Viața Nouă, octombrie-decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6163-6241)

1964-10-14 / nr. 6174

P?p ? 8 VIAȚA NOUA' Fapte din Lunca Dunării I­ Record la semănat 0 Recolta din baltă 0 Spor în greutate : 800 kg zilnic # „Piste“ pentru parașute De la Vădeni, amonte pe malul sting al Dunării și pină la Gura Călmățui, lunca freamătă sub chiot brăilean. Cu ani in urmă, aici ră­sunau teste glasurile lișitelor și al­tor păsări de baltă. Stuful, cătinișul și apa erau stăpini absoluți ai lun­cii, pe mar întinderi de pămint. Brațul omu­ui, forța mașinilor au scos de sub vitregia apelor pămintul mănos, rebundu­l culturilor de po­rumb, grin­ele. Pe păminturi noi au apărut, ca mărgelele, șiraguri de con­strucții apartinind gospodăriilor de stat din Văleni, Gropeni, Bei­ani, Stăncuța și Bertești. Prezența luncii Dunării, pe melea­­gurile raionului Brăila, este consem­nată astăzi doar de drumurile „ca-n palma făcută căuș“. Tractoa­rele, trecind peste pămintul îmbibat ele apa ultimelor ploi, au lăsat șan­țuri adinei, adevărate obstacole pen­tru autoturisme. Invingîndu-le am ajuns la G.A.S. Stăncuța. Mai întii am trecut, venind de la Tufești, pe la secția Schei. Aici se trăgeau „capetele". Întreaga supra­față planificată a fi semănată in toamna aceasta cu griu a primit să­­mînța necesară sub stratul de pă­­mint bine lucrat. Tovarășul Vasile Ghica, șeful sec­ției, explicîndu-ne­. cum s-a desfășu­rat semănatul, ne-a declarat că anul acesta s-a înregistrat „un adevărat record de timp și de calitate". A­­ceasta datorită faptului că mecaniza­torii au muncit cu multă hărnicie, ca au avut mașinile punct și că organizarea bine puse la muncii a funcționat „ceas". Am notat și cî­­teva nume de mecanizatori, eviden­țiați in întrecere: Gheorghe Dobre, Lică Pungă și Gheorghe Bucur. In timp ce notam aspecte din munca lor, ei se pregăteau pentru drum spre tarlalele eliberate de porumb. Am mers într-acolo. Știți ce po­rumb s-a făcut, la G.A.S. Stăncuța ? O frumusețe! In condiții de neiriga­­re, la Secția Șchei, de pe cele 300 ha recoltate până acum, s-a cules o producție medie de 3.000 kg la ha. Ca să ajungi virful tulpinii de po­rumb cultivat pe pămintul desțelenit din baltă trebuie să te urci pe ceva, cel puțin de înălțimea unui scaun. Aici producția este de 6.000 kg la ha, față de 2.800 kg planificat pe gospodărie. De pe 300 ha, se va cu­lege un spor de producție care nu poate fi încărcat decit in două tre­nuri de cite 48 de vagoane fiecare. Recolta „bălții" este cu adevărat de aur. „Aurul" a fost scos la supra­față de arături adin ei, de sămfura de soi, de cele trei și patru prășite care s-au aplicat porumbului. Briga­dierul comunist Neculai Fulga, care are in primire lotul „de dincolo din dig" este mindru. Și are de ce! El se pregătește să vorbească in adu­narea generală de dare de seamă și alegeri despre felul cum s-a achitat de sarcina Încredințată de a spori producția de porumb. De pe lanurile de porumb, aleargă spre silozurile din apropierea ferme­lor de animale remorci încărcate cu coceni de porumb tocat. Mașinile recoltează cocenii și ii toacă. Melasa și lacto­bacterinul fac prietenie bună cu cocenii de porumb, in silozurile special amenajate. In aceste zile, ce­lor 4.500 tone de furaje insilozate li se mai adaugă alte 3.500 tone din coceni tratați cu melasă și lacto-bac­­teria, iar apoi cu uree. — Pentru ce este nevoie de o a­­semenea cantitate de furaje insilo­zate ? Iată o întrebare pe care i-am pus-o tov. ing. Gheorghe Roman, directorul gospodăriei de stat Stăncuța. Ne-a răspuns că taurinelor puse la îngrășat le plac foarte mult furajele insilozate și mai ales acestea fac să sporească creșterea in greutate. Intr-un an aici