Viața Nouă, aprilie-iunie 1965 (Anul 21, nr. 6318-6394)

1965-05-04 / nr. 6345

CONTINUU AVÎNT ÎNTRECERII SOCIALISTE ln ultimele săptămîni, premer­gătoare marii sărbători a oameni­lor muncii de pretutindeni, ziarul nostru a consemnat cu regulari­tate succesele obținute de către întreprinderile industriale și de construcții din regiunea noastră în îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan, în realizarea an­gajamentelor luate. Bilanțul efec­tuat a demonstrat că aceste an­gajamente au fost traduse în fap­tă, colectivele din fabrici, uzine și șantiere respectîndu-și cuvîntul dat în fața partidului și a întregu­lui popor. In această perioadă, planul producției industriale glo­bale — pe regiune — a fost îndeplinit în procent de 102,2 la sută­, iar al producției marfă 102,7 la sută. S-a îmbunătățit continuu calitatea produselor, numeroase în­treprinderi au realizat exemplar sarcinile pentru export și planul de investiții, au obținut impor­tante economii și beneficii. Cu ocazia zilei de 1 Mai, merii muncii sub conducerea oa­și Cu sprijinul permanent al orga­nelor și organizațiilor de partid au analizat din nou cu competen­ță și spirit de răspundere posibi­litățile existente la fiecare loc de muncă, luîndu-și noi și mobiliza­toare angajamente pentru îndepli­nirea planului pe anul 1965. Toc­mai de aceea, bucuria pe care ne-o prilejuiesc rezultatele obținu­te pînă acum implică obligația de a munci cu puteri înzecite și de acum înainte, de a perfecționa tot mai mult formele organizato­rice ale întrecerii socialiste, cre­­ind astfel toate condițiile nece­sare pentru continua depășire a angajamentului. Bilanțul efectuat recent nu trebuie privit ca un punct final. El nu a făcut altceva decît să consemneze cifric rezul­tatele unei etape de cea mai mare importanță pentru munca de viitor. Cunoscînd în profunzime situa­ția din producție, bazîndu-se pe experiența anilor trecuți, organele și organizațiile de partid sînt che­mate să îndrume conducerile în­treprinderilor, pe toți muncitorii, inginerii și tehnicienii în vederea luării măsurilor celor mai eficien­te pentru mobilizarea rezervelor existente, pentru introducerea lar­gă în producție a tehnicii noi și a celor mai avansate tehnologii și metode de muncă, folosirea cu indici superiori a mașinilor și u­­tilajelor, utilizarea cît mai com­pletă a timpului de lucru prin­­tr-o bună aprovizionare tehnico­­materială și întărirea disciplinei socialiste Partidul a pus în fața tuturor oamenilor muncii din întreprin­deri sarcina de a îmbunătăți con­tinuu calitatea produselor. Iată de ce este important ca organizații­le de partid să îndrume condu­cerile întreprinderilor și sindicate­le să caute noi­­i noi posibilități, care puse în valoare, să ducă la realizarea unor produse ireproșa­bile De asemenea, ele vor trebui să îndrepte atenția conducerilor de întreprinderi spre realizarea în­­tr-un termen cît mai scurt posi­bil a acelor măsuri care, fără influența cu nimic calitatea, con­d duc la importante economii de materii prime și materiale, com­bustibil etc. Va deveni posibilă în acest fel obținerea și pe mai departe a­­ acelorași bune rezultate în lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru respec­tarea noilor angajamente. Oamenii muncii din întreprinderile regiu­nii noastre, vor întîmpina cu noi și strălucite victorii astfel cel de al IV-lea Congres al partidu­lui. Citiți în pag. a 4-a — In Republica Dominicană situația continuă să se înrăutățească. — NICOSIA . După incidentele din apropierea liniei de demarcație. — Greva docherilor din Pieru. — Forțe centrifuge în