Viața Nouă, aprilie-iunie 1965 (Anul 21, nr. 6318-6394)

1965-05-05 / nr. 6346

y X X ui Al IV-lea festiva bienal de teatru I. L. Caragiale" Este cunoscut tuturora prestigiul i de care se bucură, în cadrul mișcă­rii artistice de amatori, festivalul „Ion Luca Caragiale“. El antrenează de fiecare dată mii de formații de tea­tru, de păpuși, colective de montaje literare, recitatori și cititori artistici, de la orașe și sate. Cea de a IV-a ediție a festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale" a fost întîmpinată și în regiunea noas­tră cu același entuziasm — expre­sie a unor temeinice și rodnice pre­gătiri, în vederea promovării tuturor etapelor concursului. In ultimii doi ani, cele mai multe cercuri dramatice de amatori, ale sindicatelor sau de pe lângă căminele culturale, au făcut pași înainte pe drumul îmbogățirii repertoriului și al perfecționării mă­iestriei interpretative. De cele mai multe ori, spectacole­le prezentate după cel de-al III-lea concurs de teatru, din 1963, fie că a fost vorba de stagiuni permanente, ca cele de la Tecuci și Focșani, fie că au avut loc cu prilejul concursuri­lor cu caracter regional,­­ s-au bu­curat de succes, dovedindu-și din plin forța lor educativă. In vederea permanentizării acti­vității artistice de amatori și a ridi­cării calității artistice a acesteia, Casa regională a creației populare, sub îndrumarea organelor de partid a organizat în anul 1964 un festival regional de teatru. Acest concurs a permis să se facă o apre­ciere justă a forțelor de care dispune regiunea noastră, reliefînd și unele lipsuri ce trebuiesc lichidate în ve­derea selecționării formațiilor noas­tre dramatice în competițiile bie­nale de teatru. O atenție deosebită s-a acordat o­­rientării juste a repertoriului fiecă­rei formații, nepierzîndu-se din ve­dere varietatea și eficienta educativă a acestuia. Prioritate au avut acele piese care dezbat direct probleme de producție, specifice locului de mun­că al formației de teatru respective. In ce privește diversitatea temati­că, s-a urmărit să nu fie înscrise a­­ce­leași piese în repetoriul formațiilor din centrele de concurs. Din aspectele culese pînă acum de la diferite centre unde s-au desfă­șurat confruntări ale actorilor ama­tori, în cadrul fazei intercomunale, s-au evidențiat, printr-o bună orien­tare a repertoriului, raioanele Focșani, Panciu și Brăila. Nu tot același lucru se poate afirma și despre raioanele Galați și Bujor. Casele raionale de cultură de aici s-au mulțumit să a­­gite această problemă din birou, ne­­ținînd o legătură directă cu forma­țiile și unitățile culturale din sate­le aflate în raza lor de activitate. De asemenea, Casa raională de cultură din Tecuci, ne mai urmă­rind respectarea pianului de reper­toriu, a putut constata la un moment dat că două formații de teatru, și a­­nume cele din comunele Barcea și Drăgănești, au pregătit piese nere­comandate. Din felul cum s-a desfășurat pînă acum faza intercomunală se poate a­­precia că o serie de formații drama­tice s-au pregătit intens și au obți­nut bune rezultate. In raionul Panciu au prezentat spectacole de calitate formațiile din: Răcoasa, Neicu, Fitio­­nești și Soveja. La un nivel cores­punzător s-au mai prezentat și forma­țiile din: Furceni — raionul Tecuci; Ivești —­ raionul Galați; Bordești — raionul Focșani și multe altele. Din rîndul interpreților s-au evi­dențiat numeroase talente ca: Nicolae Agache (comuna Popești), A. Mihăi­­lescu (satul Rotilești), Paula Bănică (comuna Răcoasa); Ștefan Cioran (satul Neicu); Costel Negoiță (comu­na Piscu); Anica Tecuță (comuna Tu­dor Vladimirescu, raionul Galați). Ne vom opri aici cu enumerarea artiști­lor merituoși, subliniind că reperto­riul cu tematică spirat din lupta și contemporană, in­munca poporului nostru pentru construirea