se îngrașă 1.600 de taurine adulte, care se livrează pen­tru­ tăiere. In actuala serie de tau­­­­rine la îngrășat sunt 900 de capete. Socotit cu aproape 900 de grame spor zilnic realizat in greutate vie, în fiecare zi s-ar mai adăuga încă patru boi de cite 200 kg fiecare. Victor Gabun realizează de la lotul său un spor zilnic de 1.200 grame. De aceea este și evidențiat in în­trecerea socialistă. Rezultate bune, deși nu pe măsu­ra posibilităților se obțin și din sec­torul porcin. Conducerea gospodă­riei și comitetul de partid vor trebui să analizeze cauzele neîndeplinirii sarcinilor de plan la brigada condu­să de Neculai Ciupercă. Zece grame în minus de la cele 4.000 de­ capete de porci contează și merită luarea unor măsuri mai com­crete și mai eficace. Un avion care se rotește pe dea­supra noastră ne atrage atenția. Ci­neva semnalizează cu un fanion alb. Un alt fanion de aceeași culoare este arborat in mijlocul unei „piste" de batoți de paie. După citeva vira­je, de sub aripa avionului se lasă spre pistă o parașută mică, purtind o sticlă. Avionul este mijlocul ra­pid și operativ de repartizare a ma­terialului biologic necesar însămînță­­rilor artificiale la oi. Cele 4.300 de 01 trebuie să producă miei de rasa superioară. Si pe această cale planul de producție la lină a fost depășit cu 4 tone. Brigadierul Gheorghe Văr­­zaru este ocupat „pină peste cap” cu treburile. Insămințările artificiale la or­e o problemă de mare răspun­dere și vrea să se achite cu cinste, ca și de celelalte sarcini privind creșterea oilor. Intîlnindu-ne cu tov. Andrei Tă­nase, secretarul comitetului de par­tid din gospodăria de stat Stăncuța, acesta ne-a relatat din carnetul său de însemnări, felul cum se fac pre­gătirile pentru adunările­­ generale de dări de seamă și alegeri în cele 4 organizații de bază. Pregătirile con­stau in urmărirea ducerii la îndepli­nire a tuturor sarcinilor stabilite in adunarea generală din toamna anu­lui trecut, a celorlalte adunări și a hotăririlor organelor superioare de partid. Colective alcătuite din mem­bri ai com­itetului de partid, ai bi­rourilor organizațiilor de bază și din cei mai buni membri de partid pre­gătesc, în orele de după programul de muncă, dările de seamă și proiec­tele de hotăriri. Luîndu-ne rămas bun de la tova­rășii pe care i-am întilnit la G.A.S. Stăncuța, raionul Brăila, am rămas în amintire cu un sentiment de sti­mă față de acest colectiv harnic și priceput. AUREL FLOREA IN FOTOGRAFIE: Responsabi­lul cu cultura orezului Mihai Pecheanu de la G.A.C. din satul V. Alecsandri și colectivistul Ilie Crama controlind stadiul de coacere a orezului au ajuns la concluzia că este timpul să se treacă cu toate forțele la recol­tat. Ce ați întreprins pentru buna desfășurare a invațămlntului agrozootehnic ? (Urmare din pag. 1)" Printre altele la sediul gospodăriei am întilnit și un pachet cu cărți care sosise cu cîteva zile Înainte. Ingine­rul bănuia că pachetul trebuie să cuprindă cărți pentru cursanții din Clineni, dar nu a avut curiozitatea să-l desfacă. La gospodăriile agricole colective din Albești, Docanii, Fîrțănești și Jo­­răști, raionul Bujor, recrutarea și purtarea discuțiilor individuale cu acei colectiviști care vor frecventa anul I cit și cu cei din anii II și III sa amină mereu. Cu toate că tabelele cuprinzând cursanții din aceste uni­tăți trebuiau trimise la Consiliul a­­gricol raional cu multe zile in urmă, ele nu au fost alcătuite nici pină in prezent. Referitor la oasele laborator din aceste unități trebuie arătat că inginerii au uitat că și acestea cons­tituie o parte din oglinda activității lor. Sunt însă și unele gospodării co­lective lipsite cu desăvîrșire de un asemenea mijloc de