SEATO. — Vești din țările socialiste. — Scurte știri externe. Pe ogoarele regiunii Fiecare oră folosită din plin Cu toate că în ultimele zile ploile au fost abundente, efectuîndu-se se­mănatul pe acele parcele zvîn­­tate mai repede, 24 și respec­tiv 12 cooperative agricole de pro­ducție din raioanele Bujor și Panciu au terminat semănatul porumbului. Situațiile operative ne arată însă că în aceste raioane mai sînt su­prafețe mai de semănat. Astfel pînă la data de 3 mai a.c. în ra­ionul Bujor și Panciu mai era de semănat 3.678 și respectiv 2.392 hectare porumb. De exemplu, la cooperativa agricolă de producție din Cavadinești mai era de semă­nat 613 hectare, la Rădești 335 hectare, iar la Cănești 200 hectare. Față de timpul destul de înain­tat este necesar ca în continuare să se ia cele mai eficiente măsuri pentru ca suprafețele rămase să fie însămînțate cît mai grabnic. In a­­cest scop se impune o folosire ju­dicioasă a fiecărei ore bune de lucru, o folosire chibzuită a mași­nilor și tractoarelor. Semănatul porumbului se apropie de sfîrșit . Pînă la data de 2 mai a. c. gospodăriile de stat și cooperativele agricole de producție au semănat cu porumb 233.895 ha. C în raioanele Făurei, Brăila, Tecuci, Galați și Focșani cooperativele agricole au terminat semănatul, întrecerea socialistă desfășurată de tractoriștii, lucrătorii din G.A.S. și membrii cooperativelor agricole de producție din regiunea noastră pentru executarea însăimnțatului porumbului în timpul optim și de calitate, generea­ză zilnic noi succese la această im­portantă lucrare. Folosind cu ran­dament sporit tractoarele și mașini­le agricole, mecanizatorii și membrii cooperatori din 5 raioane ale regiu­nii noastre — Făurei, Brăila, Te­cuci, Galați și Focșani — au reușit să termine de semănat suprafețele destinate culturii porumbului, cu ex­cepția celor care mai sunt ocupate cu secară masă verde și a terenuri­lor cu exces de umiditate. Până la data de 2 mai a.c., coope­rativele agricole de producție din regiunea noastră au însămințat cu porumb 187.005 ha, ceea ce înseam­nă 95,4 la sută din suprafața plani­ficată, iar pe întreaga regiune s-au semănat 233.895 ha, reprezentînd 90,9 la sută din plan. Semănatul porumbului a fost în­cheiat și în unele gospodării agrico­le de stat. De la G.A.S. Scînteiești din Trustul Gostat Galați am primit o telegramă prin care ni se vestește că la însămînțatul celor 1.158 ha. de porumb, mecanizatorii, printre care Eugen Lipea, Mihai Codică, Mihai Mînăstireanu, Crișan Mircea și alții, au executat lucrări de bună calitate. Vești despre hărnicia mecanizato­rilor în actuala campanie am primit și de la corespondenții voluntari Nicolae Păduraru­ din Fîntînele, Ni­­colae Lupu din Zăvoaia, Jenică Du­­mitrache din Grivița, Nicolae Ștefu­­ și Năstase Costache din Pechea, Petrache Staicu de la S.M.T. Jirlău, Anghel Necula de la S.M.T. Flo­­rești, Făurei, Traian Panait de la S.M.T. Andrei Ion de la S. M. T. Traian Sat și alții. Vigurozitate promițătoare FOTO: P. POPA Suprafețe noi de vii și livezi Unitățile agricole din regiunea noastră au plantat în această pri­măvară noi suprafețe cu vii și pomi fructiferi. Aceste lucrări sînt me­nite să ducă la valorificarea terenu­rilor în pantă și nisipoase. Pînă acum, a fost plantată viță de vie pe o suprafață de 2.803 ha. și pomi fructiferi pe 88 ha. Cooperativele agricole de produc­ție din raionul Galați au plantat a­­nul acesta cea mai mare suprafață cu vie, 590 ha., realizîndu-și planul în proporție de 118 la sută. Paralel cu aceasta, au fost plotate sute de mii de goluri cam­din viile existente. Ritmuri și Graficul realizărilor social-culturale din raionul Bujor va fi îmbogățit în anul acesta cu obiective noi construite. In mai multe comune și sate, se ri­dică noi școli pentru învățămîntul ge­neral de 8 ani, se extind cele existente adăugîndu-li-se noi săli de clasă. In raionul Bujo.