Viața Nouă, aprilie-iunie 1965 (Anul 21, nr. 6318-6394)
1965-05-05 / nr. 6346
y X X ui Al IV-lea festiva bienal de teatru I. L. Caragiale" Este cunoscut tuturora prestigiul i de care se bucură, în cadrul mișcării artistice de amatori, festivalul „Ion Luca Caragiale“. El antrenează de fiecare dată mii de formații de teatru, de păpuși, colective de montaje literare, recitatori și cititori artistici, de la orașe și sate. Cea de a IV-a ediție a festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale" a fost întîmpinată și în regiunea noastră cu același entuziasm — expresie a unor temeinice și rodnice pregătiri, în vederea promovării tuturor etapelor concursului. In ultimii doi ani, cele mai multe cercuri dramatice de amatori, ale sindicatelor sau de pe lângă căminele culturale, au făcut pași înainte pe drumul îmbogățirii repertoriului și al perfecționării măiestriei interpretative. De cele mai multe ori, spectacolele prezentate după cel de-al III-lea concurs de teatru, din 1963, fie că a fost vorba de stagiuni permanente, ca cele de la Tecuci și Focșani, fie că au avut loc cu prilejul concursurilor cu caracter regional, s-au bucurat de succes, dovedindu-și din plin forța lor educativă. In vederea permanentizării activității artistice de amatori și a ridicării calității artistice a acesteia, Casa regională a creației populare, sub îndrumarea organelor de partid a organizat în anul 1964 un festival regional de teatru. Acest concurs a permis să se facă o apreciere justă a forțelor de care dispune regiunea noastră, reliefînd și unele lipsuri ce trebuiesc lichidate în vederea selecționării formațiilor noastre dramatice în competițiile bienale de teatru. O atenție deosebită s-a acordat orientării juste a repertoriului fiecărei formații, nepierzîndu-se din vedere varietatea și eficienta educativă a acestuia. Prioritate au avut acele piese care dezbat direct probleme de producție, specifice locului de muncă al formației de teatru respective. In ce privește diversitatea tematică, s-a urmărit să nu fie înscrise aceleași piese în repetoriul formațiilor din centrele de concurs. Din aspectele culese pînă acum de la diferite centre unde s-au desfășurat confruntări ale actorilor amatori, în cadrul fazei intercomunale, s-au evidențiat, printr-o bună orientare a repertoriului, raioanele Focșani, Panciu și Brăila. Nu tot același lucru se poate afirma și despre raioanele Galați și Bujor. Casele raionale de cultură de aici s-au mulțumit să agite această problemă din birou, neținînd o legătură directă cu formațiile și unitățile culturale din satele aflate în raza lor de activitate. De asemenea, Casa raională de cultură din Tecuci, ne mai urmărind respectarea pianului de repertoriu, a putut constata la un moment dat că două formații de teatru, și anume cele din comunele Barcea și Drăgănești, au pregătit piese nerecomandate. Din felul cum s-a desfășurat pînă acum faza intercomunală se poate aprecia că o serie de formații dramatice s-au pregătit intens și au obținut bune rezultate. In raionul Panciu au prezentat spectacole de calitate formațiile din: Răcoasa, Neicu, Fitionești și Soveja. La un nivel corespunzător s-au mai prezentat și formațiile din: Furceni — raionul Tecuci; Ivești — raionul Galați; Bordești — raionul Focșani și multe altele. Din rîndul interpreților s-au evidențiat numeroase talente ca: Nicolae Agache (comuna Popești), A. Mihăilescu (satul Rotilești), Paula Bănică (comuna Răcoasa); Ștefan Cioran (satul Neicu); Costel Negoiță (comuna Piscu); Anica Tecuță (comuna Tudor Vladimirescu, raionul Galați). Ne vom opri aici cu enumerarea artiștilor merituoși, subliniind că repertoriul cu tematică spirat din lupta și contemporană, inmunca poporului nostru pentru construirea socialismului, a