îmbogățire a cu­noștințelor membrilor colectiviști. Așa stau lucrurile la G.A.C. Băneasa, Cooannl și Jorâști. Concluzii Din raidul întreprins, rezultă că in majoritatea gospodăriilor colective din raioanele Jăurel și Bujor pregă­tirile pentru buna desfășurare a în­vățământului terminate. Mod agrozootehnic au fos­t sunt totuși unități unde această actuală și importantă acțiune se desfășoară sub posibilități. Consiliile agricole raionale Bujor și Făurea vor trebui să ia cele mai eficiente măsuri in vederea respec­tării termenului stabi­i­t pentru aces­te pregătiri, pentru asigurarea sălilor de curs și caselor laborator cu ma­­terialele necesare. Consiliile de con­ducere, specialiștii din aceste unități au obligația de a acționa mai ener­gic pentru ducerea la îndeplinire a indicațiilor primite. Se știe că Însușirea temeinică noțiunilor teoretice de către colecti­­­viști depinde in mare măsură de fo­losirea unui bogat material didactic, legat de practică, de specificul uni­tății respective. Iată de ce trebuie acționat fără intirziere pentru ame­najarea caselor laborator și dotarea lor cu materiale, mai ales că posibi­lități sunt suficiente. Un nou sortiment de covor oriental Un colectiv restrâns de tehnicieni din cadrul cooperativei „Arta Popu­lară“, din orașul Brăila, in scopul lărgirii sortimentelor de covoare în­nodate de mină, tip oriental, desti­nate fondului pieței interne, a trecut la proiectar­ea unui nou tip de co­vor Conducerea cooperativei, apreci­ind și insușându-și proiectul, a apro­bat confecțion­area prototipului. Noul sortiment de covor, se va numi „Dunărea" Pentru urzeală și bău­tură, se vor folosi fire de bumbac 100 la sută, răsucite și rezistente la spălat și­ la purtat. Plușul covorului, va fi confecționat prin innodarea firului de lină pură, rezistentă la procesul de mercelizare și la uzură. Firele de lină, folosite la executa­rea covorului,­ se vor vopsi cu colo­ranți de crom foarte rezistenți la lu­mină, frecare și la tratarea cu soluții alcaline. Firele de bumbac, pentru ambele bătături, vor fi vopsite cu­­ coloranți rezistenți la finisaj. Numărul nodurilor de tip persan dublu, din fire de lună pe metrul pătrat de covor vor fi în număr de 60.000. Greutatea unui m.p. de co­vor va fi de 3.£00—4.200 kg. Fran­jurile, la capete, vor fi de 8—14 cm, iar covorul va avea marginile uni­forme și drepte. Modelul ales nu va fi deformat, iar fondul va avea un colorit uniform. NICU CARAGATA corespondent Aspect din stația pilot a Combinatului de fire artificiale din Brăila. Stuful are „cîntecele" sale „ȚEPII” UNOR CUPLETE In cameră era liniște. Marcel Teo­doru se refugiase înadins aici, spre a rotunji niște versuri pentru brigada artistică de agitație a Combinatului de celuloză și hirtie din Brăila. Era vorba de noul program al brigăzii pe întreg combinatul, intitulat provizoriu „Start". In cadrul combinatului mai activează încă 3 brigăzi: la secția celuloză, la centrala termoenergetică I și II și la secția cartoane și elec­troliză. Și la întocmirea programelor acestora și-a oferit indeminările in versificare Marcel Teodoru. Acum insă voia să se depășească pe sine. Găsise citeva poante bune, de fapt oferite de unii maiștri, culese și de ei de prin secțiile unde se mai făceau resimțite unele lipsuri. Teodora începu să ci­tească stihurile înșirate pe hirtie: „Tot pe drum, pe drum, pe drum,/ Să vorbim de alții-acum,/" S-amin­tim de-acea care/ Umblă creanga pe trotuare,/ După cum i-aflarăm noi / Sunt și-n secția C.E.T. NI./ Pan absența lor din muncă/ Rostul planului încurcă,/ Fiind rău pentru sector,/ Nu-i nici spre folosul lor./ Cine-s aceștia ? Cum, nu știți­!