­ suma acordată — conform documentațiilor — pentru construcția de școli și extinderi este de 1.214.000 lei. La această operă de ridicare a noi lăcașuri de cultură pe lângă suma realizată din contribuția ce­tățenilor statul a acordat fonduri în­semnate. Din sumele puse la dispoziție se vor ridica în raionul Bujor 22 de săli de clasă și 4 laboratoare (o școală de 8 ani cu 8 săli de clasă și două laboratoare în comuna Tudor Vladimi­­rescu, o școală cu 4 săli de clasă și un laborator în comuna Bujor, satul Moscu și o școală cu 4 săli de clasă și un laborator, în comuna Gănești, sa­tul Cristești). In mai multe comune la școlile e­­xistente se fac extinderi cu 1—2 săli de clasă în scopul completării necesaru­lui de spațiu de școlarizare. Școala din Bălășești va fi extinsă cu două săli de clasă, iar la Bursucani, Rădești, Aldești și satul Pleșa cu cîte o sală de clasă. Mobilizați de deputați, locuitorii sa­telor au prestat muncă patriotică la transportul și procurarea unor materiale (nisip, balast din carierele comunale) și au contribuit la ridicarea construc­țiilor. Avînd asigurată documentația, alocă­rile bugetare și deschiderea la timp a finanțării lucrărilor, construcțiile au în­ceput de cum a permis timpul. Mul­te din școlile începute și care au ter­menul de dare în folosință la 1 iulie 1965 au un stadiu avansat. Printre a­­cestea se numără școala din satul Cris­tești a cărei construcție se află la a­­coperiș (se bate astereala pentru tablă). Cu lucrările la acoperiș se găsește și sala de clasă de la extinderea școlii din satul Pleșa. Cu toate acestea la multe construcții de școli se lucrează într-un ritm nesa­tisfăcător. La Albești (termen de dare în folosință 1 Iulie a.c.) se lucrează încă la zidărie, iar cele două săli de clasă de la Bălășești și la cea din Rădești, ritmul e cu totul nesatisfăcător. Cauzele care determină rămînerile în urmă ale construcțiilor sînt de natură subiectivă. De pildă, la Rădești președintele comi­tetului executiv Vasile Balșoi manifestă foarte multă comoditate în aprovizio­narea șantierului cu materiale. La școala de 8 ani din satul Moscu situa­ția este asemănătoare. Deși de această construcție sînt datori să se îngrijească tovarășii Rodica Tighici, directorul șco­lii de 8 ani Bujor, și tov. Alexa David președintele Comitetului executiv sfatului popular comunal Bujor, ritmului este nesatisfăcător. Atît în cazul de față cît și în cele­lalte situații este necesară o întrebare. Ce fel se ocupă tov. Anton Mi­­titelu, vicepreședinte al sfatului popu­lar raional de urmărirea mersului con­strucțiilor școlare ? Față de ritmul actual, în ceea ce privește construcția de școli din raio­nul Bujor se cer a fi luate măsuri mai energice. Condiții sînt pentru a se rea­liza la timp obiectivele propuse. Este necesar a se manifesta mai mult inte­res în aprovizionarea cu materiale șantierelor de construcții, în așa mă­a­sură încît școlile a căror construcții au fost începute să poată fi date la timp în folosință. Comitetul executiv al sfatului popular raional ar trebui să con­troleze și să îndrume mai în­deaproape sfaturile populare comunale care manifestă uneori delăsări în ceea ce privește construcția școlilor, folosi­rea în întregime și rațional a fonduri­lor alocate acestor construcții, de mo­bilizarea tuturor forțelor care trebuie să