găsit în aceștia, și în mulți alții de valoarea lor, interpreți inspirați și capabili să ofere maselor de spectatori clipe de autentice emoții artistice. " Trebuie să arătăm însă că, pe plan regional, nivelul artistic al unor formații de teatru de amatori rămîne încă scăzut. Se vădește aici insuficientul sprijin acordat și slaba activitate a comisiilor raionale de organizare festivalului, care n-au inițiat acțiuni metodice cu caracter permanent. Puțină atenție s-a acordat, în unele părți, folosirii din plin a sprijinului calificat ce l-ar fi putut da specialiștii : regizori, scenografi, actori etc. Se constată că nici Comisia regională de organizare a festivalului n-a desfășurat o activitate constantă, întrucît sprijinirea raioanelor prin specialiști a fost sporadică, fapt ce a scăzut eficiența multor spectacole. Al IV-lea Festival bienal de teatru de amatori „I.L. Caragiale", care a antrenat în regiunea noastră aproape 400 formații dramatice, se află totuși în prima sa fază — faza intercomunală. Deci multe lucruri mai pot fi îndreptate. Organele sindicale din întreprinderi și instituții, G.A.S. și S.M.T., ca și conducerile căminelor culturale trebuie să privească pe viitor cu mai mult simț de răspundere orientarea repertoriului, calitatea spectacolelor, eficiența acestora în mobilizarea maselor la obținerea unor produse de cea mai înaltă calitate și de producții agricole mari. Scopul fiecărui spectacol este în primul rînd acela de a însufleți oamenii muncii în lupta pentru desăvârșirea construcției socialistă, de a contribui din plin la educarea patriotică a celor ce muncesc și de a ajuta la creșterea conștiinței lor socialiste. Iată deci obiective pasionante, pe cît de prețioase, la realizarea cărora sînt chemați să-și aducă aportul și miile de actori amatori cuprinși în festival și care odată înfăptuite, vor face să crească strălucirea culturii noastre socialiste, I Lucrări de împădurire in primăvara acestui an Ocolul silvic Vidra a Întreprins o serie de acțiuni de reîmpăduire și în comuna Livezile din raionul Panciu. Pe drumul care leagă comuna Livezile de satul Mesteacănul, elevii școlii generale de 8 ani din comună au plantat puieți de diferite specii pe aproape 6 ha teren supus eroziunii. Cei peste 15.000 puieți plantați in primăvara acestui an prin muncă patriotică, cit și alte zeci de hectare plantate pe raza satului Mesteacănul, vor schimba cu totul înfățișarea împrejurimilor. VICTOR HERCHEA profesor PE GRAFICELE întrecerii socialiste Ultimile vești sosite la redacție ne anunță noi și noi succese dobindite de colectivele de întreprinderi din regiunea noastră în întimpinarea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. Reținem din acestea pe cele de mai jos: • La Șantierul naval Galați, a fost lansat la apă, la sfîrșitul lunii aprilie un nou cargou. Lansarea s-a efectuat cu 15 zile mai devreme. Noul cargou, este al 24-lea din seria navelor maritime de tonaj mijlociu și al cincilea din seria celor utilizate în transportul materialului lemnos. • Pînă în prezent, laminatorii din regiunea noastră au produs peste sarcinile de plan 1.300 tone laminate finite pline. 800 de tone (tablă) au fost laminate în plus de colectivul Uzinei „Laminorul de tablă" Galați, iar 500 tone de cel al Uzinei „Laminorul" Brăila. • De la Stația de sortare a minereului din Galați au fost expediate către furnalele patriei, de la începutul anului și pînă în prezent, 29.248 tone minereu peste plan. • Din stuful Deltei Dunării, chimiștii Combinatului de celuloză și hirtie Brăila au extras peste plan 850 torțe celuloză și 152 tone cartoane dupi extriplex. Prin muncă susținută Decernarea de către Consiliul Central al Sindicatelor a drapelului și diplomei de unitate fruntașă pe ramură