/ Alde Efti­ncă Nicolae, Gheorghe T­eodorescu... Aci creatorul amator Marcel Teo­doru surise discret: „Eh, chiar dacă oamenii noștri se vor supăra nițel, o critică tovărășească nu strică. Așa, a­­cum să facem o raită pe la Centrală.": „In Centrală, să vezi, frate,/ Nu­mai tunsori „asortate",/ Păr ca-n barba țapului,/ Basca-n virful capu­lui,/ Freza-ultimul fason,/ Gen slufiș și gen balon,/ Tifos și beton a­­ t­ai./ Gheo­rghe Tudor — am a­­flat/ Perciunii și-i prinde-n cap/ Și mută-o copită-n cap,/ Iar Eftincă Nicolae/ Și-a fixat la ceafă-o claie".. Se auzi ușa camerei sch­ițind. Intră Lan Budiș, un alt membru din colectivul de creație al brigăzii artis­tice. — Știam că aci la redacția ziaru­lui „Celuloza" e liniște peste zi și am vrut să mă aplec vreun sfert de oră asupra unor cuplete, intre două tre­buri, se scuză Budiș. — Și eu făceam același lucru. Ce-ai mai „încondeiat" ? — Păi, am arătat in citeva catrene cum, in urma criticii făcute de noi in programul ce purta numele „Muncă, te slăvim", tov. Vanghele Voinea și-a corectat atitudinea față de muncă, ocupind in schimbul fruntaș condus de maistrul Paris un loc de frunte. — Aceasta e interesant. Nici eu n-am uitat să arăt că și alții s-au în­dreptat, in urma „țepilor" colegiali ai brigăzii, de exemplu tov. Axinte, care acum încarcă fierbătoarele la capaci­tatea lor maximă, diind pastă de bună calitate, preciză Teodoru. —­ Apoi, ai văzut că s-au completat și geamurile sparte și ab­aj­urile lipsă, iar vestiarele au fost și ele reparate ? NĂZUINȚI NEÎNTRERUPTE Să-i lăsăm pe cei doi stihuitori cu versurile lor inspirate din însăși rea­litatea palpabilă a combinatului și să ne îndreptăm privirea și spre alți ar­tiști amatori. Care sunt preocupările lor in momentul de față ? Orchestra de muzică ușoară și populară, numa­­rind 12 instrumentiști și 4 soliști vo­cali, a participat la cel de-al VII-lea concurs al echipelor de amatori, tre­cind cu bine fazele interintreprinderi și orășenească și calificindu-se pentru faza regională. Nici in piezent orchestra nu e un „gol" de repertoriu: au fost aprofun­date cintecele „Mărunțica", „In tot ca e frumos pe lume", „Hora moldove­nească", „Cum e oare" și „Cintecul deltei". Unele erau cunoscute de or­chestră, dar „s-a lucrat pe nuanță", după expresia solistei Vasilica Mo­­șescu. — De altfel și au mi-am mai „sti­lizat" repertoriul, in ultimele zile, căută să ne convingă tovarășa Rio­­șescu. Tot farmecul e să vii cu o a­­numită interpretare proprie, cu un tim­bru aparte, dacă poți să-l găsești. Re­pet acum: „Zi-i, bade cu fluiera", „l-auz, cum întreabă satul" și „Foaie verde lozioară". Nu e suficient să cu­noști partitura. Se cere să-i găsești culoarea cea mai expresivă, să dai cin­­tecului căldura lui naturală. Aici e tot secretul, dar și toată satisfacția unui interpret. — Ceilalți soliști se pregătesc și ei pentru viitoarele spectacole ? — Firește: Teodora Bujor ne va delecta cu: „Asta e Moldova mea", „Ca la noi la Fălticeni" și „Bine-ți sade la­ăncuță", Constantin Gae ne rezervă noi delectări la clarinet, iar Gheorghe Vintilă la fluier și cimpoi. TREPTE DE URMAT Discuția noastră a fost o clipă în­treruptă de intrarea tov. C. Mihăilă, președintele Comitetului sindicatului C.C.H. Brăila, venit să cerceteze co­lecția ziarului „Viața nouă". . — Dar ce faceți dv. aici, scrieți vreun articol pentru ziarul de uzină, „Celuloza" ? — Nu, vorbim despre activitatea e­­chipelor artistice de la combinat. Ați putea să ne spuneți, dintr-un început, ce se aude cu echipa de dansuri ? Tov. Mihăilă păru stiijenit. — Echipa de dansuri... știți... e in reorganizare. — De cite luni ? — Am putea, zice... ani... — Dar cea de teatru ? — încă suntem in faza de... jalo­nări". E drept că tov. Vasile Brăiloiu a înjghebat un