Viața Nouă, aprilie-iunie 1965 (Anul 21, nr. 6318-6394)
1965-05-04 / nr. 6345
CONTINUU AVÎNT ÎNTRECERII SOCIALISTE ln ultimele săptămîni, premergătoare marii sărbători a oamenilor muncii de pretutindeni, ziarul nostru a consemnat cu regularitate succesele obținute de către întreprinderile industriale și de construcții din regiunea noastră în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, în realizarea angajamentelor luate. Bilanțul efectuat a demonstrat că aceste angajamente au fost traduse în faptă, colectivele din fabrici, uzine și șantiere respectîndu-și cuvîntul dat în fața partidului și a întregului popor. In această perioadă, planul producției industriale globale — pe regiune — a fost îndeplinit în procent de 102,2 la sută, iar al producției marfă 102,7 la sută. S-a îmbunătățit continuu calitatea produselor, numeroase întreprinderi au realizat exemplar sarcinile pentru export și planul de investiții, au obținut importante economii și beneficii. Cu ocazia zilei de 1 Mai, merii muncii sub conducerea oași Cu sprijinul permanent al organelor și organizațiilor de partid au analizat din nou cu competență și spirit de răspundere posibilitățile existente la fiecare loc de muncă, luîndu-și noi și mobilizatoare angajamente pentru îndeplinirea planului pe anul 1965. Tocmai de aceea, bucuria pe care ne-o prilejuiesc rezultatele obținute pînă acum implică obligația de a munci cu puteri înzecite și de acum înainte, de a perfecționa tot mai mult formele organizatorice ale întrecerii socialiste, creind astfel toate condițiile necesare pentru continua depășire a angajamentului. Bilanțul efectuat recent nu trebuie privit ca un punct final. El nu a făcut altceva decît să consemneze cifric rezultatele unei etape de cea mai mare importanță pentru munca de viitor. Cunoscînd în profunzime situația din producție, bazîndu-se pe experiența anilor trecuți, organele și organizațiile de partid sînt chemate să îndrume conducerile întreprinderilor, pe toți muncitorii, inginerii și tehnicienii în vederea luării măsurilor celor mai eficiente pentru mobilizarea rezervelor existente, pentru introducerea largă în producție a tehnicii noi și a celor mai avansate tehnologii și metode de muncă, folosirea cu indici superiori a mașinilor și utilajelor, utilizarea cît mai completă a timpului de lucru printr-o bună aprovizionare tehnicomaterială și întărirea disciplinei socialiste Partidul a pus în fața tuturor oamenilor muncii din întreprinderi sarcina de a îmbunătăți continuu calitatea produselor. Iată de ce este important ca organizațiile de partid să îndrume conducerile întreprinderilor și sindicatele să caute noii noi posibilități, care puse în valoare, să ducă la realizarea unor produse ireproșabile De asemenea, ele vor trebui să îndrepte atenția conducerilor de întreprinderi spre realizarea într-un termen cît mai scurt posibil a acelor măsuri care, fără influența cu nimic calitatea, cond duc la importante economii de materii prime și materiale, combustibil etc. Va deveni posibilă în acest fel obținerea și pe mai departe a acelorași bune rezultate în lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru respectarea noilor angajamente. Oamenii muncii din întreprinderile regiunii noastre, vor întîmpina cu noi și strălucite victorii astfel cel de al IV-lea Congres al partidului. Citiți în pag. a 4-a — In Republica Dominicană situația continuă să se înrăutățească. — NICOSIA . După incidentele din apropierea liniei de demarcație. — Greva docherilor din Pieru. — Forțe centrifuge în SEATO. — Vești din țările socialiste. — Scurte știri externe. Pe ogoarele regiunii Fiecare oră folosită din plin Cu toate că în ultimele zile ploile au fost abundente, efectuîndu-se semănatul pe acele parcele zvîntate mai repede, 24 și respectiv 12 cooperative agricole de producție din raioanele Bujor și Panciu au terminat semănatul porumbului. Situațiile operative ne arată însă că în aceste raioane mai sînt suprafețe mai de semănat. Astfel pînă la data de 3 mai a.c. în raionul Bujor și Panciu mai era de semănat 3.678 și respectiv 2.392 hectare porumb. De exemplu, la cooperativa agricolă de producție din Cavadinești mai era de semănat 613 hectare, la Rădești 335 hectare, iar la Cănești 200 hectare. Față de timpul