Depoului de locomotive C.F.R. Galați, a stimulat și mai mult colectivul de muncă de aici. Astfel, pe trimestrul I 1965, producția globală a fost depășită cu 8,36 la sută, productivitatea muncii cu 10,02 la sută. Ca urmare depășirea planului producției globale și a productivității muncii pe trimestrul I a fost însoțită de economisirea de către personalul de pe locomotive a 1.543 tone combustibil cu care, de exemplu, se pot remorca 106 trenuri cu un tonaj mediu de 1.250 tone pe distanța Galați-Tecuci și retur. Datorită depășirii principalilor indicatori din plan, valoarea economiilor realizate la prețul de cost se cifrează la suma de 375.000 lei. Ținînd seama de aceste frumoase realizări colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni și-a sporit angajamentul anual de economii la prețul de cost de la 455.000 la 555.000 lei. Acest angajament va fi realizat și depășit printr-o muncă susținută și printr-o tot mai bună organizare a întrecerii socialiste. ALEX. MOCANU corespondent IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Marin Ene de la pepiniera pomicolă Dumbrăvița, din raionul Focșani, executând cu un tractor special pentru lucrări în pepinieră alături în vederea plantării salcîmului. Linie tehnologică de sudură automată Ca urmare a preocupărilor manifestate de conducerea Uzinei de utilaj greu „Progresul" din Brăila, în direcția asigurării unor condiții de creștere neîntreruptă a productivității muncii, de la începutul anului au fost puse în aplicare o serie de măsuri tehnice deosebit de eficiente. Intre altele s-au dat în exploatare două noi poduri rulante (cu o capacitate de ridicare de 5 tone) in depozite și la dezbatere — turnătorie, s-au consolidat căile de rulare de la hala de formare a turnătoriei de otel etc. Cea mai importantă dintre măsuri, înfăptuită recent, o constituie însă construirea și punerea in funcțiune a unei linii tehnologice de sudură automată in secția cazangerie. Au fost create astfel premizele extinderii cu peste 10 la sută a volumului de sudură automată la lucrările de construcții metalice. Calculele efectuate au arătat că prin creșterea productivității muncii noua linie tehnologică de sudură automată va aduce uzinei o economie anuală circa 1.500.000 lei. de IN RAIONUL BUJOR S-a terminat semănatul porumbului Desfășurind larg întrecerea socialistă tractoriștii și membrii cooperativelor agricole de producție din raionul Bujor au terminat semănatul porumbului pe întreaga suprafață de 26.370 ha, destinată acestei culturi (minus suprafețele ce vor fi însămînțate după secară masă verde). Printre primii care au terminat această lucrare sînt membrii cooperatori din raza S. M. T.-urilor Chiraftei și Bujor. Semănatul porumbului s-a terminat și-n gospodăriile de stat Băleni, Dealu Bujor și Balintești, din cadrul aceluiași raion. CONSULTAȚIE PE TEME ZOOTEHNICE Zilele acestea Comitetul raional Tecuci pentru cultură și artă, în colaborare cu Consiliul agricol raional, a organizat în fața îngrijitorilor de animale de la cooperativa agricolă de producție „16 Februarie", satul Țigănești, comuna Munteni, o consultație științifică pe teme zootehnice. In prima parte a consultației medicul veterinar Constantin Dobrescu, de la Consiliul agricol raional, a prezentat tema : „Conveierul verde metodă științifică de furajare a animalelor în timpul verii“, după care medicul veterinar Ion Cristea, a vorbit despre unele boli la animale, despre sterilitate și metodele de combatere. Pentru toți cei 45 de Îngrijitori de animale a fost un bun prilej de a-și îmbogăți cunoștințele. IN FOTOGRAFIE: Maistrul principal Constantin Crîngeanu și tratorul final conIon Spiridon executind o ultimă verificare a motoarelor de tractor reparate la Uzina de reparații din Galați. Una