colectiv de actori ama­tori, dar rezultatele nu sunt dintre cele satisfăcătoare, ci să ne gindim la re­zervele de talente de care dispune combinatul nostru, ori mai bine zis cele două combinate ale noastre: C.C.H. și C.F.R. . Tocmai fiindcă vem­ vorba de „rezerve" — printre acestea nu se găsesc și oameni dispuși să reanimeze puternica formație corală de odini­oară ? — S-ar găsi, dar la club încă nu se desfășoară o activitate pe măsura posibilităților noastre, recunoscu tova­rășul președinte. — De fapt ar trebui ca la club să fie atrași toți artiștii amatori. Noi insă am găsit clubul lăsat in responsabili­tatea mai mult teoretică a tov. ing. Ioan Petrescu, și așa destul de ocupat in secția unde lucrează. Planuri de activitate lunare și programe săptă­­mînale se întocmesc cam pe apucate și, in cite o lună, nu se întocmesc de loc. De aceea au și slăbit atit numă­rul cit și calitatea manifestărilor artis­tice ce au loc la club. Colectivul cul­tural de pe lingă club n-a fost sufi­cient mobilizat pentru realizarea sar­­cinilor de pian, astfel că s-a intimplat uneori ca mulți tovarăși nici să nu prea știe ce au de făcut in luna res­pectivă. Cercurile ce activează in cadrul clubului au și ele nevoie de o h­idrur mare mai eficientă. N-ar fi rău ca la cele 4 cercuri existente: de artă plas­tică, radioamatori, balet pentru copii (grupa mare și grupa mică), fotoama­­tori, să se adauge și altele: cercuri de vioară, acordeon, cerc literar etc. — Aveți dreptate, ne asigură tov. C. Mihăilă, președintele sindicatului. Nouă ne revine sarcina să rezolvăm in cel mai scurt timp problema legată de conducerea clubului: trebuie să găsim un director de club căruia săi placă această muncă și să se devo­teze ei in întregime. Un asemenea om nu lipsește din bogatul nostru colectiv, dar s-a mers pe linia unor „econo­mii" care nu sint recomandabile intru totul, in cazul de față. Pentru ca acti­vitatea culturală din cadrul combina­tului nostru să nu aibă loc în salturi, ci zi de zi, după o planificare rigu­roasă, e necesar să mobilizăm toți fac­torii care ar concura cu bune rezultate la aceasta. — Condiții create sunt, și dintre cele mai lăudabile, e timpul ca și dv. să acționați mai ferm, in privința muncii cultural artistice. V. GORUNESCU Nr. 6174 UAL VI 1 : Teatrul de Stat prezintă la orele 19.30 Noaptea e un sfetnic bun. In sala Teatrului muzical are loc la orele 19.30 Mam­ zelle Nitouche. BRĂILA . La Teatrul de Stat are loc la orele 20.00 Concert simfonic dat de Orchestra simfonică Galați. GALAȚI : „Central" — filmul Ghes­pardul , „Republica" — filmul Singură­tatea alergătorului de cursă lungă; „Du­nărea“ — filmul M-am îndrăgostit la Copenhaga ; „Țiglina“ — filmul Aripi negre ; „Popular“ — filmul Nu-i loc pentru al treilea. BRĂILA: „11 Iunie" — filmul Dra­goste la zero grade; „23 August" — fil­mul Drama Ciocîrliei ; „Popular“ — fil­mul Aventurile unui tînăr ; „Flacăra" filmul Mi-am cumpărat un tată ; FOC­ȘANI : „Unirea" — filmul Cei 7 magni­fici ; „Flacăra“ — filmul Banda de Iași; TECUCI : „Popular“ — filmul Vară în nordul sălbatec ; „Arta" — filmul Dom­nul Topaze ; PANCIU : „Popular" — filmul Nu pleca ; ODOBEȘTI; „Victoria“ — filmul Vacanță cu Munica; FAUREI ; filmul Zile de fier și ris ; T. VLADIMI­­RESCU ; „Flacăra“ — filmul Agita la­­să-te de crime; BUJOR ; „Doina" — filmul Magazin film ; ÎNSURĂȚEI , fil­mul Taxiul morții; MĂRĂȘEȘTI; „Lu­mina" — filmul Tânărul de pe vasul Co­li­ uib. MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 PROGRAMUL 1. 