contribuie la ridicarea construcții­lor școlare. GEORGE STEFĂNESCU O LUCRARE LA ZI Plantarea legumelor în cîmp Anul trecut membrii cooperativei agricole de producție din comuna Fi­­lipești, raionul Făurei, au obținut din valorificarea legumelor un venit de peste 1.500.000 lei. Acest succes se datorește cultivării unor soiuri pro­ductive și foarte timpurii. Hotărîți ca și anul acesta să obțină venituri importante, cooperatorii de aici, au luat toate măsurile cuvenite, încă din iarnă s-au construit răsad­nițe unde a fost pregătit materialul săditor de bună calitate. Acest lucru a dus la plantarea in timp a unui ră­sad viguros de varză de vară și alte legume timpurii. Ca urmare a unei bune organizări a muncii până în prezent au fost plantate peste 4 hectare cu varză de vară. Concomitent cu această lu­crare s-a început executarea prăși­­tului în culturile de ceapă, usturoi și cartofi. In ultimele zile ale lunii aprilie constructorii Combinatului si­derurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați au înscris una din paginile luminoase ale acestei mari construcții : transportul celor patru ca­se pentru laminorul de tablă groasă. (Intr-unul din nume­rele viitoare ale ziarului nostru vom publica un reportaj consa­crat acestui eveniment). Economii prin valorificarea rezervelor interne Ca urmare a experienței pozitive acumulată în anul trecut de colecti­vul Uzinei mecanice din orașul Ga­lați, privind descoperirea și valorifi­carea rezervelor interne, și în acest an au fost înregistrate succese valo­roase. Comisiile alcătuite în acest scop, în baza planului de măsuri în­tocmit, au descoperit și pus în va­loare o serie de rezerve care aduc economii de peste 122.000 lei. Rezultatele cele mai bune le-au­ obținut secțiile sculerie-tratamente ca­re a valorificat un număr important de S. D. V. din care au rezultat 46.000 lei economii, mecanică montaj unde, printr-o judicioasă croire a ta­blelor s-au economisit 35.000 lei, secția mecanic șef și altele. GEORGE FORMAN tehnician .­ Datorită măsurilor luate de con­ducerea D. R. N. C. Galați pentru îmbunătățirea activității cabinetului tehnic de aici, au fost aplicate de la începutul anului și pină in pre­zent 16 inovații cu o eficiență eco­nomică în valoare de 57.334 Multe dintre acestea au rezolvat lei, in mare parte unele neajunsuri din procesul de producție. ANTON LOBODĂ corespondent „Către lume deschise ferești“ Mai 1965 a adus ln parcuri ca și în alți ani verdele crud al ierbii și pomilor. Frumusețea începutului de mai va rămine de neuitat pen­tru tinerii orașului Galați și prin marea sărbătoare a tinereții optimiste de la 2 Mai la care rolurile principale le-au deținut ei înșiși. TINEREȚE PE STADION ȘI PE ESTRADE Drumurile tinerilor din dimineața zilei de 2 Mai duceau toate spre sta­dionul „Dunărea". Era o revărsare de bucurie și voioșie, în pofida no­rilor care se arătau deasupra ora­șului. Nimeni nu vroia să renunțe la tot ce-și propusese pentru ziua aceea. Dar zîmbetului tineresc i-a dat binețe soarele victorios. Norii fu­seră alun­gați. Imensul buchet de nori vii — tinerii sportivi și artiștii amatori — primea tovărășia zimbitoare a raze­lor. Marea sărbătoare a tinereții putea să înceapă. Pe acordurile unui marș sportiv sute și sute de tineri, în pași caden­țați și hotărit, senini și surîzători, au trecut prin fata tribunei. Fetele, și mai ales ochii, spuneau parcă deo­dată cu eleva Vasile Mariu­ca vers de recunoștință și dragoste: „Partid iubit îți mulțumim/ Și-ți mulțumește tata toată/ Stegarii tăi noi vrem să fim,/ Sub flamura-ți înflăcărată". Momentele de puternică emoție se prelungesc. După semnalul de des­chidere al celor 12 trompetiști, im­nul țării răsună grav, aduce pe fețele tuturor o hotărire fermă de a munci și invița cu și mai mult elan. Apoi, grafia și îndeminarea, armo­nia de culori a costumelor care s-au desfăcut intr-un frumos evantai pe tot terenul, rețin atenția spectatorilor. 