din noile statui ce îmbogățesc aspectul urbanistic al Galațiului. DISCUȚIE TINEREASCĂ începutul a fost mai greu, apoi „atmosfera s-a încălzit". La sediul Comitetului orășenesc U.T.M. Tecuci s-a înfiripat deci o discuție interesantă cu mai mulți elevi din clasele a Xl-a reală și umană de la Școala medie nr. 2 din localitate , printre alții utemiștii fruntași la învățătură Georgeta Dumitru, M. Leibovici, Aurica Rusu, Ștefania Marian, Moscovici C. Mircea Mocanu. Discuția noastră tinerească a avut ca leit-motiv o maximă a lui Turgheniev : „Taina farmecului ei (a tinereții n.m.) nu stă în puterea de a făptui orice, ci în puterea credinței că poți făptui orice". Nici un corigent la examenele vieții! Cum se pregătesc elevii pentru viitor? Oare vor trece toți examenele complexe și dificile ale vieții ? Iată întrebări care stau în fața elevilor din clasa a Xl-a, care fac primul pas în viață, trecînd bineînțeles, primul prag — examenul de maturitate. Din viile discuții, presărate cu polemici și prin aceasta cu ant mai interesante, a reieșit fac multe lucruri că in școala medie se pentru pregătirea în acest sens, dar că ar mai fi încă multe de făcut, mai ales pentru acei predispuși a rămîne corigenți... la examenele vieții. Elevul C. Moscovici a pornit discuția de la piesa „Steaua polară" a lui 5. Fărcășan și avînd in vedere și alte piese ca „Secunda 58" de Dorel Dorian sau „E vinovată Corina ?" de Laurențiu Fulga s-a ajuns la concluzia că epoca noastră, a desăvîrșirii construcției socialismului pune în fața tineretului mai ales probleme noi de etică, de conștiință, de colectivitate. Școala ar trebui să asigure vizionarea de către elevi a celor mai ridicate spectacole de teatru și cinema și apoi să organizeze discuții. Elevii au arătat că în unele cazuri ei sînt duși să vizioneze spectacole slabe, mai ales pe acelea la care nu s-au vindut biletele de către agenția teatrală. Tineretul manifestă o dorință mereu crescindă pentru a cunoaște cît mai mult, pentru a fi la curent cu tot ceea ce este nou. Eleva Rusu Aurica spunea că la Tecuci cu greu poți găsi „Contemporanul", „Gazeta literară",, „Luceafărul", „Secolul 20" și chiar revistele de știință și tehnică din care ai autea lucruri noi de învățat. Că lucrurile stau așa, am avut confirmarea cînd ia întrebarea : Cine a citit reportajul-anchetă — „Rămîn părinții repetenți?", apărut în Luceafărul și pe marginea cărui era indicat să se facă discuții, numai un elev a dat răspuns afirmativ. Dumitru Georgeta, spunînd că vrea să urmeze secția de chirurgie a facultății de medicină, ne-a dovedit prin entuziasmul cu care a vorbit că este pasionată de această profesiune. Ori și aceasta, alegerea profesiunii, e un lucru deosebit de însemnat în viață, nu trebuie să constituie un joc, să-ți alegi profesia pentru a face pe plac părinților sau numai așa de dragul de a urma o facultate. Intervin și alți mulți factori. Organizarea mai judicioasă a timpului liber, prin asemenea discuții la nivelul claselor, discuții cît mai active și libere, organizarea în timpul verii la cluburi a unor expuneri interesante care să atragă și care să nu fie simple statistici sau repetarea unor probleme mult cunoscute , excursii instructive, lecțiile de literatură să fie mai libere ca elevii să-și poată spune deschis părerea nu numai în Urintele manualului și materialului bibliografic ci mai ales din punctul lor de vedere, colegialitatea bine înțeleasă, alături de celelalte aspecte discutate, constituie mijloace de pregătire pentru viață, probleme majore care interesează tineretul studios. Maxima lui Albert Einstein că „Doar o viața trăită pentru alții, este o viață care merită a fi trăită" a revenit mereu in discuții. Viața nu are nevoie de corigenți! Ce înseamnă a fi