luptat și cu neștiința de carte. La Popești astăzi, ca pretutindeni in Republica noastră, nu mai sunt neștiutori de carte. Făcind front comun cu celelalte cadre didactice a fost lichidată și această plagă rușinoasă, moștenită de la fostul regim burghezo-moșieresc. Astăzi sunt tot mai mulți oameni ai munci de la sate care își petrec timpul liber la căminul cultural ascutiind conferirile sau tălmăcind slovele unei cărți ce-i îndrumă in viața nouă din gospodăria colectivă. — Am muncit. Da, a muncit cu toată dragostea pentru a lumina și educa copiii celor ce trudeau pe ogoare, pentru luminarea copiilor colectiviștilor de azi. Astăzi, oameni, destoinici, din vechile serii de absolvenți, vin să-și cinstească învățătorul. Destoinicul ofițer Fadu Ionel sau inginera chimistă din Iași Camelia Gherghina și multi profesori, foști elevi, il prețuiesc pe merit pe învățătorul Dinu David. Cu timplele încărunțite, dar cu simțul datoriei împlinite, învățătorul Dinu David dă și astăzi din comoara sufletului său card învățătură tinerele generații. Cu același elan ca și pe vremea cind i-am fost elevă își va începe munca la catedră in anul școlar 1963—1964 — cel de-al 29-lea an de invățămint. Eu doresc învățătorului meu putere de muncă și mult succes in instruirea și educarea elevilor I MARIA GURAU comuna Popești „Cine vizionează filme, știe“ Grădina de vară „Mihai Eminescu“ din Galați a găzduit zilele acestea încă una din manifestările de atracție, interesante, cu filmul. In colaborare cu Comitetul orășenesc al femeilor, cinematograful „Mihai Eminescu" a organizat un concurs dotat cu premii pe tema „Realizări ale poporului nostru, in anii puterii populare, oglindite în filmele romînești“. După ce tovarășa profesoară Lucia Vlădescu a vorbit cu însuflețire despre realizările obținute de poporul român sub conducerea partidului, pionierele Silvia Abramovici și Elena Toma au recitat versuri închinate partidului și Republicii, cum și orașului nostru care întinerește..A urmat apoi concursul. Concurenții, pionierii Ionel Hogaș, din clasa a Vl-a, Școala elementară nr. 28 și Anca Pandele elevă la Școala elementară nr. 16, ate mista Ecaterina Constantin, gospodinele Gina Goldfeld și Elena Morun au răspuns do cumentar și sigure la întrebările examinatoarei — profesoara Maria Neagu și au primit premii în cărți Concursul a și obiecte. adus in discuție filme romînești ca : „Valurile Dunării“, „A fost prietenul meu“, „Soldați fără uniformă“, „Străzile au amintiri“ și „Lumină de iulie". Cei peste 1.500 de spectatori pe concurenți au susținut cu repetate aplauze urmărind cu viu interes concursul. Echipa artistică de 1st „Export-lemn“ a prezentat apoi un frumos program artististic. M. NEGREANU> 10 ANI DE ACTIVITATE Tecuci. Orașul de provincie ce datează de peste 500 de ani, își intimpină oaspeții întinerit. Primul lucru pe care il observă azi orice vizitator, la tot pasul e numărul mare de spații verzi și flori. Poate că dintre orașele mai mici din oră, Tecuciul e cel mai bogat in zone verzi — sunt in total peste 50 de hectare. Tecucenii mai au o pasiune: luminile fluorescente. Nu există aproape întreprindere și instituție, stradă principală in care acestea să nu fi luat locul becurilor obișnuite. Acum orașul e in plină reconstrucție. Există azi la Tecuci o industrie locală in plină dezvoltare, un depou C.F.R. fruntaș, multe unități ale comerțului de stat, aspectuoase și bine aprovizionate, o sală de teatru și cinema cu 500 locuri, o bibliotecă cu peste 25.000 de volume, au fost date in folosință blocuri moderne, iar la tot pasul te intimpină tecucenii, oameni harnici și ospitalieri. In acest oraș a luat ființă in urmă cu zece ani una din unitățile culturale cele mai însemnate — Casa raională de cultură „23 August“ —■ care de atunci își îndeplinește misiunea de răspindire a culturii și artei in riodul maselor de oameni ai muncii. Răsfoind zilele acestea albumul cu fotografii al Casei de cultură, aducerile aminte ne-au revenit una cite una: primul concert de muzică populară, primul spectacol teatral, primul... DE LA PRIMA RIDICARE A CORTINEI Formația de teatru împlinește