200 de copii de la școlile gene­rale de 8 ani nr. 9 și 10, in costume albe și bleu desfac parcă larg Dra­pelul Păcii. Tematica exercițiilor de gimnastică este închinată acestui cu­­vint scump nouă tuturor. Dintr-o pi­ramidă imensă pornesc din mîini ti­nere spre înaltu­ii porumbei, și o dată cu ei gindurile de pace ale copiilor­. Bucuria vieții fericite se arată în toată splendoarea ei prin iureșul a­­vîntat, pretutindeni cunoscut, al dan­sului popular românesc. Dansatorii, elevi ai școlilor generale de 8 ani, cheamă în hora lor mare tinerețea din tribune și primesc aplauze, aplau­ze nesfirșite. Pătrund pe stadion intr-un șuvoi imens, umăr lingă umăr, simbolizlnd tinerețe și forjă, și elevii școlii pro­fesionale a Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej". Exerciți­ile elevilor de astăzi, ale forjorilor și turnătorilor de miine, aduc un cîn­­tec de slavă muncii. Iar cu trupurile lor înscriu P.M.R., mulțumind și ast­fel, pentru condițiile create părintelui iubit — Partidul. Grația și talentul celor 300 de ele­ve de la școlile medii din oraș își dau mina, susținând un program reu­șit de gimnastică cu cercuri (în fotografia de jos) iar artiștii a­­matori, constructorii de nave, își arată priceperea și iu ale cintecului și jocului popular. Un grup de gimnaști, de ordinul sutelor,, elevi ai școlilor medii, pri­mește aplauze pentru talentul cu care execută exercițiile ce ilustrează cele mai importante ramuri sportive. Tinerii atleți nu lipsesc nici ei de la marea sărbătoare, întrecerea lor este urmărită, este comentată cu multă Insuf­ețire pînă cind o grădină in mers ascunde verdele gazonului, aducind culoarea grînelor coapte . 600 de eleve de la Școala medie nr. 1 fac dovada măiestriei lor sportive, incinzind ochiul nu numai prin colo­ritul costumelor, dar și prin execu­ție. Trupurile lor fac ca stema țării să se contureze pe gazon în fața mulțimii din tribune. Un alt grup de elevi, îmbrăcat în costume naționale, cu tradiționala pîine și sare, mulțu­mește din inimă partidului, în nu­mele tuturor tinerilor pentru drep­turile și bucuriile pe care le trăiesc intens, pentru viitorul lor care se CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Contribuția serviciilor tehnice la îmbunătățirea calități produselor La Uzina de utilaj greu „Progre­sul" din Brăila, sub îndrumarea per­manentă a comitetului de partid, conducerea administrativă și comite­tul sindicatului angrenează în măsu­ră din ce în ce mai mare serviciile tehnice în procesul de îmbunătățire continuă a calității produselor, con­tribuția acestora materializîndu-se în rezultate pozitive. Astfel, s-a îmbunătățit construcția excavatorului de 0,3 m.c., prin repro­­iectarea cutiei de viteză și echiparea acestuia cu patru cupe de schimb, în funcție de natura terenului, fapt ce a condus la creșterea productivității și utilizarea deplină a puterii moto­rului. La concasorul mobil cu zb­or pe pneuri prin înlocuirea lagărelor de alunecare cu lagăre pe rulmenți s-a creat posibilitatea măririi numă­rului ciururilor de sortare (de la 3 la 5 sorturi) contribuind de asemenea la creșterea capacității de producție. Tot pentru îmbunătățirea calității produselor uzinei, s-au depus și se depun eforturi susținute în vederea introducerii pe scară din ce