modern? Mircea Mocanu punea semn de egalitate între noțiunea de modern și progres. Părerea celorlalți elevi a fost în general asemănătoare : a fi modern înseamnă a fi în pas cu timpul, cu toate cuceririle științei și culturii, dar fără să neglijezi valorile trecutului. Modernul nu trebuie afișat. Elevii Rusu Aurica, C. Moscovici, Ștefania Marian au pus în discuție problema educației muzicale a elevilor. Nu este de ajuns că s-a introdus la clasa a X-a o oră de istorie a muzicii. Audițiile muzicale inițiate anul trecut la Școala medie nr. 2 din Tecuci trebuie continuate și cu organizarea de discuții. Unii înțeleg prin a fi modern, a fi la curent cu ultimele noutăți în domeniul muzicii ușoare, ale dansului modern, a fi îmbrăcat extravagant. Alții și chiar binele cadre didactice (din păcate) deși tot mai puțini, neagă total necesitatea dansurilor noi, a muzicii de jazz și chiar valoarea literaturii moderne care își face tot mai mult joc în istoria literaturii .- MIREL BLUMER (Continuare in pag. a IlI-a) SARCINA DE PARTID Cu cîtva timp în urmă, un membru de partid cu experiență — Costică Ungureanu — maistru pe un șantier de construcții din Focșani — îmi relata despre o întîmplare, trăită personal. Primise sarcina, din partea biroului organizației de bază, să se ocupe de creșterea profesională și pregătirea politică a unui tînăr abia trecut de pragul adolescenței, venit pe șantier fără nici o calificare dar care vădea frumoase calități, între care predominau dorința de a învăța meserie, sirguința și cumințenia. „Sarcina o primisem cu satisfacție — spunea maistrul Ungureanu — dar și cu oarecare rezervă. Vasile Costin, tînărul în cauză, era atît de cuminte nicit aproape nu scotea nici o vorbă. Greu te puteai apropia de el. Voia să facă totul singur, să nu fie sfătuit. La observații se reșea ca după o mare jignire, iar la laudă răspundea monosilabic că nu o merită. Un tînăr așa de taciturn, de închis în el, aproape că nu mai întîlnisem"... Maistrul Costică Ungureanu primise însă o sarcină de partid. Și nu una din cele mai ușoare. Să crești, să educi, să formezi oameni, să ie cunoști năzuințele, să-i ridici la nivelul înaltei cunoașteri a meseriei și la o conștiință de om nou, înaintat, este fără îndoială o treabă de loc lesne de făcut. Dar e o treabă, o răspundere pe care fiecare comunist și-o asumă fără ezitare, cu hotărirea de a raporta în fața organizației de partid, cu bucuria îndeplinirii unei misiuni grele, dar frumoase : „Sarcina încredințată a fost împlinită". Comunistul Costică Ungureanu și-a dat seama că în primul rînd trebuie să și-l apropie pe acest tînăr, să-i cunoască preocupările. A aflat că dintre toate meseriile de constructor, cel mai mult îl atrage meseria de mozaicar. A fost repartizat în echipa condusă de un comunist cu experiență. L-a îndrumat să se înscrie la cursul de calificare, au petrecut împreună multe ceasuri din timpul liber. Azi o discuție prietenească în care, bineînțeles, vorbea mai mult maistrul, mîine o carte dată parcă întîmplător, altădată un film vizionat împreună și nu de puține ori invitîndu-l la masă, au făcut o punte trainică între tînărul care abia pășea în viață și omul matur, cu multă experiență de viață și muncă. Azi, Vasile Costin — rămas același om modest — este un bun meseriaș, prietenos, capabil el însuși să învețe pe alții. Am relatat o întîmplare obișnuită, din multele întîmplări care au devenit obișnuite, dar care evidențiază înalta răspundere a comuniștilor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinii încredințate de partid. Stăruința, respectul pentru cuvîntul dat, conștiința că înfăptuirea în bune condiții și la timp a sarcinii primite reprezintă o părticică trainică la consolidarea marelui edificiu al socialismului, sînt