destul de înaintat este necesar ca în continuare să se ia cele mai eficiente măsuri pentru ca suprafețele rămase să fie însămînțate cît mai grabnic. In acest scop se impune o folosire judicioasă a fiecărei ore bune de lucru, o folosire chibzuită a mașinilor și tractoarelor. Semănatul porumbului se apropie de sfîrșit . Pînă la data de 2 mai a. c. gospodăriile de stat și cooperativele agricole de producție au semănat cu porumb 233.895 ha. C în raioanele Făurei, Brăila, Tecuci, Galați și Focșani cooperativele agricole au terminat semănatul, întrecerea socialistă desfășurată de tractoriștii, lucrătorii din G.A.S. și membrii cooperativelor agricole de producție din regiunea noastră pentru executarea însăimnțatului porumbului în timpul optim și de calitate, generează zilnic noi succese la această importantă lucrare. Folosind cu randament sporit tractoarele și mașinile agricole, mecanizatorii și membrii cooperatori din 5 raioane ale regiunii noastre — Făurei, Brăila, Tecuci, Galați și Focșani — au reușit să termine de semănat suprafețele destinate culturii porumbului, cu excepția celor care mai sunt ocupate cu secară masă verde și a terenurilor cu exces de umiditate. Până la data de 2 mai a.c., cooperativele agricole de producție din regiunea noastră au însămințat cu porumb 187.005 ha, ceea ce înseamnă 95,4 la sută din suprafața planificată, iar pe întreaga regiune s-au semănat 233.895 ha, reprezentînd 90,9 la sută din plan. Semănatul porumbului a fost încheiat și în unele gospodării agricole de stat. De la G.A.S. Scînteiești din Trustul Gostat Galați am primit o telegramă prin care ni se vestește că la însămînțatul celor 1.158 ha. de porumb, mecanizatorii, printre care Eugen Lipea, Mihai Codică, Mihai Mînăstireanu, Crișan Mircea și alții, au executat lucrări de bună calitate. Vești despre hărnicia mecanizatorilor în actuala campanie am primit și de la corespondenții voluntari Nicolae Păduraru din Fîntînele, Nicolae Lupu din Zăvoaia, Jenică Dumitrache din Grivița, Nicolae Ștefu și Năstase Costache din Pechea, Petrache Staicu de la S.M.T. Jirlău, Anghel Necula de la S.M.T. Florești, Făurei, Traian Panait de la S.M.T. Andrei Ion de la S. M. T. Traian Sat și alții. Vigurozitate promițătoare FOTO: P. POPA Suprafețe noi de vii și livezi Unitățile agricole din regiunea noastră au plantat în această primăvară noi suprafețe cu vii și pomi fructiferi. Aceste lucrări sînt menite să ducă la valorificarea terenurilor în pantă și nisipoase. Pînă acum, a fost plantată viță de vie pe o suprafață de 2.803 ha. și pomi fructiferi pe 88 ha. Cooperativele agricole de producție din raionul Galați au plantat anul acesta cea mai mare suprafață cu vie, 590 ha., realizîndu-și planul în proporție de 118 la sută. Paralel cu aceasta, au fost plotate sute de mii de goluri camdin viile existente. Ritmuri și Graficul realizărilor social-culturale din raionul Bujor va fi îmbogățit în anul acesta cu obiective noi construite. In mai multe comune și sate, se ridică noi școli pentru învățămîntul general de 8 ani, se extind cele existente adăugîndu-li-se noi săli de clasă. In raionul Bujo. suma acordată — conform documentațiilor — pentru construcția de școli și extinderi este de 1.214.000 lei. La această operă de ridicare a noi lăcașuri de cultură pe lângă suma realizată din contribuția cetățenilor statul a acordat fonduri însemnate. Din sumele puse la dispoziție se vor ridica în raionul Bujor 22 de săli de clasă și 4 laboratoare (o școală de 8 ani cu 8 săli de clasă și două laboratoare în comuna Tudor Vladimirescu, o școală cu 4 săli de clasă și un laborator în comuna Bujor, satul Moscu și o școală cu 4 săli de clasă și un laborator, în comuna Gănești, satul Cristești). In mai multe comune la școlile existente se fac extinderi cu 1—2 săli de clasă în scopul completării necesarului de spațiu de școlarizare. Școala din Bălășești va fi extinsă cu două săli de clasă, iar la Bursucani, Rădești, Aldești și satul Pleșa cu cîte o sală de clasă. Mobilizați de deputați, locuitorii satelor au prestat muncă patriotică la transportul și procurarea unor materiale (nisip, balast din carierele comunale) și au contribuit la ridicarea construcțiilor. Avînd asigurată documentația, alocările bugetare și deschiderea la timp a finanțării