Viața Nouă, octombrie-decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6163-6241)
1964-10-14 / nr. 6174
P?p ? 8 VIAȚA NOUA' Fapte din Lunca Dunării I Record la semănat 0 Recolta din baltă 0 Spor în greutate : 800 kg zilnic # „Piste“ pentru parașute De la Vădeni, amonte pe malul sting al Dunării și pină la Gura Călmățui, lunca freamătă sub chiot brăilean. Cu ani in urmă, aici răsunau teste glasurile lișitelor și altor păsări de baltă. Stuful, cătinișul și apa erau stăpini absoluți ai luncii, pe mar întinderi de pămint. Brațul omuui, forța mașinilor au scos de sub vitregia apelor pămintul mănos, rebundul culturilor de porumb, grinele. Pe păminturi noi au apărut, ca mărgelele, șiraguri de construcții apartinind gospodăriilor de stat din Văleni, Gropeni, Beiani, Stăncuța și Bertești. Prezența luncii Dunării, pe meleagurile raionului Brăila, este consemnată astăzi doar de drumurile „ca-n palma făcută căuș“. Tractoarele, trecind peste pămintul îmbibat ele apa ultimelor ploi, au lăsat șanțuri adinei, adevărate obstacole pentru autoturisme. Invingîndu-le am ajuns la G.A.S. Stăncuța. Mai întii am trecut, venind de la Tufești, pe la secția Schei. Aici se trăgeau „capetele". Întreaga suprafață planificată a fi semănată in toamna aceasta cu griu a primit sămînța necesară sub stratul de pămint bine lucrat. Tovarășul Vasile Ghica, șeful secției, explicîndu-ne. cum s-a desfășurat semănatul, ne-a declarat că anul acesta s-a înregistrat „un adevărat record de timp și de calitate". Aceasta datorită faptului că mecanizatorii au muncit cu multă hărnicie, ca au avut mașinile punct și că organizarea bine puse la muncii a funcționat „ceas". Am notat și cîteva nume de mecanizatori, evidențiați in întrecere: Gheorghe Dobre, Lică Pungă și Gheorghe Bucur. In timp ce notam aspecte din munca lor, ei se pregăteau pentru drum spre tarlalele eliberate de porumb. Am mers într-acolo. Știți ce porumb s-a făcut, la G.A.S. Stăncuța ? O frumusețe! In condiții de neirigare, la Secția Șchei, de pe cele 300 ha recoltate până acum, s-a cules o producție medie de 3.000 kg la ha. Ca să ajungi virful tulpinii de porumb cultivat pe pămintul desțelenit din baltă trebuie să te urci pe ceva, cel puțin de înălțimea unui scaun. Aici producția este de 6.000 kg la ha, față de 2.800 kg planificat pe gospodărie. De pe 300 ha, se va culege un spor de producție care nu poate fi încărcat decit in două trenuri de cite 48 de vagoane fiecare. Recolta „bălții" este cu adevărat de aur. „Aurul" a fost scos la suprafață de arături adin ei, de sămfura de soi, de cele trei și patru prășite care s-au aplicat porumbului. Brigadierul comunist Neculai Fulga, care are in primire lotul „de dincolo din dig" este mindru. Și are de ce! El se pregătește să vorbească in adunarea generală de dare de seamă și alegeri despre felul cum s-a achitat de sarcina Încredințată de a spori producția de porumb. De pe lanurile de porumb, aleargă spre silozurile din apropierea fermelor de animale remorci încărcate cu coceni de porumb tocat. Mașinile recoltează cocenii și ii toacă. Melasa și lactobacterinul fac prietenie bună cu cocenii de porumb, in silozurile special amenajate. In aceste zile, celor 4.500 tone de furaje insilozate li se mai adaugă alte 3.500 tone din coceni tratați cu melasă și lacto-bacteria, iar apoi cu uree. — Pentru ce este nevoie de o asemenea cantitate de furaje insilozate ? Iată o întrebare pe care i-am pus-o tov. ing. Gheorghe Roman, directorul gospodăriei de stat Stăncuța. Ne-a răspuns că taurinelor puse la îngrășat le plac foarte mult furajele insilozate și mai ales acestea fac să sporească creșterea in greutate. Intr-un an aici