trăsături de seamă ce definesc profilul moral al membrilor și candidaților de partid. Tînăra candidată de partid Eugenia Hreamătă, ingineră la Combinatul de celuloză și hîrtie Brăila a primit sarcina din partea organizației de partid să îmbunătățească activitatea laboratorului. Știind că pe un comunist îl caracterizează în primul rînd faptele, acele fapte care-l situează pe o poziție înaintată, promotoare a noului, a progresului, și dorind fierbinte să nu dezmintă încrederea acordată, să răspundă prin fapte demne acestei încrederi, tînăra Eugenia Hreamătă a muncit cu abnegație, cu pricepere, la înălțimea pregătirii sale de specialist. A organizat mai bine, științific, munca laboratorului, s-a ocupat de ridicarea pregătirii teoretice și practice a laborantelor, a căutat să lege mai mult activitatea laboratorului de necesitățile practice ale procesului de producție. Atunci cînd a observat că consumurile specifice la prepararea apei depășeau normele planificate, n-a avut răgaz pînă n-a aflat cauza acestui neajuns. Zeci și sute de determinări a făcut, zeci și sute de pagini de cărți a revăzut și citit, numeroase variante a studiat, pînă a ajuns să elaboreze norme de consum mai juste, contabilizate în numai două luni cu economii de 40.000 lei. A fost greu, a fost ușor ? Răspunsul la întrebare l-a dat firesc, modest : „A fost și greu și ușor. Dar nu asta-i important. Important e că sarcina a fost îndeplinită și treburile s-au îmbunătățit". In îndeplinirea sarcinilor de partid, comuniștii dau dovadă de inițiativă, de efort creator, adaugă zi de zi noi realizări la cele obținute, înving cu îndrăzneală orice obstacol. La fabrica de chibrituri a Complexului de industrializare a lemnului din Brăila s-a constatat că mașinile de biguit funcționau defectuos, deși erau considerate ca cele mai moderne utilizate în acest scop. Era normal să te complaci cu o asemenea situație, să o consideri ca un prag de netrecut ? Pentru oameni rutinați, obișnuiți să facă o viață întreagă mereu invariabil, același lucru, poate că da — dar pentru răspunsul era limpede: comuniști trebuie căutat mijlocul de a îmbunătăți tehnicitatea acestor mașini, dacă nu și de a crea alte mașini cu un grad superior de funcționalitate. Această sarcină de a studia posibilitatea perfecționării mașinilor de biguit, a fost încredințată unor comuniști cu o înaltă pregătire profesională: inginerul Eugen Velea, lăcătușii Mișu Pîrlog, Nicolae Postolache. După îndelungi studii și experiențe — nu rareori însoțite de decepții, de necazuri, biruite însă prin perseverență și dîrzenie — ei au raportat cu mîndrie și bucurie că sarcina a fost realizată. Acest colectiv a construit trei mașini de biguit care prin producția lor înlocuiesc 18 mașini de tipul celor existente. Randamentului sporit, bunei lor funcționări li se adaugă o calitate sporită a produselor și o economie de peste un milion lei anual. Iață, într-adevăr, un motiv legitim de adîncă satisfacție pentru îndeplinirea exemplară a unei misiuni de partid. VALSTOIU Noul Ba ie la Gropeni, Stăncuța, Dudești, sau Bertești zburdau, odinioară, minați de vînt, ciulinii despre care a scris Panait Istrati. Pământurile acelea ar fi putut produce mult, izgonind astfel sărăcia din casele țăranilor. Dar, cu mijloacele rudimentare de atunci, cu plugul tras de vite care abia se țineau pe picioare n-a fost cu putință. Bărăganul — această mănoasă cîmpie — rămînea ani de-a rîndul o oglindă fidelă a agriculturii înapoiate ce se făcea intr-o țară „eminamente agrară"... Ar fi de prisos să lungim discuția despre trecutul acestor meleaguri. Aceasta, cu atît mai mult cu cit ne-am obișnuit de cîțiva ani încoace, să întîlnim în cîmpia Bărăganului înfăptuiri care de-a dreptul impresionează. Și nu numai pe