socialismu­lui, a găsit în aceștia, și în mulți alții de valoarea lor, interpreți inspirați și capabili să ofere maselor de spec­tatori clipe de autentice emoții ar­tistice. " Trebuie să arătăm însă că, pe plan regional, nivelul artistic al unor for­mații de teatru de amatori rămîne încă scăzut. Se vădește aici insuficientul sprijin acordat și slaba activitate a comisiilor raionale de organizare festivalului, care n-au inițiat acțiuni­­ metodice cu caracter permanent. Pu­țină atenție s-a acordat, în unele părți, folosirii din plin a sprijinului calificat ce l-ar fi putut da specialiș­tii : regizori, scenografi, actori etc. Se constată că nici Comisia regională de organizare a festivalului n-a des­fășurat o activitate constantă, întru­­cît sprijinirea raioanelor prin specia­liști a fost sporadică, fapt ce a scă­zut eficiența multor spectacole. Al IV-lea Festival bienal de teatru de amatori „I.L. Caragiale", care a antrenat în regiunea noastră aproape 400 formații dramatice, se află totuși în prima sa fază — faza intercomuna­­lă. Deci multe lucruri mai pot fi în­dreptate. Organele sindicale din întreprin­deri și instituții, G.A.S. și S.M.T., ca și conducerile căminelor culturale trebuie să privească pe viitor cu mai mult simț de răspundere orientarea repertoriului, calitatea spectacolelor, eficiența acestora în mobilizarea ma­selor la obținerea unor produse de cea mai înaltă calitate și de produc­ții agricole mari. Scopul fiecărui spectacol este în primul rînd acela de a însufleți oa­menii muncii în lupta pentru desăvâr­șirea construcției socialistă, de a contribui din plin la educarea patrio­tică a celor ce muncesc și de a ajuta la creșterea conștiinței lor socialiste. Iată deci obiective pasionante, pe cît de prețioase, la realizarea cărora sînt chemați să-și aducă aportul și miile de actori amatori cuprinși în festival și care odată înfăptuite, vor face să crească strălucirea culturii noastre socialiste, I Lucrări de împădurire in primăvara acestui an Ocolul silvic Vidra a Întreprins o serie de acțiuni de reîmpăduire și în comu­na Livezile din raionul Panciu. Pe drumul care leagă comuna Livezile de satul Mesteacănul, elevii școlii generale de 8 ani din comună au plantat puieți de diferite specii pe aproape 6 ha teren supus eroziunii. Cei peste 15.000 puieți plantați in primăvara acestui an prin muncă pa­triotică, cit și alte zeci de hectare plantate pe raza satului Mesteacănul, vor schimba cu totul înfățișarea îm­prejurimilor. VICTOR HERCHEA profesor PE GRAFICELE întrecerii socialiste Ultimile vești sosite la re­dacție ne anunță noi și noi succese dobindite de colecti­vele de întreprinderi din re­giunea noastră în întimpinarea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. Reținem din acestea pe cele de mai jos: • La Șantierul naval Galați, a fost lansat la apă, la sfîrșitul lunii aprilie un nou cargou. Lansarea s-a efectuat cu 15 zile mai devreme. Noul cargou, este al 24-lea din seria navelor maritime de tonaj mijlociu și al cin­cilea din seria celor utilizate în trans­portul materialului lemnos. • Pînă în prezent, laminatorii din regiunea noastră au produs peste sar­cinile de plan 1.300 tone laminate finite pline. 800 de tone (tablă) au fost laminate în plus de colectivul Uzinei „Laminorul de tablă" Galați, iar 500 tone de cel al Uzinei „Laminorul" Brăila. • De la Stația de sortare a mine­reului din Galați au fost expediate că­tre furnalele patriei, de la începutul anului și pînă în prezent, 29.248 tone minereu peste plan. • Din stuful Deltei Dunării, chimiș­­tii Combinatului de celuloză și hirtie Brăila au extras peste plan 850 torțe celuloză și 152 tone cartoane dupi ex­­triplex. Prin muncă susținută Decernarea de către Consiliul Cen­tral al Sindicatelor a drapelului și diplomei de unitate fruntașă