se îngrașă 1.600 de taurine adulte, care se livrează pentru tăiere. In actuala serie de taurine la îngrășat sunt 900 de capete. Socotit cu aproape 900 de grame spor zilnic realizat in greutate vie, în fiecare zi s-ar mai adăuga încă patru boi de cite 200 kg fiecare. Victor Gabun realizează de la lotul său un spor zilnic de 1.200 grame. De aceea este și evidențiat in întrecerea socialistă. Rezultate bune, deși nu pe măsura posibilităților se obțin și din sectorul porcin. Conducerea gospodăriei și comitetul de partid vor trebui să analizeze cauzele neîndeplinirii sarcinilor de plan la brigada condusă de Neculai Ciupercă. Zece grame în minus de la cele 4.000 de capete de porci contează și merită luarea unor măsuri mai comcrete și mai eficace. Un avion care se rotește pe deasupra noastră ne atrage atenția. Cineva semnalizează cu un fanion alb. Un alt fanion de aceeași culoare este arborat in mijlocul unei „piste" de batoți de paie. După citeva viraje, de sub aripa avionului se lasă spre pistă o parașută mică, purtind o sticlă. Avionul este mijlocul rapid și operativ de repartizare a materialului biologic necesar însămînțărilor artificiale la oi. Cele 4.300 de 01 trebuie să producă miei de rasa superioară. Si pe această cale planul de producție la lină a fost depășit cu 4 tone. Brigadierul Gheorghe Vărzaru este ocupat „pină peste cap” cu treburile. Insămințările artificiale la ore o problemă de mare răspundere și vrea să se achite cu cinste, ca și de celelalte sarcini privind creșterea oilor. Intîlnindu-ne cu tov. Andrei Tănase, secretarul comitetului de partid din gospodăria de stat Stăncuța, acesta ne-a relatat din carnetul său de însemnări, felul cum se fac pregătirile pentru adunările generale de dări de seamă și alegeri în cele 4 organizații de bază. Pregătirile constau in urmărirea ducerii la îndeplinire a tuturor sarcinilor stabilite in adunarea generală din toamna anului trecut, a celorlalte adunări și a hotăririlor organelor superioare de partid. Colective alcătuite din membri ai comitetului de partid, ai birourilor organizațiilor de bază și din cei mai buni membri de partid pregătesc, în orele de după programul de muncă, dările de seamă și proiectele de hotăriri. Luîndu-ne rămas bun de la tovarășii pe care i-am întilnit la G.A.S. Stăncuța, raionul Brăila, am rămas în amintire cu un sentiment de stimă față de acest colectiv harnic și priceput. AUREL FLOREA IN FOTOGRAFIE: Responsabilul cu cultura orezului Mihai Pecheanu de la G.A.C. din satul V. Alecsandri și colectivistul Ilie Crama controlind stadiul de coacere a orezului au ajuns la concluzia că este timpul să se treacă cu toate forțele la recoltat. Ce ați întreprins pentru buna desfășurare a invațămlntului agrozootehnic ? (Urmare din pag. 1)" Printre altele la sediul gospodăriei am întilnit și un pachet cu cărți care sosise cu cîteva zile Înainte. Inginerul bănuia că pachetul trebuie să cuprindă cărți pentru cursanții din Clineni, dar nu a avut curiozitatea să-l desfacă. La gospodăriile agricole colective din Albești, Docanii, Fîrțănești și Jorăști, raionul Bujor, recrutarea și purtarea discuțiilor individuale cu acei colectiviști care vor frecventa anul I cit și cu cei din anii II și III sa amină mereu. Cu toate că tabelele cuprinzând cursanții din aceste unități trebuiau trimise la Consiliul agricol raional cu multe zile in urmă, ele nu au fost alcătuite nici pină in prezent. Referitor la oasele laborator din aceste unități trebuie arătat că inginerii au uitat că și acestea constituie o parte din oglinda activității lor. Sunt însă și unele gospodării colective lipsite cu desăvîrșire de un asemenea mijloc de