Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)

1963-09-07 / nr. 5832

Pa.gr. 2-aV Prin podgorii în preajma culesului și vinificației (urmare din pag. 1) Cu toate acestea trebuie spus că mai sunt unele lucruri de făcut. De exemplu, două prese încă nu sunt re­­parate, iar la brigada 5-a (briga­dier L. Vucmanovici) lucrările de pregătire a cramei și de spălare a vaselor sunt rămase în urma. Cunos­­cind că in această unitate domină sortimentele de vinuri roșii, iar stru­gurii sunt mai sensibili la transportat e necesar un număr mare de ciu­­bere. Acest lucru e știut și de con­siliul G­ AS. Totuși abia la data de 9 august a.c. a fost făcută nota de comandă pentru 1.400 ciubere. Se pune întrebarea: vor ajunge aces­tea in gospodărie pînă la începe­­rea culesului? Bune și rele Și în gospodăriile agricole co­le­­cive din podgoriile regiunii se fac intense pregătiri pentru efectua­rea la timp a recoltării struguri­lor. Gospodăria colectivă din co­muna Bolotești, raionul Panciu, a luat măsuri care să asigure recolta­tul și transportul strugurilor de pe­ cele 860 hectare în bune condițiuni. S-a întocmit un plan de recoltare și expediere pe brigăzi, în așa fel în 11 să se evite aglomerarea la cen­trul de vinificație Țifești unde gos­podăria urmează să predea stru­gurii contractați. De asemenea, con­siliul de conducere a hotărât ca u­nul din contabilii gospodăriei să se afle în permanență la centrul de vinificație, să înregistreze cu e­­xactitate cantitățile de struguri pre­date. Transportul se va face cu a­­jutorul celor 6 autocamioane și 25 de atelaje. Grija pentru buna desfășurare a culesului și livrării strugurilor există și la gospodăria colectivă „Belșugul“ din Panciu. Aici, au fost întocmite grafice de livrare a strugurilor de masă contractați, din care rezultă cărui beneficiar trebuie să livreze strugurii fiecare brigadă viticolă a gospodăriei. In vederea culesului gos­podăria dispune, de 1.500 coșuri, iar unitățile cu care a încheiat con­tracte pentru struguri de masă i-au pus la dispoziție lădițe pentru 70 la sută din producția contractată. Tre­buie spus insă, că gospodăriei ii mai sunt necesare la cules circa 1000 coșuri de răchită, pentru procurarea cărora abia zilele trecute a fost tri­mis un delegat la Bacău. Strugurii pentru vin vor fi trans­portați in căzi la unul din centrele de vinificație ale secției „Vinal­­cool“ Panciu­ri cu căzire este însă o problemă, prin aceea că în prezent nu există un număr suficient, pentru folosirea deplină a celor 4 autocamioane și 40 de atelaje. Dacă exista mai multă preocu­pare și mai din timp se putea pro­­cura cantitatea de 2-3 m.c. de che­restea necesară pestei» reparatul că­zilor. La gospodăria colectivă „Victo­ria“ din satul Coasta Lupei, raio­nul Tecuci, via pe rod ocupă 214 ha. In scopul recoltării strugurilor, atit a celor din soiuri de masă, cit și a celor pentru vin, la timp și fără pierderi, s­au asigurat in mare par­te cele necesare. Gospodăria dispune de 200 coșuri din anul trecut. A­­cestea încă sunt insuficiente, fapt ce a determinat consiliul de con­ducere să hotărască ca brigada nr. 3 să confecționeze alte 200 coșuri. Hotărirea e bună, răchită există des­tulă în lunca Siretului, insă, aceasta treabă, nu s-a început incă, sub motivul că „mai este timp“. E bine așa tovarăși colectiviști din Coasta Lupei? Dacă nu vă pregătiți din timp, culesul nu se poate desfășu­ra intr-un ritm susținut. La centrele Vinalcool In apropiata campanie de vinifi­­cație, întreprinderilor „Vinalcool“ le revin sarcini de mare răspundere. Intr-un timp scurt, acestea trebuie să prelucreze in bune condițiuni o mare cantitate de struguri contrac­­tată de gospodăriile colective. Pen­tru a-și îndeplini integral sarcinile ce le revin lucrătorii de la Uzina de viificație Urechești au făcut pre­gătirile