pe ra­mură Depoului de locomotive C.F.R. Galați, a stimulat și mai mult co­lectivul de muncă de aici. Astfel, pe trimestrul I 1965, pro­ducția globală a fost depășită cu 8,36 la sută, productivitatea muncii cu 10,02 la sută. Ca urmare depășirea planului producției globale și a pro­ductivității muncii pe trimestrul I a fost însoțită de economisirea de către personalul de pe locomotive a 1.543 tone combustibil cu care, de exem­plu, se pot remorca 106 trenuri cu un tonaj mediu de 1.250 tone pe distanța Galați-Tecuci și retur. Dato­rită depășirii principalilor indicatori din plan, valoarea economiilor rea­lizate la prețul de cost se cifrează la suma de 375.000 lei. Ținînd seama de aceste frumoase realizări colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni și-a sporit anga­jamentul anual de economii la pre­țul de cost de la 455.000 la 555.000 lei. Acest angajament va fi realizat și depășit printr-o muncă susținută și printr-o tot mai bună organizare a întrecerii socialiste. ALEX. MOCANU corespondent IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Marin Ene de la pepiniera po­micolă Dumbrăvița, din raionul Focșani, executând cu un tractor special pentru lucrări în pepinieră alături în vederea plantării salcîmului. Linie tehnologică de sudură automată Ca urmare a preocupărilor mani­festate de conducerea Uzinei de uti­laj greu „Progresul" din Brăila, în direcția asigurării unor condiții de creștere neîntreruptă a productivi­tății muncii, de la începutul anului au fost puse în aplicare o serie de măsuri tehnice deosebit de eficiente. Intre altele s-au dat în exploatare două noi poduri rulante (cu o capa­citate de ridicare de 5 tone) in de­pozite și la dezbatere — turnătorie, s-au consolidat căile de rulare de la hala de formare a turnătoriei de otel etc. Cea mai importantă dintre măsuri, înfăptuită recent, o constituie însă construirea și punerea in funcțiune a unei linii tehnologice de sudură automată in secția cazangerie. Au fost create astfel premizele extinde­rii cu peste 10 la sută a volumului de sudură automată la lucrările de construcții metalice. Calculele efec­tuate au arătat că prin creșterea productivității muncii noua linie teh­nologică de sudură automată va a­­duce uzinei o economie anuală circa 1.500.000 lei. de IN RAIONUL BUJOR S-a terminat semănatul porumbului Desfășurind larg întrecerea socia­listă tractoriștii și membrii coopera­tivelor agricole de producție din raionul Bujor au terminat semănatul porumbului pe întreaga suprafață de 26.370 ha, destinată acestei culturi (minus suprafețele ce vor fi însă­­mînțate după secară masă verde). Printre primii care au terminat a­­ceastă lucrare sînt membrii coope­ratori din raza S. M. T.-urilor Chi­­raftei și Bujor. Semănatul porumbului s-a termi­nat și-n gospodăriile de stat Băleni, Dealu Bujor și Balintești, din ca­drul aceluiași raion. CONSULTAȚIE PE TEME ZOOTEHNICE Zilele acestea Comitetul raional Tecuci pentru cultură și artă, în co­laborare cu Consiliul agricol raional, a organizat în fața îngrijitorilor de animale de la cooperativa agricolă de producție „16 Februarie", satul Țigănești, comuna Munteni, o consul­tație științifică pe teme zootehnice. In prima parte a consultației me­dicul veterinar Constantin Dobrescu, de la Consiliul agricol raional, a prezentat tema : „Conveierul verde metodă științifică de furajare a ani­malelor în timpul verii“, după care medicul veterinar Ion Cristea, a vorbit despre unele boli la animale, despre sterilitate și metodele de combatere. Pentru toți cei 45 de Îngrijitori de animale a fost un bun prilej de a-și îmbogăți cunoștințele. IN FOTOGRA­FIE: Maistrul prin­cipal Constantin Crîngeanu și tratorul final con­Ion Spiridon executind o ultimă verificare a motoarelor de tractor reparate la Uzina de repara­ții