îmbogățire a cunoștințelor membrilor colectiviști. Așa stau lucrurile la G.A.C. Băneasa, Cooannl și Jorâști. Concluzii Din raidul întreprins, rezultă că in majoritatea gospodăriilor colective din raioanele Jăurel și Bujor pregătirile pentru buna desfășurare a învățământului terminate. Mod agrozootehnic au fost sunt totuși unități unde această actuală și importantă acțiune se desfășoară sub posibilități. Consiliile agricole raionale Bujor și Făurea vor trebui să ia cele mai eficiente măsuri in vederea respectării termenului stabiit pentru aceste pregătiri, pentru asigurarea sălilor de curs și caselor laborator cu materialele necesare. Consiliile de conducere, specialiștii din aceste unități au obligația de a acționa mai energic pentru ducerea la îndeplinire a indicațiilor primite. Se știe că Însușirea temeinică noțiunilor teoretice de către colectiviști depinde in mare măsură de folosirea unui bogat material didactic, legat de practică, de specificul unității respective. Iată de ce trebuie acționat fără intirziere pentru amenajarea caselor laborator și dotarea lor cu materiale, mai ales că posibilități sunt suficiente. Un nou sortiment de covor oriental Un colectiv restrâns de tehnicieni din cadrul cooperativei „Arta Populară“, din orașul Brăila, in scopul lărgirii sortimentelor de covoare înnodate de mină, tip oriental, destinate fondului pieței interne, a trecut la proiectarea unui nou tip de covor Conducerea cooperativei, apreciind și insușându-și proiectul, a aprobat confecționarea prototipului. Noul sortiment de covor, se va numi „Dunărea" Pentru urzeală și băutură, se vor folosi fire de bumbac 100 la sută, răsucite și rezistente la spălat și la purtat. Plușul covorului, va fi confecționat prin innodarea firului de lină pură, rezistentă la procesul de mercelizare și la uzură. Firele de lină, folosite la executarea covorului, se vor vopsi cu coloranți de crom foarte rezistenți la lumină, frecare și la tratarea cu soluții alcaline. Firele de bumbac, pentru ambele bătături, vor fi vopsite cu coloranți rezistenți la finisaj. Numărul nodurilor de tip persan dublu, din fire de lună pe metrul pătrat de covor vor fi în număr de 60.000. Greutatea unui m.p. de covor va fi de 3.£00—4.200 kg. Franjurile, la capete, vor fi de 8—14 cm, iar covorul va avea marginile uniforme și drepte. Modelul ales nu va fi deformat, iar fondul va avea un colorit uniform. NICU CARAGATA corespondent Aspect din stația pilot a Combinatului de fire artificiale din Brăila. Stuful are „cîntecele" sale „ȚEPII” UNOR CUPLETE In cameră era liniște. Marcel Teodoru se refugiase înadins aici, spre a rotunji niște versuri pentru brigada artistică de agitație a Combinatului de celuloză și hirtie din Brăila. Era vorba de noul program al brigăzii pe întreg combinatul, intitulat provizoriu „Start". In cadrul combinatului mai activează încă 3 brigăzi: la secția celuloză, la centrala termoenergetică I și II și la secția cartoane și electroliză. Și la întocmirea programelor acestora și-a oferit indeminările in versificare Marcel Teodoru. Acum insă voia să se depășească pe sine. Găsise citeva poante bune, de fapt oferite de unii maiștri, culese și de ei de prin secțiile unde se mai făceau resimțite unele lipsuri. Teodora începu să citească stihurile înșirate pe hirtie: „Tot pe drum, pe drum, pe drum,/ Să vorbim de alții-acum,/" S-amintim de-acea care/ Umblă creanga pe trotuare,/ După cum i-aflarăm noi / Sunt și-n secția C.E.T. NI./ Pan absența lor din muncă/ Rostul planului încurcă,/ Fiind rău pentru sector,/ Nu-i nici spre folosul lor./ Cine-s aceștia ? Cum, nu știți!