necesare. Utilajele celor două linii tehnologice au fost re­parate și revizuite, budanele s-au curățat și dezinfectat, instalația de aerisire se află în stare de funcțio­nare. Totodată s-a făcut instructaj cu lucrătorii in vederea respectării regulilor de protecție a muncii. La depozitul nr. 2 al secției „Vinalcool“ Odobești cele două pre­se hidraulice au fost puse la punct. In prezent, aici se lucrează la con­fecționarea unui lin de mare capa­citate, care va deservi cele două prese. Prin construirea acestuia se va asigura prelucrarea unei canti­tăți de 4 vagoane de struguri în 24 de ore. CONCLUZII Cu prilejul raidului-anchetă organizat de redacție a reieșit că dacă în majoritatea unităților agricole din podgoriile regiunii noastre pre­­gătirile pentru cules și vinificație se desfășoară într-un ritm in­tens, în unele mai există deficiențe. Organizațiile de partid, consiliile G.AS., conducerile gospodării­lor colective și ale centrelor „Vinalcool“ au datoria să ia toate mă­surile menite să asigure buna desfășurare a recoltatului strugurilor și vinificării lor în cele mai bu­ne condițiuni. Este necesar ca toate centrele Winalcool să întocmească grafice în care să prevadă modul de preluare a strugurilor, să se eșaloneze gospodăriile colective astfel ca să nu se producă aglomerări. Atenție deosebită trebuie a­­cordată transportării strugurilor pentru a nu se deprecia, cit și pre­luării lor intr-un timp cît mai scurt. Sunt posibilități depline ca în regiunea noastră culesul și vinifica­­rea recoltei bogate de struguri din acest an să se efectueze în con­diții optime. loc­ințe construite pentru muncitorii de la GAS. . Justin Georgiev,«, raionul Brăila. IATA NOUS' In parcul „M. Eminescu“ din Galați Din munca echipelor sanitare La G.A.S. Ivești a avut loc zile­le trecute în cadrul săptămînii Cru­cii roșii un interesant concurs „Sa­nitari pricepuți“. Pe lingă cei 16 concurenți îm­părțiți în două echipe care și-au disputat întîietatea, în sală au luat loc un mare număr de muncitori din cadrul G. A. S. Pe echipe locul I a fost cîștigat de echipa condusă de ing. Romu­lus Ionescu, iar la individual lo­curile fruntașe au fost cîștigate de Petre Luca mecanic, Costică Bulai tîmplar, Dorina Ciuntu viticultoa­re, Ștefan Tom­ paznic, Maria Corbu contabilă. In încheierea concursului tovară­șul doctor Badronescu a vorbit despre sarcinile ce revin echiperi­­lor sanitari pentru propagarea în mase a cunoștințelor igienico-sani­­tare, apoi au fost împărțite premii participanților. La organizarea acestui concurs, un aport deosebit l-au adus tova­rășa doctor Constanța Bargaolinu, felcerul Ilie Tănase și oficiantul sanitar Ion Dimofte. ANTON IULIAN corespondent Planuri tematice bune­­ pe cind rezolvarea sor ? Produsele întreprinderilor textile Galați, sunt expuse spre vînzare in multe rafturi din magazinele țării. Țe­săturile din bumbac într-o­­ gamă va­riată și in nuanțe coloristice diferite sunt solicitate de cumpărători în canti­tăți sporite pentru calitatea lor supe­rioară. Produsele ce poartă marca I.T.G. sunt bine cunoscute și peste hotare. Deseori, pe adresa întreprin­derii sosesc scrisori de mulțumire din partea beneficiarilor, elogiind calitatea superioară a țesăturilor. Pe drept cu­­vânt, colectivul de muncă de aici se poate mîndri cu asemenea realizări, mai ales cînd aprecierea vine din partea exigentului cumpărător, exigență pe deplin justificată. Ținînd cont de sarcinile de plan sporite și de indicii înalți de calitate pe care trebuie să i realizeze în acest an conducerea întreprinderii și comi­tetul Sindicatului, sub îndrumarea co­mitetului de partid, au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, prin­tre care și aceea de a stimula pe mai departe mișcarea inovatorilor și rațio­­nalizatorilor, factori de bază în intro­ducerea