din Galați. Una din noile statui ce îmbogă­țesc aspectul ur­banistic al Gala­­țiului. DISCUȚIE TINEREASCĂ începutul a fost mai greu, apoi „at­mosfera s-a încălzit". La sediul Comi­tetului orășenesc U.T.M. Tecuci s-a înfi­­ripat deci o discuție interesantă cu mai mulți elevi din clasele a Xl-a reală și u­­mană de la Școala medie nr. 2 din lo­calitate , printre alții utemiștii fruntași la învățătură Georgeta Dumitru, M. Lei­­bovici, Aurica Rusu, Ștefania Marian, Moscovici C. Mircea Mocanu. Discuția noastră tinerească a avut ca leit-motiv o maximă a lui Turgheniev : „Taina farmecului ei (a tinereții n.m­.) nu stă în puterea de a făptui orice, ci în puterea credinței că poți făptui orice". Nici un corigent­­ la examenele vieții! Cum se pregătesc elevii pentru viitor? Oare vor trece toți examenele complexe și dificile ale vieții ? Iată întrebări care stau în fața elevilor din clasa a Xl-a, care fac primul pas în viață, trecînd bineînțeles, primul prag — examenul de maturitate. Din viile discuții, presărate cu pole­mici și prin aceasta cu ant mai intere­sante, a reieșit fac multe lucruri că in școala medie se pentru pregătirea în acest sens, dar că ar mai fi încă multe de făcut, mai ales pentru acei predis­­puși a rămîne corigenți... la examenele vieții. Elevul C. Moscovici a pornit discuția de la piesa „Steaua polară" a lui 5. Fărcășan și avînd in vedere și alte pie­se ca „Secunda 58" de Dorel Dorian sau „E vinovată Corina ?" de Laurențiu Fulga s-a ajuns la concluzia că epoca noastră, a desăvîrșirii construcției socia­lismului pune în fața tineretului mai a­­les probleme noi de etică, de conștiință, de colectivitate. Școala ar trebui să asi­gure vizionarea de către elevi a celor mai ridicate spectacole de teatru și ci­nema și apoi să organizeze discuții. E­­levii au arătat că în unele cazuri ei sînt duși să vizioneze spectacole slabe, mai ales pe acelea la care nu s-au vindut biletele de către agenția teatrală. Tineretul manifestă o dorință mereu crescindă pentru a cunoaște cît mai mult, pentru a fi la curent cu tot ceea ce este nou. Eleva Rusu Aurica spunea că la Tecuci cu greu poți găsi „Contem­poranul", „Gazeta literară",, „Luceafă­­rul", „Secolul 20" și chiar revistele de știință și tehnică din care ai au­tea lu­cruri noi de învățat. Că lucrurile stau așa, am avut confirmarea cînd ia între­barea : Cine a citit reportajul-anchetă — „Rămîn părinții repetenți?", apărut în Luceafărul și pe­ marginea cărui era in­dicat să se facă discuții, numai un elev a dat răspuns afirmativ. Dumitru Georgeta, spunînd că vrea să urmeze secția de chirurgie a facultă­ții de medicină, ne-a dovedit prin entu­ziasmul cu care a vorbit că este pasio­nată de această profesiune. Ori și aceas­ta, alegerea profesiunii, e un lucru deo­sebit de însemnat în viață, nu trebuie să constituie un joc, să-ți alegi profesia pentru a face pe plac părinților sau nu­mai așa de dragul de a urma o faculta­te. Intervin și alți mulți factori. Organizarea mai judicioasă a timpului liber, prin asemenea discuții la nivelul claselor, discuții cît mai active și libere, organizarea în timpul verii la cluburi a unor expuneri interesante care să atragă și care să nu fie simple statistici sau re­petarea unor probleme mult cunoscu­te , excursii instructive, lecțiile de lite­ratură să fie mai libere ca elevii să-și poată spune deschis părerea nu numai în Urintele manualului și materialului bibliografic ci mai ales din punctul lor de vedere, colegialitatea bine înțeleasă, alături de celelalte aspecte discutate, constituie mijloace de pregătire pentru viață, probleme majore care interesează tineretul studios. Maxima lui Albert Einstein că „Doar o viața trăită pentru alții, este o viață care merită a fi trăită" a revenit mereu in discuții. Viața nu are nevoie de corigenți! Ce