/ Alde Eftincă Nicolae, Gheorghe Teodorescu... Aci creatorul amator Marcel Teodoru surise discret: „Eh, chiar dacă oamenii noștri se vor supăra nițel, o critică tovărășească nu strică. Așa, acum să facem o raită pe la Centrală.": „In Centrală, să vezi, frate,/ Numai tunsori „asortate",/ Păr ca-n barba țapului,/ Basca-n virful capului,/ Freza-ultimul fason,/ Gen slufiș și gen balon,/ Tifos și beton a tai./ Gheorghe Tudor — am aflat/ Perciunii și-i prinde-n cap/ Și mută-o copită-n cap,/ Iar Eftincă Nicolae/ Și-a fixat la ceafă-o claie".. Se auzi ușa camerei schițind. Intră Lan Budiș, un alt membru din colectivul de creație al brigăzii artistice. — Știam că aci la redacția ziarului „Celuloza" e liniște peste zi și am vrut să mă aplec vreun sfert de oră asupra unor cuplete, intre două treburi, se scuză Budiș. — Și eu făceam același lucru. Ce-ai mai „încondeiat" ? — Păi, am arătat in citeva catrene cum, in urma criticii făcute de noi in programul ce purta numele „Muncă, te slăvim", tov. Vanghele Voinea și-a corectat atitudinea față de muncă, ocupind in schimbul fruntaș condus de maistrul Paris un loc de frunte. — Aceasta e interesant. Nici eu n-am uitat să arăt că și alții s-au îndreptat, in urma „țepilor" colegiali ai brigăzii, de exemplu tov. Axinte, care acum încarcă fierbătoarele la capacitatea lor maximă, diind pastă de bună calitate, preciză Teodoru. — Apoi, ai văzut că s-au completat și geamurile sparte și abajurile lipsă, iar vestiarele au fost și ele reparate ? NĂZUINȚI NEÎNTRERUPTE Să-i lăsăm pe cei doi stihuitori cu versurile lor inspirate din însăși realitatea palpabilă a combinatului și să ne îndreptăm privirea și spre alți artiști amatori. Care sunt preocupările lor in momentul de față ? Orchestra de muzică ușoară și populară, numarind 12 instrumentiști și 4 soliști vocali, a participat la cel de-al VII-lea concurs al echipelor de amatori, trecind cu bine fazele interintreprinderi și orășenească și calificindu-se pentru faza regională. Nici in piezent orchestra nu e un „gol" de repertoriu: au fost aprofundate cintecele „Mărunțica", „In tot ca e frumos pe lume", „Hora moldovenească", „Cum e oare" și „Cintecul deltei". Unele erau cunoscute de orchestră, dar „s-a lucrat pe nuanță", după expresia solistei Vasilica Moșescu. — De altfel și au mi-am mai „stilizat" repertoriul, in ultimele zile, căută să ne convingă tovarășa Rioșescu. Tot farmecul e să vii cu o anumită interpretare proprie, cu un timbru aparte, dacă poți să-l găsești. Repet acum: „Zi-i, bade cu fluiera", „l-auz, cum întreabă satul" și „Foaie verde lozioară". Nu e suficient să cunoști partitura. Se cere să-i găsești culoarea cea mai expresivă, să dai cintecului căldura lui naturală. Aici e tot secretul, dar și toată satisfacția unui interpret. — Ceilalți soliști se pregătesc și ei pentru viitoarele spectacole ? — Firește: Teodora Bujor ne va delecta cu: „Asta e Moldova mea", „Ca la noi la Fălticeni" și „Bine-ți sade laăncuță", Constantin Gae ne rezervă noi delectări la clarinet, iar Gheorghe Vintilă la fluier și cimpoi. TREPTE DE URMAT Discuția noastră a fost o clipă întreruptă de intrarea tov. C. Mihăilă, președintele Comitetului sindicatului C.C.H. Brăila, venit să cerceteze colecția ziarului „Viața nouă". . — Dar ce faceți dv. aici, scrieți vreun articol pentru ziarul de uzină, „Celuloza" ? — Nu, vorbim despre activitatea echipelor artistice de la combinat. Ați putea să ne spuneți, dintr-un început, ce se aude cu echipa de dansuri ? Tov. Mihăilă păru stiijenit. — Echipa de dansuri... știți... e in reorganizare. — De cite luni ? — Am putea, zice... ani... — Dar cea de teatru ? — încă suntem in faza de... jalonări". E drept că tov. Vasile Brăiloiu a înjghebat