5.03: Buletin de știri; 5.03: Pe ogoa­rele patriei; 5.2S: Recomandări din pro­gram; 5.30: Lecția de gimnastică; 5.40: Muzică populară; 6­0b: Radiojurnal; 6.10: Mici piese instrumentale; 6.20: Emi­siunea pentru sate; 6.30: Muzică ușoa­ră; 6.45: Salut voios de pionier; 7.00: Bu­letin de știri; 7.06: Piese de estradă; 7.30: Sfatul medicului; 7.35: Anunțuri, muzică; 7.45: Muzică ușoară; 8.00: Su­marul presei; 8.06: Melodii populare; 8.30: Patru intabulaturi pentru lăută de Valentinus Greff Bakfark; 9.00: Muzică din operete; 9.30: Cvintetul cu pian opus 80 în sol minor de Mihail 10.00: Buletin de știri; 10.03: Andricu; Teatru la microfon: „Năpasta" dramă de T. I.­ Caragiale; 1117: Muzică ușoară; 11.30: Interpreți ai muzicii instrumentale; 12.00: Buletin de știri; 12.03: Program de val­suri; 12.30: Lecția de limba franceză; 12.45: Cîntă orchestra de muzică popu­lară a Filarmonicii de stat din Oradea; 13.00: Concert din opere; 13.40: Cotele apelor Dunării; 14.00: Buletin de știri; 14.05: Recomandări din program; 14.10: Muzică distractivă; 14.30: Roza vânturi­lor; 15.00: Din muzica popoarelor; 13.29: Octetul în Mi bemol major de Mendel­­ssohn-Bartholdy; 16.00: Ps­cho jurnal; 16.10: Arii celebre din opere; 16.40: Con­cert de muzică ușoară; 17.15: Emisiune literară; 17.30: Olimpiada — Tokio, 1964; 17.50: Scurt program interpretat de pia­nistul Dan Grigore; 18.00: Buletin de știri; 18.05: Cîntă Maia Kristalinskaiă; 18.15: Fapte din întrecere; 18.30: Pro­gram muzical; 19.00: Jurnalul satelor 19.20: Muzică de dans; 20.00: Radiojur­nal; 20.30: Noapte bună, copii; 20.40: Lecția de limba rusă; 20.55: Muzică de dans; 21.30: Olimpiada — Tokio, 1964, 21.50: Muzică ușoară; 22.00: Radiojurnal 22.15: Muzică de dans; 23.15: Interlu­diu pentru două orchestre de coarde de Mircea Istrate; 23.52—23.55: Ultimele știri. PROGRAMUL II. 8.30: Recomandări din program; 8.35: Cîntă­torul ansamblului „Ciocârlia"; 9.00 : Buletin de știri ; 9.03 : Me­lodii populare ; 9.35 :­­Muzică ușoară; 10.10: Concertul în Re major pentru pian și orchestră da Nicolae Buicliu; 10.40: Prelucrări corale; 11.00: Buletin de știri; 11.03: Sonata nr. 2 în la minor pentru vioară, solo de Bach; 11.30: Mu­zică de estradă; 11.50: Din folclorul mu­zical al regiunilor patriei; 12.15: De toa­te pentru toți; 12.45: Selecțiuni din ope­reta „Valea de aur“ de Dunaevski; 13.00: Buletin de știri; 13.03: Recoman­dări din program; 13.08: Povestea lui Gruia cel Viteaz — suită pentru cvintet de suflători­nescu; 13.30: și pian de Grigore Ghidic- Cînt pentru tine; 14.00: Pagini orchestrale din opere; 14.30: Mu­zică populară; 15.00: Buletin de știri; 15.05: Piese interpretate de fanfară; 15.30: Muzică ușoară; 16.00: Simfonia „Sevillia­­na“ de Joaquin Turina; 16.30: Cintece; 17.00: Radiojurnal; 17.10: Cântăreți ro­­mîni de operă; 17.30: Sfatul medicului 17.35: Anunțuri- reclame, muzică; 18.00: Am îndrăgit o melodie; 18.30­­­ Lectură dramatizată din românul: Patul lui Fro­­cust — de Camil Petrecu; 19.00: Bu­letin de știri; 19.05: Muzică 19.30: Lecția de limba engleză; populară; 19.45: Duete lirice din operete; 20.15: Școala și viața; 20.35: Canțonete interpretate de Enrico Caruso; 21.00: Radiojurnal; 21.15: Muzică instrumentală; 21.30: Pagini din muzica Renașterii; 22.15: Muzică ușoară; 22.30: Recital de poezie: Versuri de Mi­hail Lermontov; 22.45: Piese corale; 23.00: Radiojurnal; 23.15: Muzică de dans-0.52—0.55: Ultimele știri, Expoziția realizărilor economiei naționale a H.P. Homîne Impresii... Impresii DE PESTE HOTARE TURCIA Printre oaspeții străini, vizitatori ai expoziției, s-a aflat și domnul Rahmi Gümriikcyoglu, director ge­neral adjunct la departamentul eco­nomic din Ministerul Afacerilor Ex­terne al Turciei. Rugat să-și îm­părtășească impresiile despre expo­ziție, oaspetele ne-a declarat, prin­tre altele, inainte de a veni in Rominia am afat că a­ui organizat o expoziție, dar vizitarea