lucrărilor, construcțiile au început de cum a permis timpul. Multe din școlile începute și care au termenul de dare în folosință la 1 iulie 1965 au un stadiu avansat. Printre acestea se numără școala din satul Cristești a cărei construcție se află la acoperiș (se bate astereala pentru tablă). Cu lucrările la acoperiș se găsește și sala de clasă de la extinderea școlii din satul Pleșa. Cu toate acestea la multe construcții de școli se lucrează într-un ritm nesatisfăcător. La Albești (termen de dare în folosință 1 Iulie a.c.) se lucrează încă la zidărie, iar cele două săli de clasă de la Bălășești și la cea din Rădești, ritmul e cu totul nesatisfăcător. Cauzele care determină rămînerile în urmă ale construcțiilor sînt de natură subiectivă. De pildă, la Rădești președintele comitetului executiv Vasile Balșoi manifestă foarte multă comoditate în aprovizionarea șantierului cu materiale. La școala de 8 ani din satul Moscu situația este asemănătoare. Deși de această construcție sînt datori să se îngrijească tovarășii Rodica Tighici, directorul școlii de 8 ani Bujor, și tov. Alexa David președintele Comitetului executiv sfatului popular comunal Bujor, ritmului este nesatisfăcător. Atît în cazul de față cît și în celelalte situații este necesară o întrebare. Ce fel se ocupă tov. Anton Mititelu, vicepreședinte al sfatului popular raional de urmărirea mersului construcțiilor școlare ? Față de ritmul actual, în ceea ce privește construcția de școli din raionul Bujor se cer a fi luate măsuri mai energice. Condiții sînt pentru a se realiza la timp obiectivele propuse. Este necesar a se manifesta mai mult interes în aprovizionarea cu materiale șantierelor de construcții, în așa măasură încît școlile a căror construcții au fost începute să poată fi date la timp în folosință. Comitetul executiv al sfatului popular raional ar trebui să controleze și să îndrume mai îndeaproape sfaturile populare comunale care manifestă uneori delăsări în ceea ce privește construcția școlilor, folosirea în întregime și rațional a fondurilor alocate acestor construcții, de mobilizarea tuturor forțelor care trebuie să contribuie la ridicarea construcțiilor școlare. GEORGE STEFĂNESCU O LUCRARE LA ZI Plantarea legumelor în cîmp Anul trecut membrii cooperativei agricole de producție din comuna Filipești, raionul Făurei, au obținut din valorificarea legumelor un venit de peste 1.500.000 lei. Acest succes se datorește cultivării unor soiuri productive și foarte timpurii. Hotărîți ca și anul acesta să obțină venituri importante, cooperatorii de aici, au luat toate măsurile cuvenite, încă din iarnă s-au construit răsadnițe unde a fost pregătit materialul săditor de bună calitate. Acest lucru a dus la plantarea in timp a unui răsad viguros de varză de vară și alte legume timpurii. Ca urmare a unei bune organizări a muncii până în prezent au fost plantate peste 4 hectare cu varză de vară. Concomitent cu această lucrare s-a început executarea prășitului în culturile de ceapă, usturoi și cartofi. In ultimele zile ale lunii aprilie constructorii Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați au înscris una din paginile luminoase ale acestei mari construcții : transportul celor patru case pentru laminorul de tablă groasă. (Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru vom publica un reportaj consacrat acestui eveniment). Economii prin valorificarea rezervelor interne Ca urmare a experienței pozitive acumulată în anul trecut de colectivul Uzinei mecanice din orașul Galați, privind descoperirea și valorificarea rezervelor interne, și în acest an au fost înregistrate succese valoroase. Comisiile alcătuite în acest scop, în baza planului de măsuri întocmit, au descoperit și pus în valoare o serie de rezerve care aduc economii de peste 122.000 lei. Rezultatele cele mai bune le-au obținut secțiile sculerie-tratamente care a valorificat un număr important de S. D. V. din care au rezultat 46.000 lei economii, mecanică montaj unde, printr-o judicioasă croire a tablelor s-au economisit 35.000 lei, secția mecanic șef și altele. GEORGE FORMAN tehnician . Datorită măsurilor luate de conducerea D. R. N. C. Galați pentru îmbunătățirea activității cabinetului tehnic de aici, au fost aplicate de la începutul anului