un colectiv de actori amatori, dar rezultatele nu sunt dintre cele satisfăcătoare, ci să ne gindim la rezervele de talente de care dispune combinatul nostru, ori mai bine zis cele două combinate ale noastre: C.C.H. și C.F.R. . Tocmai fiindcă vem vorba de „rezerve" — printre acestea nu se găsesc și oameni dispuși să reanimeze puternica formație corală de odinioară ? — S-ar găsi, dar la club încă nu se desfășoară o activitate pe măsura posibilităților noastre, recunoscu tovarășul președinte. — De fapt ar trebui ca la club să fie atrași toți artiștii amatori. Noi insă am găsit clubul lăsat in responsabilitatea mai mult teoretică a tov. ing. Ioan Petrescu, și așa destul de ocupat in secția unde lucrează. Planuri de activitate lunare și programe săptămînale se întocmesc cam pe apucate și, in cite o lună, nu se întocmesc de loc. De aceea au și slăbit atit numărul cit și calitatea manifestărilor artistice ce au loc la club. Colectivul cultural de pe lingă club n-a fost suficient mobilizat pentru realizarea sarcinilor de pian, astfel că s-a intimplat uneori ca mulți tovarăși nici să nu prea știe ce au de făcut in luna respectivă. Cercurile ce activează in cadrul clubului au și ele nevoie de o hidrur mare mai eficientă. N-ar fi rău ca la cele 4 cercuri existente: de artă plastică, radioamatori, balet pentru copii (grupa mare și grupa mică), fotoamatori, să se adauge și altele: cercuri de vioară, acordeon, cerc literar etc. — Aveți dreptate, ne asigură tov. C. Mihăilă, președintele sindicatului. Nouă ne revine sarcina să rezolvăm in cel mai scurt timp problema legată de conducerea clubului: trebuie să găsim un director de club căruia săi placă această muncă și să se devoteze ei in întregime. Un asemenea om nu lipsește din bogatul nostru colectiv, dar s-a mers pe linia unor „economii" care nu sint recomandabile intru totul, in cazul de față. Pentru ca activitatea culturală din cadrul combinatului nostru să nu aibă loc în salturi, ci zi de zi, după o planificare riguroasă, e necesar să mobilizăm toți factorii care ar concura cu bune rezultate la aceasta. — Condiții create sunt, și dintre cele mai lăudabile, e timpul ca și dv. să acționați mai ferm, in privința muncii cultural artistice. V. GORUNESCU Nr. 6174 UAL VI 1 : Teatrul de Stat prezintă la orele 19.30 Noaptea e un sfetnic bun. In sala Teatrului muzical are loc la orele 19.30 Mam zelle Nitouche. BRĂILA . La Teatrul de Stat are loc la orele 20.00 Concert simfonic dat de Orchestra simfonică Galați. GALAȚI : „Central" — filmul Ghespardul , „Republica" — filmul Singurătatea alergătorului de cursă lungă; „Dunărea“ — filmul M-am îndrăgostit la Copenhaga ; „Țiglina“ — filmul Aripi negre ; „Popular“ — filmul Nu-i loc pentru al treilea. BRĂILA: „11 Iunie" — filmul Dragoste la zero grade; „23 August" — filmul Drama Ciocîrliei ; „Popular“ — filmul Aventurile unui tînăr ; „Flacăra" filmul Mi-am cumpărat un tată ; FOCȘANI : „Unirea" — filmul Cei 7 magnifici ; „Flacăra“ — filmul Banda de Iași; TECUCI : „Popular“ — filmul Vară în nordul sălbatec ; „Arta" — filmul Domnul Topaze ; PANCIU : „Popular" — filmul Nu pleca ; ODOBEȘTI; „Victoria“ — filmul Vacanță cu Munica; FAUREI ; filmul Zile de fier și ris ; T. VLADIMIRESCU ; „Flacăra“ — filmul Agita lasă-te de crime; BUJOR ; „Doina" — filmul Magazin film ; ÎNSURĂȚEI , filmul Taxiul morții; MĂRĂȘEȘTI; „Lumina" — filmul Tânărul de pe vasul Coli uib. MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 PROGRAMUL 1. 