localnici. ... La Urleasca, gospodăria agricolă de stat are terenuri vaste. Culturile de bază ale acestei unități, grîul și porumbul, îți oferă de la prima vedere imaginea unei mari unități, un exemplu al superiorității cultivării pămîntului pe suprafețe mari, cu folosirea tehnicii perfecționate. In fiecare toamnă și primăvară, pe tarlalele unității sînt împrăștiate cu ajutorul aviației utilitare îngrășăminte chimice, sau insectofungicide pentru combaterea dăunătorilor. Notăm acest lucru subliniind că, în România „eminamente agrară", dăunătorii decimau în fiecare an recolta. De pe cele 3.075 ha cultivate cu grîu, datorită aplicării metodelor înaintate, s-a obținut, în condițiile de climă ale anului trecut, o producție medie de 2.137 kg de grîu la hectar. In acest fel, G.A.S. Urleasca a realizat 6.561 tone de grîu. ... La Gropeni, în apropierea Dunării a fost construită în ultimii ani o puternică stație de pompare. De aici, prin păienjenișul de canale, este trimisă apă pe cele 2.570 ha amenajate pentru irigat de gospodăria agricolă de stat. Pe locurile, unde altă dată inundațiile făceau ravagii, se obțin acum, datorită irigării, producții mari de porumb, lucerna și alte culturi. Anul trecut, G.A.S. Gropeni a realizat de pe cele 1.471 ha cultivate cu porumb cite 5.299 kg boabe în medie la hectar. Aceasta a însemnat, să ne exprimăm așa, mai mult de 13 trenuri, de cite 60 vagoane fiecare, pline cu porumb. Am prezentat mai sus aspecte diferite din unele unități ale Trustului Gostat Brăila. le arătate mai înmănuncheate, cifresus ne dau profilul celor 26 unități (din care 4 înființate anul acesta) ce fac parte din Trustul G.A.S. Brăila. Așadar, principalele ramuri de producție ale gospodăriilor agricole de stat situate în Bărăgan sînt cultura cerealelor și zootehnia. Să prezentăm cîteva cifre privind realizările din anul trecut. Gospodăriile de stat din Trustul Brăila au livrat fondului central 35.576 tone de grîu, 19.220 tone de porumb, 169.188 hl lapte de vacă, 299 tone de lînă, 14.056 hl lapte de oaie, 5.219.000 ouă, 10.476 tone de carne din care 6.205 tone carne de porc, precum și importante cantități de legume și alte produse agroalimentare. Cifrele sînt într-adevăr grăitoare. La creșterea lor, deci a volumului de produse livrate statului, și-au adus contribuția mii de oameni — muncitori și tehnicieni — care au pus toate puterile și priceperea în folosul sporirii producției vegetale și animale. E suficient să amintim aici, că anul trecut, în multe unități s-au înregistrat producții mari, deși condițiile climaterice n-au fost tocmai favorabile. La grîu, de exemplu G. A. S. „Dunărea“, a obținut 2.218 kg la hectar, G. A. S. Bejani — 1.932 kg, la porumb, G. A. S. „Dunărea" — 5.753 kg boabe, Vădeni — 4.893 kg; la floarea-soarelui Stăncuța — 2.880 Bejani — 2.955 kg, kg, Siliștea — 2.610 kg la hectar. In zootehnie, de asemenea, producțiile au fost bune. La 7 unități (din 16 care au ferme de vaci) producția de lapte a fost de peste 3.000 litri pe vacă furajată: G. A. L. „Dunărea — 3.430 litri, Bejani — 3.380 litri, și Sătuc 3.303 litri. ■ Șirul exemplelor ar mai putea continua. Pentru că, peste tot în unitățile Trustului Gostat Brăila, muncitorii, inginerii și tehnicienii, îndrumați de organizațiile de partid, dau lupta pentru urcarea continuă a săgeții de pe graficul producției. Aici, în Bărăgan, (Trustul cuprinde gospodăriile agricole de stat din raioanele Brăila și Făurei) se desfășoară o muncă intensă pentru introducerea și generalizarea metodelor înaintate de lucru. Bărăganul descris de Panait Istrati a căpătat o înfățișare nouă, demnă de lumina anilor pe care-i trăim de două decenii încoace. C. TURTOI O parte din construcțiile gospodăriei agricole de stat Gropeni, raionul Brăila.