ei întrece toate aștep­tările. Este un adevărat paradis. Im­presia cea mai puternică mi-au pro­dus-o mașinile electronice și mași­nile agricole, ale căror calități teh­nice sperioare le recomandă cu pri­sosință. Noi importăm din România unele mașini și utilaje, dar posibili­tățile sânt mult mai mari. Aveți o industrie extractivă, puternică și pro­dusele ei interesează, de asemenea, mult Turcia. In general, posibilită­țile pentru lărgirea schimburilor e­­conomice intre țările noastre sunt ma­t mai mari față de ceea ce s-a realizat pină acum. Am văzut Ma­maia — este magnifică. In general, România dispune de posibilități pen­tru dezvoltarea turismului intre Ro­­mînia și Turcia. Sunt convins că tu­riștii turci, care vor veni in Romi­nia în următoarele săptămini, vor fi pe deplin înaintati de ceea ce vor vedea. U. R. S. S. Inginerul silvic Vladimir Șapiol­­kin, din Kiev, s-a oprit îndelung la standul economiei forestiere. El s-a arătat impresionat de frumusețea și bogăția exponatelor aflate aici. — Vizitez expoziția după o plim­bare prin țara dumneavoastră — a precizat oaspetele, și aceasta îmi dă putința să generalizez puțin. Nu spun o noutate afirmând că fondul forestier al României este prețuit în lumea întreagă pentru întinderea sa, raportată la suprafața totală a țării și mai ales, pentru calitatea spe­ciilor care îl compun. Măsurile de dezvoltare și exploatare rațională a pădurilor, luate de statul democrat­­popular, sunt vădite chiar pentru un nespecialist. In ce mă privește am remarcat existența pădurilor tinere, dovadă a creării de noi plantații, extinderea, cu adevărat impresionan­tă, a mijloacelor moderne de exploa­tare in păduri­ funiculare și mașini de scos lemnul, fierăstraie mecanice de tăiere, precum și amenajări de drumuri forestiere, lucrări antierozio­­nale, insămințarea unor specii sil­vice repede crescătoare. Din această sumară enumerare se desprinde fap­tul evident, că realizările multila­terale obținute de dumneavoastră in economia forestieră implică existen­ta unui plan vast de lucru, funda­mentat științific. Vreau să subliniez un element semnificativ, pe care l-am Întilnit, cele mai multe din mașinile folosite in exploatarea și prelucra­rea lemnului sunt de fabricație romnv­­­ească. Amintind aceste citeva rea­lizări am vorbit implicit și de ex­poziție — mă refer la standul său forestier. El reflectă o realitate nu o perspectivă. Expoziția, in ansamblul ei, a pro­dus asupra mea o impresie puter­nică. Ea stă mărturie a succeselor obținute de poporul țării dv„ condus de Partidul Muncitoresc Rom­in, pe calea socialismului. Lingă marea machetă de sistema­tizare a Bucureștiului facem cunoș­tință cu inginerul Milekian Rafael, directorul Combinatului de beton ar­mat din Erevan (U.R.S.S.). „Mi-a plăcut foarte mult expoziția dv. — ne-a declarat el. Firește că intere­sul meu s-a concentrat aici, in sec­torul construcțiilor. Știam că în Ro­­mînia se construiește mult, în ritm rapid și după toate regulile esteti­cii. Acum m-am convins „la fața lo­cului“ și impresiile sunt foarte pu­ternice, îmi place sistemul original al cofrajelor glisante care pentru mine este ceva cu totul nou. De a­­ceea am și cerut explicații ample ghidului, care mi le-a dat cu com­petență, îmi dau seama că este un sistem de construcție practic și ra­pid. Am admirat, de asemenea, toa­te tipurile de fațade expuse, care sunt foarte variate și atrăgătoare, cât și prefabricatele pentru construcții. M-am simțit bine in țara dv, iar expoziția a fost foarte instructivă. Plec cu cele mai bune impresii". R. S. CEHOSLOVACA Expoziția a fost vizitată de un mare grup de turiști din R. S. Ceho­slovacă. Impărtășindu-și impresiile, constructorul Vaclav