5.03: Buletin de știri; 5.03: Pe ogoarele patriei; 5.2S: Recomandări din program; 5.30: Lecția de gimnastică; 5.40: Muzică populară; 60b: Radiojurnal; 6.10: Mici piese instrumentale; 6.20: Emisiunea pentru sate; 6.30: Muzică ușoară; 6.45: Salut voios de pionier; 7.00: Buletin de știri; 7.06: Piese de estradă; 7.30: Sfatul medicului; 7.35: Anunțuri, muzică; 7.45: Muzică ușoară; 8.00: Sumarul presei; 8.06: Melodii populare; 8.30: Patru intabulaturi pentru lăută de Valentinus Greff Bakfark; 9.00: Muzică din operete; 9.30: Cvintetul cu pian opus 80 în sol minor de Mihail 10.00: Buletin de știri; 10.03: Andricu; Teatru la microfon: „Năpasta" dramă de T. I. Caragiale; 1117: Muzică ușoară; 11.30: Interpreți ai muzicii instrumentale; 12.00: Buletin de știri; 12.03: Program de valsuri; 12.30: Lecția de limba franceză; 12.45: Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Oradea; 13.00: Concert din opere; 13.40: Cotele apelor Dunării; 14.00: Buletin de știri; 14.05: Recomandări din program; 14.10: Muzică distractivă; 14.30: Roza vânturilor; 15.00: Din muzica popoarelor; 13.29: Octetul în Mi bemol major de Mendelssohn-Bartholdy; 16.00: Pscho jurnal; 16.10: Arii celebre din opere; 16.40: Concert de muzică ușoară; 17.15: Emisiune literară; 17.30: Olimpiada — Tokio, 1964; 17.50: Scurt program interpretat de pianistul Dan Grigore; 18.00: Buletin de știri; 18.05: Cîntă Maia Kristalinskaiă; 18.15: Fapte din întrecere; 18.30: Program muzical; 19.00: Jurnalul satelor 19.20: Muzică de dans; 20.00: Radiojurnal; 20.30: Noapte bună, copii; 20.40: Lecția de limba rusă; 20.55: Muzică de dans; 21.30: Olimpiada — Tokio, 1964, 21.50: Muzică ușoară; 22.00: Radiojurnal 22.15: Muzică de dans; 23.15: Interludiu pentru două orchestre de coarde de Mircea Istrate; 23.52—23.55: Ultimele știri. PROGRAMUL II. 8.30: Recomandări din program; 8.35: Cîntătorul ansamblului „Ciocârlia"; 9.00 : Buletin de știri ; 9.03 : Melodii populare ; 9.35 :Muzică ușoară; 10.10: Concertul în Re major pentru pian și orchestră da Nicolae Buicliu; 10.40: Prelucrări corale; 11.00: Buletin de știri; 11.03: Sonata nr. 2 în la minor pentru vioară, solo de Bach; 11.30: Muzică de estradă; 11.50: Din folclorul muzical al regiunilor patriei; 12.15: De toate pentru toți; 12.45: Selecțiuni din opereta „Valea de aur“ de Dunaevski; 13.00: Buletin de știri; 13.03: Recomandări din program; 13.08: Povestea lui Gruia cel Viteaz — suită pentru cvintet de suflătorinescu; 13.30: și pian de Grigore Ghidic- Cînt pentru tine; 14.00: Pagini orchestrale din opere; 14.30: Muzică populară; 15.00: Buletin de știri; 15.05: Piese interpretate de fanfară; 15.30: Muzică ușoară; 16.00: Simfonia „Sevilliana“ de Joaquin Turina; 16.30: Cintece; 17.00: Radiojurnal; 17.10: Cântăreți romîni de operă; 17.30: Sfatul medicului 17.35: Anunțuri- reclame, muzică; 18.00: Am îndrăgit o melodie; 18.30 Lectură dramatizată din românul: Patul lui Frocust — de Camil Petrecu; 19.00: Buletin de știri; 19.05: Muzică 19.30: Lecția de limba engleză; populară; 19.45: Duete lirice din operete; 20.15: Școala și viața; 20.35: Canțonete interpretate de Enrico Caruso; 21.00: Radiojurnal; 21.15: Muzică instrumentală; 21.30: Pagini din muzica Renașterii; 22.15: Muzică ușoară; 22.30: Recital de poezie: Versuri de Mihail Lermontov; 22.45: Piese corale; 23.00: Radiojurnal; 23.15: Muzică de dans-0.52—0.55: Ultimele știri, Expoziția realizărilor economiei naționale a H.P. Homîne Impresii... Impresii DE PESTE HOTARE TURCIA Printre oaspeții străini, vizitatori ai expoziției, s-a aflat și domnul Rahmi Gümriikcyoglu, director general adjunct la departamentul economic din Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Rugat să-și împărtășească impresiile despre expoziție, oaspetele ne-a declarat, printre altele, inainte de a veni in Rominia am afat că aui organizat o