tehnicii noi. Încă din ultimul trimestru al anului trecut, cabinetul tehnic in colaborare cu cadrele inginerești și inovatorii fruntași, au întocmit planul tematic de inovații, orientarea principală a aces­tuia fiind îndreptată spre sarcinile de producție curente, spre îmbunătățirea indicilor de utilizare a războaielor și îmbunătățirea conti­nuă a calității țesă­turilor. Asigurând planului tematic de inovații un conținut corespunzător, ca­binetul tehnic s-a îngrijit apoi ca te­mele acestuia să fie afișate și aduse la cunoștință textiliștilor. În scopul rezolvării operative a temelor s-au creat colective de ingineri și inovatori fruntași pentru fiecare propunere în par­te. Așadar, tematica planului de ino­vații a fost judicios întocmită, dezbă­tută de masa largă de muncitori, ră­­mînînd doar ca aceste teme să fie materializate ca inovații aplicate în procesul de producție. Cele 8 teme stabilite de cabinetul tehnic sunt axate în special pe îmbu­nătățirea calității țesăturilor și spori­rea indicilor de utilizare a războaielor. Să vedem cum s-a ocupat cabinetul tehnic și comitetul sindicatului de re­zolvarea temelor din planul tematic, dacă s-au luat toate măsurile pentru crearea condițiilor de desăvîrșire a prototipurilor de inovații și cum a spri­jinit comisia inginerilor și tehnicie­nilor inițiativa creatoare a inovatori­lor din întreprinderile textile. De la început, trebuie arătat că numărul ino­vatorilor care au prezentat propuneri la cabinetul tehnic nu reflectă nici pe departe o preocupare atentă în ce privește atragerea unui număr cu­ mai mare de textiliști în mișcarea de ino­vații. In 8 luni s-au făcut 35 propu­neri de inovații din care 17 au fost aplicate în producție cu o eficiență economică de 317.510 lei. Calculul e­­conomic mai puțin interesează, dacă ținem seama că cele mai multe din inovațiile aplicate se referă la îmbu­nătățirea țesăturilor și la creșterea in­dicilor de utilizare a războaielor. De reținut este faptul că din cele 8 teme din planul tematic nu s-a rezolvat nici una și dacă aruncăm o privire asupra activității desfășurată de cabi­netul tehnic în 1962, vom constata cu regret, că nici în anul trecut nu s-au rezolvat în totalitate temele prevăzute, ele rămi­nind de pe un an pe altul. Tovarășul Gheorghe Bodor, responsa­­bilul cabinetului­­ tehnic ne spuse ca dacă tema: „Semnalizarea optică și graficiă la sermtorturi de la flayers“ s-ar fi aplicat în producție, ar fi e­­liminat nodurile și firele rupte, iar tem­a : „Dispozitiv care să schimbe sensul țesăturii la avanposturile de la mașinile de imprimat“ ar fi re­­­dus manopera a trei oameni, cres­­cînd în felul acesta productivitatea muncii cu 10 la sută. Am evaluat în mare împreună cu tovarășul Bo­­dor, eficiența economică a celor S teme din planul tematic, și efectul lor dacă ar fi fost aplicate în pro­ducție. Cifra nu este prea mare. Ea se ridică la cîteva sute de mii. Important este însă efectul a­­cestora asupră calității creșterii indicilor de utilizare, capitol la care I. T. G. este deficitar atit în țesătorie cît și în filatură. Să luăm spre discuție o singură temă indica­tă de forul tutelar (tema a fost in­­dicată cîțiva ani la rînd, dar n-a fost rezolvată). Este vorba­­ despre scoaterea țevilor și introducerea a­­cestora în mod automat pe ringuri (fuse). Din calculul făcut reiese că dacă inovația s-ar fi conceput și a­­plicat, productivitatea muncii la secția ringuri cu 18—20 la creștea sută, iar numărul muncitoarelor din brigă­zile de levată se reduce simțitor. Ce a împiedicat de fapt rezolvarea a­­cestei teme, sau mai bine zis a­ te­melor din planul tematic? Nimic, întreprinderea dispune de atelier pro­­priu de întreținere unde se poate de­­săvîrși prototipurile, mai dispune de o bibliotecă tehnic­ă bine înzestrată (3.700 cărți tehnice), de