și ea 10 ani. Puțini iși mai aduc aminte de greutățile începutului, de lipsa de decoruri, costume și chiar de interpreți. De la 6 interpreți, la început, numărul acestora a ajuns azi la 28. Cine iși mai aduce aminte de prima ridicare a cortinei la piesa intr-un act „AlO RIȘCA" . De-atunci in repertoriul formației dramatice au fost înscrise 20 de piese printre care amintim: „Giungul de călini“, „împărăția lui Machidon“, „Arcul de triumf“, „Anii negri“, „Tirgul inimilor“, „Dezertorul", „Năpasta“, „Salutul dimineții" etc. Formația de teatru s-a făcut repede cunoscută in întreg raionul. Din cele 400 de spectacole in acești 10 ani, majoritatea au fost prezentate la sate. Diploma de Laureat al premiului I pe țară primită la cel de al IV-lea concurs al formațiilor artistice de amatori din anul 1957, ca și alte numeroase premii constituie o bine meritată răsplată a harnicului colectiv dramatic. Artiști amatori ca: Gheorghe Voicovici, Al. Oancea, Nicolae Cala, Elena Reghină, Sofia Zamfirescu, in frunte cu regizorul Vasile V. Teodorescu, sunt bine cunoscuți și apreciați. Trebuie să mai amintim aici și munca depusă pentru dezvoltarea teatrului de amatori in comunele raionului, de lecțiile practice ținute la căminele culturale și la sediu. Azi cercul dramatic are stagiune permanentă și numărul artiștilor amatori este in continuă creștere. CITE CEVA ȘI DESPRE CELELALTE FORMAȚII De cite ori n-am intilnit străbătind satele raionului taraful de muzică populară. Cele peste 500 de spectacole prezentate in cei 10 ani de activitate, numeroasele diplome și premii, dovedesc că renumele pe care și l-a cnstigat il merită cu prisosință. Cei 26 de membri ai tarafului și soliștii vocali Sofia Zamfirescu, Tanța Gheorghiu, Maria Ghioca, Jana Scripcaru, Simina Aivoaiei și dirijorul Luca Toma nu și-au precupețit niciodată eforturile. Numai in campania de recoltare și treieriș din acest an au fost prezentate la alte peste 30 de spectacole. Dacă adăugăm la acestea activitatea corului compus din 80 de persoane, și a echipei de dansuri, activitatea cercului literar, munca de îndrumare metodică pe care o desfășoară colectivul de aici, ne putem face o imagine asupra rodnicei activități pe care a desfășurat-o și o desfășoară colectivul Casei raionale de cultură „23 August“ din Tecuci. Cercul de pictură cu cei 18 membri, care a luat ființă nu de mult, noile cercuri care vor mai lua ființă sunt o dovadă a faptului că activitatea cultural-artistică de la casa raională de cultură se dezvoltă neîncetat. Se cuvine să mai amintim aici sediul frumos și bine amenajat, sala de spectacole modernă etc. Inițiativele luate de colectivul casei raionale de cultură ca aceea a organizării ștafetei culturale a concursului „30 Decembrie", a cercului de inițiere muzicală, a vizionărilor colectivă la televizor și altele au contribuit și contribuie la dezvoltarea mișcării cultural-artistice de masă. In cei 10 ani de activitate colectivul casei raionale de cultură și- îndeplinit cu cinste misiunea încredințată de partid, de răspindire a culturii și artei in rindul maselor de oameni ai muncii. Au fost ani de muncă și victorii, ani rodnici. Acum colectivul de aici privește cu încredere și optimism viitorul. Ni așteaptă noi succese. E. LUTFAC directorul Casei raionale de cultură. Tecuci Venituri mari de la culturile tehnice Membrii G.A.C. „24 , Septembrie 1952“ din comuna Măstăcani, raionul Bujor, acordă o deosebită atenție și cultivării plantelor tehnice. Astfel, în momentul cînd unul de pe suprafața de 50 de hectare a ajuns la coacere, el a fost recoltat și treierat în numai două zile. Cele mai bune rezultate în cultivarea inului le-au obținut colectiviștii din brigada I condusă de brigadierul Ion Păun, care a realizat o producție sporită. fie In urma predării la baza de recepa semințelor de in pentru ulei, gospodăria a realizat un venit bănesc de 318.000 lei. Ca urmare, colectiviștii și-au propus neutru anul viitor să mărească suprafețele cultivate cu plante tehnice C. MARINESCU corespondent - Echipa de dansuri a Căminului cultural din comuna Ghidigeni, raionul Tecuci, în timpul unui spectacol,