expoziție, dar vizitarea ei întrece toate așteptările. Este un adevărat paradis. Impresia cea mai puternică mi-au produs-o mașinile electronice și mașinile agricole, ale căror calități tehnice sperioare le recomandă cu prisosință. Noi importăm din România unele mașini și utilaje, dar posibilitățile sânt mult mai mari. Aveți o industrie extractivă, puternică și produsele ei interesează, de asemenea, mult Turcia. In general, posibilitățile pentru lărgirea schimburilor economice intre țările noastre sunt mat mai mari față de ceea ce s-a realizat pină acum. Am văzut Mamaia — este magnifică. In general, România dispune de posibilități pentru dezvoltarea turismului intre Romînia și Turcia. Sunt convins că turiștii turci, care vor veni in Rominia în următoarele săptămini, vor fi pe deplin înaintati de ceea ce vor vedea. U. R. S. S. Inginerul silvic Vladimir Șapiolkin, din Kiev, s-a oprit îndelung la standul economiei forestiere. El s-a arătat impresionat de frumusețea și bogăția exponatelor aflate aici. — Vizitez expoziția după o plimbare prin țara dumneavoastră — a precizat oaspetele, și aceasta îmi dă putința să generalizez puțin. Nu spun o noutate afirmând că fondul forestier al României este prețuit în lumea întreagă pentru întinderea sa, raportată la suprafața totală a țării și mai ales, pentru calitatea speciilor care îl compun. Măsurile de dezvoltare și exploatare rațională a pădurilor, luate de statul democratpopular, sunt vădite chiar pentru un nespecialist. In ce mă privește am remarcat existența pădurilor tinere, dovadă a creării de noi plantații, extinderea, cu adevărat impresionantă, a mijloacelor moderne de exploatare in păduri funiculare și mașini de scos lemnul, fierăstraie mecanice de tăiere, precum și amenajări de drumuri forestiere, lucrări antierozionale, insămințarea unor specii silvice repede crescătoare. Din această sumară enumerare se desprinde faptul evident, că realizările multilaterale obținute de dumneavoastră in economia forestieră implică existenta unui plan vast de lucru, fundamentat științific. Vreau să subliniez un element semnificativ, pe care l-am Întilnit, cele mai multe din mașinile folosite in exploatarea și prelucrarea lemnului sunt de fabricație romnvească. Amintind aceste citeva realizări am vorbit implicit și de expoziție — mă refer la standul său forestier. El reflectă o realitate nu o perspectivă. Expoziția, in ansamblul ei, a produs asupra mea o impresie puternică. Ea stă mărturie a succeselor obținute de poporul țării dv„ condus de Partidul Muncitoresc Romin, pe calea socialismului. Lingă marea machetă de sistematizare a Bucureștiului facem cunoștință cu inginerul Milekian Rafael, directorul Combinatului de beton armat din Erevan (U.R.S.S.). „Mi-a plăcut foarte mult expoziția dv. — ne-a declarat el. Firește că interesul meu s-a concentrat aici, in sectorul construcțiilor. Știam că în Romînia se construiește mult, în ritm rapid și după toate regulile esteticii. Acum m-am convins „la fața locului“ și impresiile sunt foarte puternice, îmi place sistemul original al cofrajelor glisante care pentru mine este ceva cu totul nou. De aceea am și cerut explicații ample ghidului, care mi le-a dat cu competență, îmi dau seama că este un sistem de construcție practic și rapid. Am admirat, de asemenea, toate tipurile de fațade expuse, care sunt foarte variate și atrăgătoare, cât și prefabricatele pentru construcții. M-am simțit bine in țara dv, iar expoziția a fost foarte instructivă. Plec cu cele mai bune impresii". R. S. CEHOSLOVACA Expoziția a fost vizitată de un mare grup de turiști din R. S. Cehoslovacă. Impărtășindu-și impresiile, constructorul