suficiente cadre care să asigure asistența teh­­nică necesară. A lipsit în schimb preocuparea cabinetului tehnic în ce privește rezolvarea operativă a pro­­ punerilor de inovații (29 inovați ne. rezolvate, rămase de anul trecut), lipsa de interes manifestată de comi­siile formate în scopul soluționării temelor din planul tematic. Cum să-și găsească rezolvarea aceste teme, dacă comisiile se întrunesc odată pe trimestru și atunci se analizează „ia. general“ ? La această întreprindere ponderea ca număr mediu scriptic de muncitori o form­ează femeile. Firesc ar fi, ca cele mai multe din inovațiile propuse să le aparțină. Dar spre surprinderea noastră, femeile nu totalizeaz­ă nici 1 la sută din nu­mărul inovatorilor. Presupune oare infima cifră că aici s-a muncit pen­tru atrage­rea unui număr cît mai mare de textiliste în mișcarea de ino­vații ? S-a acordat oare, toată aten­ția inițiativei creatoare a omenilor, au fost ei stimulați la timp în raport cu eficiența economică a inovațiilor aplicate? Desigur că nu. Iată spre ce probleme, trebuie să-și îndrepte atenția comitetul sindicatului, care pînă acum a făcut prea puțin pentru dezvoltarea mișcării de inovații, și lipsa de îndrumare și control s-a resimțit serios. Au m­ai rămas cîteva luni pînă la finele acestui an. Comisiile formate în scopul rezolvării operative a te­melor cuprinse în plan trebuie mobil­izate de a întreprinde studii și cer­cetări, de a găsi soluțiile cele mai potrivite pentru ca o bună parte din teme să-și găseasc­ă aplicarea în pro­ducție. Va trebui ca periodic comitetul de partid să analizeze activitatea ca­binetului tehnic și să indice cele mai potrivite măsuri pentru lichidarea lipsurilor existente. De asemenea, conducerea întreprinderii are datoria de a crea toate condițiile materiale necesare desăvîrșirii prototipurilor de inovații, de a încadra în com­i­­siile existente cadre tehnice cu o bu­nă pregătire, capabile să rezolve la timp și cu mare eficiență inovațiile propuse. D. BOURCEANU La întreprinderile textile Galați fii*. 5832 Qttvățătoril mea Un om intre două cirste. Pe chi­pul lui se află acea demnitate so­lemnă, dar blindă, specifică profe­siei­ Acea demnitate care crește in copii simțul datoriei. învățătorul Dinu David, fiu de țăran din Popești, raionul Focșani, a pus in întreaga muncă de dascăl o țărimă din sufletul lui. In cei 28 de ani de activitate la catedră, mai int ii la Nereju in Vrancea, a­­poi la Urechești unde i-am fost e­­levă, iar astăzi in Popești, munca lui a fost susținută de flacăra me­a dorinței de a da copiilor tot ce poate da din cunoștințele sale. Și munca lui ca a tuturor învă­țătorilor și profesorilor din tara noastră este astăzi răsplătită din plin, prețuită . Nu mi­-am făcut decit datoria, ii este răspunsul, atunci, cină este int­ebat cum a muncit. Întotdeauna am căutat să învăț din experiența celor mai in virstă ca­­ mine și am dat tot sprijinul atunci cină mi-a fost cerut. Lecțiile le-am pregătit­ cu conștiinciozitate și exigență pentru un invățămint de calitate. M-am luptat și cu neștiința de carte. La Popești astăzi, ca pretutindeni in Republica noastră, nu mai sunt neștiutori de carte. Făcind front comun cu celelalte cadre didactice a fost lichidată și această plagă ru­șinoasă, moștenită de la fostul regim burghezo-moșieresc. Astăzi sunt tot mai mulți oameni ai munci de la sate care își petrec timpul liber la căminul cultural ascutiind conferiri­le sau tălmăcind slovele unei cărți ce-i îndrumă in viața nouă din gos­podăria colectivă. — Am muncit. Da, a muncit cu toată dragostea pentru a lumina și educa copiii celor ce trudeau pe ogoare, pentru luminarea copiilor co­lectiviștilor de azi. Astăzi, oameni, destoinici, din vechile serii de ab­sol­venți, vin să-și cinstească învățăto­rul. Destoinicul ofițer Fadu Ionel sau