înseamnă a fi modern? Mircea Mocanu punea semn de ega­litate între noțiunea de modern și pro­gres. Părerea celorlalți elevi a fost în general asemănătoare : a fi modern în­seamnă a fi în pas cu timpul, cu toate cuceririle științei și culturii, dar fără să neglijezi valorile trecutului. Modernul nu trebuie afișat. Elevii Rusu Aurica, C. Moscovici, Ște­fania Marian au pus în discuție proble­ma educației muzicale a elevilor. Nu este de ajuns că s-a introdus la clasa a X-a o oră de istorie a muzicii. Audițiile muzicale inițiate anul trecut la Școala medie nr. 2 din Tecuci trebuie conti­nuate și cu organizarea de discuții. Unii înțeleg prin a fi modern, a fi la curent cu ultimele noutăți în domeniul muzicii ușoare, ale dansului modern, a fi îmbrăcat extravagant. Alții și chiar bi­nele cadre didactice (din păcate) deși tot mai puțini, neagă total necesitatea dansurilor noi, a muzicii de jazz și chiar valoarea literaturii moderne care își face tot mai mult joc în istoria literaturii .- MIREL BLUMER (Continuare in pag. a IlI-a) SARCINA DE PARTID Cu cîtva timp în urmă, un mem­bru de partid cu experiență — Costică Ungureanu — maistru pe un șantier de construcții din Foc­șani — îmi relata despre o în­­tîmplare, trăită personal. Primise sarcina, din partea biroului orga­nizației de bază, să se ocupe de creșterea profesională și pregătirea politică a unui tînăr abia trecut de pragul adolescenței, venit pe șantier fără nici o calificare dar care vădea frumoase calități, între care predominau dorința de a în­văța meserie, sirguința și cumin­țenia. „Sarcina o primisem cu sa­tisfacție — spunea maistrul Ungu­reanu — dar și cu oarecare re­zervă. Vasile Costin, tînărul în cauză, era atît de cuminte nicit aproape nu scotea nici o vorbă. Greu te puteai apropia de el. Voia să facă totul singur, să nu fie sfă­tuit. La observații se reșea ca după o mare jignire, iar la laudă răspundea monosilabic că nu o merită. Un tînăr așa de taciturn, de închis în el, aproape că nu mai întîlnisem"... Maistrul Costică Ungureanu pri­mise însă o sarcină de partid. Și nu una din cele mai ușoare. Să crești, să educi, să formezi oa­meni, să ie cunoști năzuințele, să-i ridici la nivelul înaltei cunoaș­teri a meseriei și la o conștiință de om nou, înaintat, este fără în­doială o treabă de loc lesne de făcut. Dar e o treabă, o răspun­dere pe care fiecare comunist și-o asumă fără ezitare, cu hotărirea de a raporta în fața organizației de partid, cu bucuria îndeplinirii unei misiuni grele, dar frumoase : „Sarcina încredințată a fost împli­nită". Comunistul Costică Ungu­reanu și-a dat seama că în primul rînd trebuie să și-l apropie pe a­­cest tînăr, să-i cunoască preocupă­rile. A aflat că dintre toate me­seriile de constructor, cel mai mult îl atrage meseria de mozai­car. A fost repartizat în echipa condusă de un comunist cu ex­periență. L-a îndrumat să se în­scrie la cursul de calificare, au petrecut împreună multe ceasuri din timpul liber. Azi o discuție prietenească în care, bine­înțeles, vorbea mai mult maistrul, mîine o carte dată parcă întîmplător, altă­dată un film vizionat împreună și nu de puține ori invitîndu-l la masă, au făcut o punte trainică între tînărul care abia pășea în viață și omul matur, cu multă ex­periență de viață și muncă. Azi, Vasile Costin — rămas același om modest — este un bun meseriaș, prietenos, capabil el însuși să în­vețe pe alții. Am relatat o întîmplare obiș­nuită, din multele întîmplări care au devenit obișnuite, dar care evi­dențiază înalta răspundere a co­muniștilor pentru îndeplinirea e­­xemplară a sarcinii încredințate de partid. Stăruința, respectul pentru cuvîntul dat, conștiința că înfăp­tuirea în bune condiții și la timp a sarcinii primite reprezintă o părticică trainică la consolidarea marelui edificiu al