Vaclav Abraham ne-a spus, printre altele: „îmi place foarte mult mobila prezentată. Este lucrată impecabil. Am admirat și standul cu produse din sticlă. Noi, cehii, avem o tradiție in acest domeniu și vă spun, fără reticență, că sticlăria dv. este foarte reușită, artistic lucrată, puțind satisface cele mai exigente gusturi. De asemenea, covoarele romînești lucrate de mină iți atrag atenția prin originalitatea lor ■, măiestria artistică se vede in compoziție, ornament și colorit". Inginerul Zdenek Lazer a adăugat: „Este o expoziție deosebit de bogată și variată. Ca tehnician apreciez în primul rînd locomotiva Diessel, autobuzele, microbuzele, mașinile-unelte, utilajul de construcții, și bineînțeles, utilajul petrolier. Și, în încheiere, trebuie să vă spun că acord o înaltă apreciere complexului arhitectonic al expoziției, care este deosebit de armonios". Sviiacova Pavla — funcționară la Sfătul popular al orașului Praga, intervine: „Mie, în mod special, mi-au plăcut produsele industriei bunurilor de consum. Dacă ar fi să aleg ce mi-a plăcut mai mult din această ramură, m-aș decide greu, dar până la urmă trebuie să recunosc că pantofii m-au cucerit in primul rînd". SIRIA Expoziția a fost vizitată de o delegație guvernamentală economică din R. A. Siria Oaspeții au privit cu mult interes standurile, oprinduse in mod deosebit asupra exponatelor industriei construcțiilor de mașini. Iată citeva din impresiile lor ; Mohamed Shahi, director general al Societății de stat de import-export din Siria : „Organizarea expoziției este intr-adevăr cu totul deosebită. Toate cele expuse dovedesc marele progres al Rominiei". Zoabeir Husseini Mafrat, director de întreprindere: „Am auzit de această foarte mare și frumoasă expoziție, dar vizitind-o m-am putut convinge ca întrece cu mult tot ceea ce am crezut că voi vedea. C ele expuse mi-au dat o idee clară asupra progresului Rominiei in domeniul industrial. Acest progres merită toată admirația și toate complimentele noastre. Sunt încîntat de mașinile electronice, agricole și de tractoarele romînești". Nassibe Ikitare, directorul emisiilor de actualități de la radiodifuziunea din Damasc: „Cînd am intrat în apreciata dumneavoastră expoziție, am fost primiți cu multă căldură și prietenie, transmițindu-se in cinstea noastră muzică arabă. Dorința exprimată de noi de a asculta muzică din folclorul român, mult apreciat peste hotare, a fost imediat satisfăcută. Sunt foarte impresionat de toate cele văzute in această mare și interesantă expoziție". Dr. Karam Touma, viceguvernator al Băncii Centrale, conducătorul delegației, a scris în Cartea de onoare a expoziției: „Admirație și apreciere pentru tot ce a putut să realizeze revoluția socialistă din Rominia în cursul a douăzeci de ani, in diferite domenii de producție (industria grea, industria ușoară, agricolă și chimică). Această admirație și această apreciere sunt două sentimente pe care le încercăm, după vizita noastră la expoziție, pentru harnicii muncitori români". R. P. BULGARIA In pavilionul construcțiilor de pe malul lacului Herăstrău am întilnit pe inginerul constructor Novacev Angliei, de la intreprinderea „Vodproect" din Sofia. „Apreciez că în tara dv. se lucrează după cele mai moderne metode — ne-a spus el. Mi-a lăsat o impresie deosebită metoda cofrajelor glisante, in special cea pentru coșuri înalte, cit și metoda dozării automate a bitumului. Am găsit foarte interesantă și introducerea pilonilor in pămint cu vibrosonete. Mă bucură mult succesele constructorilor români" — a încheiat oaspetele bulgar. Simncl revolver cu ax vertical SKV—40, în standul mașinilor unelte din pavilionul central. r