inginera chimistă din Iași Camelia Gherghina și multi profesori, foști elevi, il prețuiesc pe merit pe învă­țătorul Dinu David. Cu tim­­­plele încărunțite, dar cu simțul da­toriei împlinite, învățătorul Dinu Da­vid dă și astăzi din comoara su­fletului său card învățătură tinerele­ generații. Cu același elan ca și pe vremea cind i-am fost elevă își va începe munca la catedră in anul școlar 1963—1964 — cel de-al 29-lea an de invățămint. Eu doresc învăță­torului meu putere de muncă și mult succes in instruirea și educarea ele­vilor I MARIA GUR­AU comuna Popești „Cine vizionează filme, știe“ Grădina de vară „Mi­­hai­ Eminescu“ din Ga­lați a găzduit zilele a­­cestea încă una din manifestările de atracție, interesante, cu filmul. In colaborare cu Co­mitetul orășenesc al fe­meilor, cinematograful „Mihai Eminescu" a or­ganizat un concurs do­tat cu premii pe tema­­ „Realizări ale poporului nostru, in anii puterii populare, oglindite în filmele romînești“. După ce tovarășa profesoară Lucia Vlădescu a vorbit cu însuflețire despre re­alizările obținute de po­porul român sub condu­cerea partidului, pionie­rele Silvia Abramovici și Elena Tom­a au reci­tat versuri închinate partidului și Republicii, cum și orașului nostru care întinerește..A ur­mat apoi concursul. Concurenții, pionierii Io­nel Hogaș, din clasa a Vl-a, Școala elementară nr. 28 și Anca Pandele elevă la Școala e­­lementară nr. 16, ate­­­ mista Ecaterina Con­stantin, gospodinele Gi­na Goldfeld și Elena Morun au răspuns do­ cumentar și sigure la în­trebările examinatoarei — profesoara Maria Neagu și au primit pre­mii în cărți Concursul a și obiecte. adus in discuție filme romînești ca : „Valurile Dunării“, „A fost prietenul meu“, „Soldați fără uniformă“, „Străzile au amintiri“ și „Lumină de iulie". Cei peste 1.500 de­ spectatori pe concurenți au susținut cu repe­tate aplauze urmărind cu viu interes concursul. Echipa artistică de 1st „Export-lemn“ a prezen­tat apoi un frumos pro­gram artististic. M. NEGREANU> 10 ANI DE ACTIVITATE Tecuci. Orașul de provincie ce da­tează de peste 500 de ani, își intim­­pină oaspeții întinerit. Primul lucru pe care il observă azi orice vizitator, la tot pasul e numărul mare de spații verzi și flori. Poate că dintre orașele mai mici din­­ oră, Tecuciul e cel mai bogat in zone verzi — sunt in total peste 50 de hectare. Tecucenii mai au o pasiune: luminile fluorescente. Nu există aproape întreprindere și institu­ție, stradă principală in care acestea să nu fi luat locul becurilor obișnuite. Acum orașul e in plină reconstrucție. Există azi la Tecuci o industrie locală in plină dezvoltare, un depou C.F.R. fruntaș, multe unități ale comer­țului de stat, aspectuoase și bine a­­provizionate, o sală de teatru și ci­nema cu 500 locuri, o bibliotecă cu peste 25.000 de volume, au fost date in folosință blocuri moderne, iar la tot pasul te intimpină tecucenii, oa­meni harnici și ospitalieri. In acest oraș a luat ființă in urmă cu zece ani una din unitățile culturale cele mai însemnate — Casa raională de cultură „23 August“ —■ care de atunci își îndeplinește misiunea de răspindire a culturii și artei in riodul maselor de oameni ai muncii. Răsfo­ind zilele acestea albumul cu fotografii al Casei de cultură, aducerile aminte ne-au revenit una cite una: primul concert de muzică populară, primul spectacol teatral, primul... DE LA PRIMA RIDICARE A CORTINEI Formația de teatru împlinește și ea 10 ani. Puțini iși mai aduc aminte de greutățile începutului, de lipsa de decoruri, costume și chiar de interpreți. De la 6 interpreți, la început, numă­rul acestora a ajuns azi la 28. Cine iși mai aduce aminte de prima ridi­­care a cortinei la piesa intr-un act „Al­O RIȘCA" . De-atunci in repertoriul formației dramatice au fost înscrise 20 de piese printre care amintim: „Giun­gul de călini“, „împărăția lui Machi­­don“, „Arcul de triumf“, „Anii negri“, „Tirgul inimilor“, „Dezertorul", „Nă­pasta“, „Salutul dimineții" etc. For­­mația de teatru s-a făcut repede cu­noscută in întreg raionul. Din cele 400 de spectacole in acești 10 ani, majo­ritatea au fost prezentate la sate. Diploma de Laureat al premiului I pe țară primită la cel de al IV-lea concurs al formațiilor artistice de a­­matori din anul 1957, ca și alte nu­meroase premii constituie o bine me­ritată răsplată a harnicului colectiv dra­matic.