Abraham ne-a spus, printre altele: „îmi place foar­te mult mobila prezentată. Este lu­crată impecabil. Am admirat și stan­dul cu produse din sticlă. Noi, cehii, avem o tradiție in acest domeniu și vă spun, fără reticență, că sticlăria dv. este foarte reușită, artistic lu­crată, puțind satisface cele mai exi­gente gusturi. De asemenea, covoa­rele romînești lucrate de mină iți atrag atenția prin originalitatea lor ■, măiestria artistică se vede in com­poziție, ornament și colorit". Inginerul Zdenek Lazer a adău­gat: „Este o expoziție deosebit de bogată și variată. Ca tehnician apre­ciez în primul rînd locomotiva Die­­ssel, autobuzele, microbuzele, mași­­nile-unelte, utilajul de construcții, și bineînțeles, utilajul petrolier. Și, în încheiere, trebuie să vă spun că acord o înaltă apreciere complexului arhitectonic al expoziției, care este deosebit de armonios". Sviiacova Pavla — funcționară la Sfătul popu­lar al orașului Praga, intervine: „Mie, în mod special, mi-au plăcut produsele industriei bunurilor de consum. Dacă ar fi să aleg ce mi-a plăcut mai mult din această ramură, m-aș decide greu, dar până la urmă trebuie să recunosc că pantofii m-au cucerit in primul rînd". SIRIA Expoziția a fost vizitată de o de­legație guvernamentală economică din R. A. Siria Oaspeții au privit cu mult interes standurile, oprindu­se in mod deosebit asupra exponatelor industriei construcțiilor de mașini. Iată citeva din impresiile lor ; Moha­med Shahi, director general al So­cietății de stat de import-export din Siria : „Organizarea expoziției este intr-adevăr cu totul deosebită. Toa­te cele expuse dovedesc marele pro­gres al Rominiei". Zoabeir Husseini Mafrat, director de întreprindere:­ „Am auzit de a­­ceastă foarte mare și frumoasă ex­poziție, dar vizitind-o m-am putut convinge ca întrece cu mult tot ceea ce am crezut că voi vedea. C­ ele expuse mi-au dat o idee clară asu­pra progresului Rominiei in dome­niul industrial. Acest progres merită toată admirația și toate complimen­tele noastre. Sunt încîntat de mași­nile electronice, agricole și de trac­toarele romînești". Nassibe Ikitare, directorul emi­siilor de actualități de la radiodifu­ziunea din Damasc: „Cînd am intrat în apreciata dumneavoastră expozi­ție, am fost primiți cu multă căldu­ră și prietenie, transmițindu-se in cinstea noastră muzică arabă. Dorin­ța exprimată de noi de a asculta muzică din folclorul român, mult a­­preciat peste hotare, a fost imediat satisfăcută. Sunt foarte impresionat de toate cele văzute in această mare și interesantă expoziție". Dr. Karam Touma, viceguverna­tor al Băncii Centrale, conducătorul delegației, a scris în Cartea de onoa­re a expoziției: „Admirație și apre­ciere pentru tot ce a putut să reali­zeze revoluția socialistă din Romi­nia în cursul a douăzeci de ani, in diferite domenii de producție (indus­tria grea, industria ușoară, agricolă și chimică). Această admirație și a­ceastă apreciere sunt două sentimen­te pe care le încercăm, după vizita noastră la expoziție, pentru harnicii muncitori români". R. P. BULGARIA In pavilionul construcțiilor de pe malul lacului Herăstrău am întilnit pe inginerul constructor Novacev Angliei, de la intreprinderea „Vod­­proect" din Sofia. „Apreciez că în tara dv. se lucrează după cele mai moderne metode — ne-a spus el. Mi-a lăsat o impresie deosebită me­toda cofrajelor glisante, in special cea pentru coșuri înalte, cit și me­toda dozării automate a bitumului. Am găsit foarte interesantă și intro­ducerea pilonilor in pămint cu vi­­brosonete. Mă bucură mult succesele constructorilor români" — a încheiat oaspetele bulgar. Simncl revolver cu ax vertical SK­V—40, în standul mașinilor unelte din pavilionul central. r

Next