în ce mai largă în procesul de producție a procedeelor și proceselor tehnologi­ce noi. Așa, de pildă, prin darea în ex­ploatare a stației de preparat ames­tecuri de formare, s-a putut asigura omogenitatea pieselor turnate, îndeo­sebi în condițiile timpului nefavora­bil. De asemenea, extinderea folosi­rii amestecurilor întărite cu CO2 și a turnării în miezuri exterioare fără modele, au condus la obținerea unor piese turnate cu adaus mic de pre­lucrare. Este cunoscut faptul că pentru îm­bunătățirea calității produselor un rol deosebit de important îl au S.D.V.-urile. In această direcție, ser­viciul tehnolog-șef a dovedit mai multă preocupare, inginerii și teh­nicienii de aici, ținînd totdeauna pas cu noile cuceriri ale științei și teh­nicii. Printre S. D. V.-urile mai im­portante realizate recent remarcăm­­ „Dispozitiv semiautomat de sudat genți pentru excavatoare de 0,3 m.c.“,­ „Matriță pentru ștanțarea la cald a zalelor de lanț", „Dispozitiv de rotit brame la ciocanul de 2 tone" etc. Cu toate rezultatele pozitive în­registrate de către serviciile tehni­ce, trebuie subliniat faptul că pe li­nia îmbunătățirii calității produselor uzinei, nu s-a făcut totul, că mai sînt o serie de lipsuri generate de unele cauze subiective. Toate acestea au dus în final la remedieri și rebuturi, la montaj de proastă calitate etc. Asemenea situa­ții au fost generate de o serie de greșeli cum sînt : neindicarea în teh­nologii a unor S.D.V.-uri absolut ne­cesare pentru realizarea calitativă a produsului respectiv ; tehnologii de turnare de proastă calitate, care au dus la rebuturi și remedieri vorba de unele grinzi de fontă (este ,roti stelate etc.) ; consumuri specifi­și­ce incomplete etc. Față de această stare de lucruri și tinînd seama de faptul că drumul­­ calității începe de la proiectarea produsului respectiv, serviciile teh­nice din cadrul Uzinei de greu „Progresul" Brăila trebuie utilat să manifeste o atenție deosebită itine­­rariului pe care-l parcurge un pro­dus, începînd de la ideea construc­tivă și sfîrșînd cu probele finale, la sarcină. Organizațiile de bază P. M. R. de la constructor-șef, metalurg-șef, teh­nolog-șef și tehnic trebuie să aibă in atenție în permanentă acest o­­biectiv principal al întrecerii socia­liste, să îndrume și să sprijine prin­ toate formele politice conducerile acestor servicii, în vederea creșterii contribuției lor la îmbunătățirea ca­lității produselor uzinei. I.­SMEU, tehnician, din subredacția ziarului „Viața nouă" de la Uzina de utilaj greu „Progresul" Brăila -----------­ Pe șantierul de la faleza orașului Galați Lucrările de amenajare a malului Dunării în zona portului Galați și a cartierului Țigh­ina se desfășoară într-un ritm susținut. Aici lucrează zilnic zeci de auto­camioane, buldozere, screpere, ex­cavatoare și alte mașini și instala­ții de construcție, modelînd, în spi­ritul arhitecturii noului oraș ce se ridică, o frumoasă „centură" a Dună­rii — faleza. Se taluzează, se fac finisări și se pietruiește viitorul bulevard ce va mărgini faleza din­ port pînă la cartierul constructori­lor Combinatului siderurgic. Pînă la 1 Mai — acesta a fost de altfel și angajamentul constructorilor de la I.P.L.S.T. — au fost terminate fini­sările unei porțiuni de 450 m.l. în dreptul esplanadei (sectorul central al orașului) iar la confluența Sire­tului cu Dunărea continuă săpătu­rile pentru profilarea și consolida­rea malului. De la începutul anului, constructo­rii au dislocat în această zonă de lucru peste 50.000 mc pămînt pentru terasamente, au plasat în albia Du­nării o mare suprafață de fascine și piatră.

Next