­ Artiști amatori ca: Gheorghe Voicovici, Al. Oancea, Nicolae Cala, Elena Reghină, Sofia Zamfirescu, in frunte cu regizorul Vasile V. Teodo­­rescu, sunt bine cunoscuți și apreciați. Trebuie să mai amintim aici și mun­ca depusă pentru dezvoltarea teatrului de amatori in comunele raionului, de lecțiile practice ținute la căminele cul­turale și la sediu. Azi cercul dramatic are stagiune permanentă și numărul artiștilor ama­tori este in continuă creștere. CITE CEVA ȘI DESPRE CELELALTE FORMAȚII De cite ori n-am intilnit străbătind satele raionului taraful de muzică populară. Cele peste 500 de spectacole prezentate in­ cei 10 ani de activitate, numeroasele diplome și premii, dove­desc că renumele pe care și l-a c­ns­­tigat il merită cu prisosință. Cei 26­ de membri ai tarafului și soliștii vo­cali Sofia Zamfirescu, Tanța Gheor­­ghiu, Maria Ghioca, Jana Scripcaru, Simina Aivoaiei și dirijorul Luca To­ma nu și-au precupețit niciodată efor­­turile. Numai in campania de recoltare și treieriș din acest an au fost pre­zentate la alte peste 30 de spectacole. Dacă adăugăm la acestea activitatea corului compus din 80 de persoane, și a echipei de dansuri, activitatea cer­cului literar, munca de îndrumare me­todică pe care o desfășoară colectivul de aici, ne putem face o imagine a­­supra rodnicei activități pe care a des­fășurat-o și o desfășoară colectivul Casei raionale de cultură „23 August“ din Tecuci. Cercul de pictură cu cei 18 mem­bri, care a luat ființă nu de mult, noile cercuri care vor mai lua ființă sunt o dovadă a faptului că activita­tea cultural-artistică de la casa raio­nală de cultură se dezvoltă neîncetat. Se cuvine să mai amintim aici se­diul frumos și bine amenajat, sala de spectacole modernă etc. Inițiativele luate de colectivul casei raionale de cultură ca aceea a or­ganizării ștafetei culturale a concursu­lui „30 Decembrie", a cercului de ini­țiere muzicală, a vizionărilor colectivă la televizor și altele au contribuit și contribuie la dezvoltarea mișcării cul­­tural-artistice de masă.­­ In cei 10 ani de activitate colec­tivul casei raionale de cultură și-­­ îndeplinit cu cinste misiunea încredin­țată de partid, de răspindire a cultu­rii și artei in rindul maselor de oa­meni ai muncii. Au fost ani de muncă și victorii, ani rodnici. Acum colecti­vul de aici privește cu încredere și optimism viitorul. Ni așteaptă noi­ suc­cese. E. LUTFAC directorul Casei raionale de cultură. T­ecuci Venituri mari de la culturile tehnice Membrii G.A.C. „24 , Septembrie 1952“ din comuna Măstăcani, raio­nul Bujor, acordă o deosebită aten­ție și cultivării plantelor tehnice. Astfel, în momentul cînd unul de pe suprafața de 50 de hectare a ajuns la coacere, el a fost recoltat și treierat în numai două zile. Cele mai bune rezultate în cultivarea inului le-au obținut colectiviștii din brigada I condusă de brigadierul Ion Păun, care a realizat o producție spo­rită. fie In urma predării la baza de recep­a semințelor de in pentru ulei, gospodăria a realizat un venit bănesc de 318.000 lei. Ca urmare, colectiviștii și-au pro­pus neutru anul viitor să mărească suprafețele cultivate cu plante teh­­nice C. MARINESCU corespondent - Echipa d­e dansuri a Căminu­lui cultural din comuna Ghidi­­geni, raionul Tecuci, în timpul unui spectacol,

Next