și pină in prezent 16 inovații cu o eficiență economică în valoare de 57.334 Multe dintre acestea au rezolvat lei, in mare parte unele neajunsuri din procesul de producție. ANTON LOBODĂ corespondent „Către lume deschise ferești“ Mai 1965 a adus ln parcuri ca și în alți ani verdele crud al ierbii și pomilor. Frumusețea începutului de mai va rămine de neuitat pentru tinerii orașului Galați și prin marea sărbătoare a tinereții optimiste de la 2 Mai la care rolurile principale le-au deținut ei înșiși. TINEREȚE PE STADION ȘI PE ESTRADE Drumurile tinerilor din dimineața zilei de 2 Mai duceau toate spre stadionul „Dunărea". Era o revărsare de bucurie și voioșie, în pofida norilor care se arătau deasupra orașului. Nimeni nu vroia să renunțe la tot ce-și propusese pentru ziua aceea. Dar zîmbetului tineresc i-a dat binețe soarele victorios. Norii fuseră alungați. Imensul buchet de nori vii — tinerii sportivi și artiștii amatori — primea tovărășia zimbitoare a razelor. Marea sărbătoare a tinereții putea să înceapă. Pe acordurile unui marș sportiv sute și sute de tineri, în pași cadențați și hotărit, senini și surîzători, au trecut prin fata tribunei. Fetele, și mai ales ochii, spuneau parcă deodată cu eleva Vasile Mariuca vers de recunoștință și dragoste: „Partid iubit îți mulțumim/ Și-ți mulțumește tata toată/ Stegarii tăi noi vrem să fim,/ Sub flamura-ți înflăcărată". Momentele de puternică emoție se prelungesc. După semnalul de deschidere al celor 12 trompetiști, imnul țării răsună grav, aduce pe fețele tuturor o hotărire fermă de a munci și invița cu și mai mult elan. Apoi, grafia și îndeminarea, armonia de culori a costumelor care s-au desfăcut intr-un frumos evantai pe tot terenul, rețin atenția spectatorilor. 200 de copii de la școlile generale de 8 ani nr. 9 și 10, in costume albe și bleu desfac parcă larg Drapelul Păcii. Tematica exercițiilor de gimnastică este închinată acestui cuvint scump nouă tuturor. Dintr-o piramidă imensă pornesc din mîini tinere spre înaltuii porumbei, și o dată cu ei gindurile de pace ale copiilor. Bucuria vieții fericite se arată în toată splendoarea ei prin iureșul avîntat, pretutindeni cunoscut, al dansului popular românesc. Dansatorii, elevi ai școlilor generale de 8 ani, cheamă în hora lor mare tinerețea din tribune și primesc aplauze, aplauze nesfirșite. Pătrund pe stadion intr-un șuvoi imens, umăr lingă umăr, simbolizlnd tinerețe și forjă, și elevii școlii profesionale a Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej". Exercițiile elevilor de astăzi, ale forjorilor și turnătorilor de miine, aduc un cîntec de slavă muncii. Iar cu trupurile lor înscriu P.M.R., mulțumind și astfel, pentru condițiile create părintelui iubit — Partidul. Grația și talentul celor 300 de eleve de la școlile medii din oraș își dau mina, susținând un program reușit de gimnastică cu cercuri (în fotografia de jos) iar artiștii amatori, constructorii de nave, își arată priceperea și iu ale cintecului și jocului popular. Un grup de gimnaști, de ordinul sutelor,, elevi ai școlilor medii, primește aplauze pentru talentul cu care execută exercițiile ce ilustrează cele mai importante ramuri sportive. Tinerii atleți nu lipsesc nici ei de la marea sărbătoare, întrecerea lor este urmărită, este comentată cu multă Insufețire pînă cind o grădină in mers ascunde verdele gazonului, aducind culoarea grînelor coapte . 600 de eleve de la Școala medie nr. 1 fac dovada măiestriei lor sportive, incinzind ochiul nu numai prin coloritul costumelor, dar și prin execuție. Trupurile lor fac ca stema țării să se contureze pe gazon în fața mulțimii din tribune. Un alt grup de elevi, îmbrăcat în costume naționale, cu tradiționala pîine și sare, mulțumește din inimă partidului, în numele tuturor tinerilor pentru drepturile și bucuriile pe care le trăiesc intens, pentru viitorul lor care se CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Contribuția serviciilor tehnice la îmbunătățirea calități produselor La Uzina de utilaj greu „Progresul" din Brăila, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid, conducerea administrativă și comitetul sindicatului angrenează în măsură din ce în ce mai mare serviciile tehnice în procesul de îmbunătățire continuă a calității produselor, contribuția acestora materializîndu-se în rezultate pozitive. Astfel, s-a îmbunătățit construcția excavatorului de 0,3 m.c., prin reproiectarea cutiei de viteză și echiparea acestuia cu patru cupe de schimb, în funcție de natura terenului, fapt ce a condus la creșterea productivității și utilizarea deplină a puterii motorului. La concasorul mobil cu zbor pe pneuri prin înlocuirea lagărelor de alunecare cu lagăre pe rulmenți s-a creat posibilitatea măririi numărului ciururilor de sortare (de la 3 la 5 sorturi) contribuind de asemenea la creșterea capacității de producție. Tot pentru îmbunătățirea calității produselor uzinei, s-au depus și se depun eforturi susținute în vederea introducerii pe scară din ce în ce mai largă în procesul de producție a procedeelor și proceselor tehnologice noi. Așa, de pildă, prin darea în exploatare a stației de preparat amestecuri de formare, s-a putut asigura omogenitatea pieselor turnate, îndeosebi în condițiile timpului nefavorabil. De asemenea, extinderea folosirii amestecurilor întărite cu CO2 și a turnării în miezuri exterioare fără modele, au condus la obținerea unor piese turnate cu adaus mic de prelucrare. Este cunoscut faptul că pentru îmbunătățirea calității produselor un rol deosebit de important îl au S.D.V.-urile. In această direcție, serviciul tehnolog-șef a dovedit mai multă preocupare, inginerii și tehnicienii de aici, ținînd totdeauna pas cu noile cuceriri ale științei și tehnicii. Printre S. D. V.-urile mai importante realizate recent remarcăm „Dispozitiv semiautomat de sudat genți pentru excavatoare de 0,3 m.c.“, „Matriță pentru ștanțarea la cald a zalelor de lanț", „Dispozitiv de rotit brame la ciocanul de 2 tone" etc. Cu toate rezultatele pozitive înregistrate de către serviciile tehnice, trebuie subliniat faptul că pe linia îmbunătățirii calității produselor uzinei, nu s-a făcut totul, că mai sînt o serie de lipsuri generate de unele cauze subiective. Toate acestea au dus în final la remedieri și rebuturi, la montaj de proastă calitate etc. Asemenea situații au fost generate de o serie de greșeli cum sînt : neindicarea în tehnologii a unor S.D.V.-uri absolut necesare pentru realizarea calitativă a produsului respectiv ; tehnologii de turnare de proastă calitate, care au dus la rebuturi și remedieri vorba de unele grinzi de fontă (este ,roti stelate etc.) ; consumuri specifișice incomplete etc. Față de această stare de lucruri și tinînd seama de faptul că drumul calității începe de la proiectarea produsului respectiv, serviciile tehnice din cadrul Uzinei de greu „Progresul" Brăila trebuie utilat să manifeste o atenție deosebită itinerariului pe care-l parcurge un produs, începînd de la ideea constructivă și sfîrșînd cu probele finale, la sarcină. Organizațiile de bază P. M. R. de la constructor-șef, metalurg-șef, tehnolog-șef și tehnic trebuie să aibă in atenție în permanentă acest obiectiv principal al întrecerii socialiste, să îndrume și să sprijine prin toate formele politice conducerile acestor servicii, în vederea creșterii contribuției lor la îmbunătățirea calității produselor uzinei. I.SMEU, tehnician, din subredacția ziarului „Viața nouă" de la Uzina de utilaj greu „Progresul" Brăila ----------- Pe șantierul de la faleza orașului Galați Lucrările de amenajare a malului Dunării în zona portului Galați și a cartierului Țighina se desfășoară într-un ritm susținut. Aici lucrează zilnic zeci de autocamioane, buldozere, screpere, excavatoare și alte mașini și instalații de construcție, modelînd, în spiritul arhitecturii noului oraș ce se ridică, o frumoasă „centură" a Dunării — faleza. Se taluzează, se fac finisări și se pietruiește viitorul bulevard ce va mărgini faleza din port pînă la cartierul constructorilor Combinatului siderurgic. Pînă la 1 Mai — acesta a fost de altfel și angajamentul constructorilor de la I.P.L.S.T. — au fost terminate finisările unei porțiuni de 450 m.l. în dreptul esplanadei (sectorul central al orașului) iar la confluența Siretului cu Dunărea continuă săpăturile pentru profilarea și consolidarea malului. De la începutul anului, constructorii au dislocat în această zonă de lucru peste 50.000 mc pămînt pentru terasamente, au plasat în albia Dunării o mare suprafață de fascine și piatră.