socialismului, sînt trăsături de seamă ce definesc profilul moral al membrilor și can­didaților de partid. Tînăra candidată de partid Eu­genia Hreamătă, ingineră la Com­binatul de celuloză și hîrtie Brăila a primit sarcina din partea orga­nizației de partid să îmbunătățeas­că activitatea laboratorului. Știind că pe un comunist îl caracterizea­ză în primul rînd faptele, acele fapte care-l situează pe o poziție înaintată, promotoare a noului, a progresului, și dorind fierbinte să nu dezmintă încrederea acordată, să răspundă prin fapte demne a­­cestei încrederi, tînăra Eugenia Hreamătă a muncit cu abnegație, cu pricepere, la înălțimea pregă­tirii sale de specialist. A organizat mai bine, științific, munca labora­torului, s-a ocupat de ridicarea pregătirii teoretice și practice a laborantelor, a căutat să lege mai mult activitatea laboratorului de necesitățile practice ale procesului de producție. Atunci cînd a ob­servat că consumurile specifice la prepararea apei depășeau normele planificate, n-a avut răgaz pînă n-a aflat cauza acestui neajuns. Zeci și sute de determinări a fă­cut, zeci și sute de pagini de cărți a revăzut și citit, numeroase variante a studiat, pînă a ajuns să elaboreze norme de consum mai juste, contabilizate în numai două luni cu economii de 40.000 lei. A fost greu, a fost ușor ? Răs­punsul la întrebare l-a dat firesc, modest : „A fost și greu și ușor. Dar nu asta-i important. Impor­tant e că sarcina a fost îndeplinită și treburile s-au îmbunătățit". In îndeplinirea sarcinilor de partid, comuniștii dau dovadă de inițiativă, de efort creator, adaugă zi de zi noi realizări la cele ob­ținute, înving cu îndrăzneală orice obstacol. La fabrica de chibrituri a Complexului de industrializare a lemnului din Brăila s-a constatat că mașinile de biguit funcționau defectuos, deși erau considerate ca cele mai moderne utilizate în acest scop. Era normal să te com­placi cu o asemenea situație, să o consideri ca un prag de netre­­cut ? Pentru oameni rutinați, obiș­nuiți să facă o viață întreagă me­reu invariabil, același lucru, poate că da — dar pentru răspunsul era limpede: comuniști trebuie căutat mijlocul de a îmbunătăți tehnicitatea acestor mașini, dacă nu și de a crea alte mașini cu un grad superior de funcționalitate. Această sarcină de a studia posi­bilitatea perfecționării mașinilor de biguit, a fost încredințată unor comuniști cu o înaltă pregătire profesională: inginerul Eugen Ve­­lea, lăcătușii Mișu Pîrlog, Nicolae Postolache. După îndelungi studii și experiențe — nu rareori înso­țite de decepții, de necazuri, bi­ruite însă prin perseverență și dîr­­zenie — ei au raportat cu mîndrie și bucurie că sarcina a fost rea­lizată. Acest colectiv a construit trei mașini de biguit care prin producția lor înlocuiesc 18 mașini de tipul celor existente. Randamen­tului sporit, bunei lor funcționări li se adaugă o calitate sporită a produselor și o economie de peste un milion lei anual. Iață, într-ade­­văr, un motiv legitim de adîncă satisfacție pentru îndeplinirea e­­xemplară a unei misiuni de partid. VAL­STOIU Noul Ba­ ie la Gropeni, Stăncuța, Dudești, sau Bertești zburdau, odinioară, mi­nați de vînt, ciulinii despre care a scris Panait Istrati. Pământurile ace­lea ar fi putut produce mult, izgo­nind astfel sărăcia din casele țărani­lor. Dar, cu mijloacele rudimentare de atunci, cu plugul tras de vite care abia se țineau pe picioare n-a fost cu putință. Bărăganul — această mă­noasă cîmpie —­ rămînea ani de-a rîndul o oglindă fidelă a agriculturii înapoiate ce se făcea intr-o țară „e­­minamente agrară"... Ar fi de prisos să lungim discuția despre trecutul acestor meleaguri. Aceasta, cu atît mai mult cu cit ne-am obișnuit de cîțiva ani încoace, să întîlnim în cîmpia Bărăganului înfăptuiri care de-a dreptul impre­sionează. Și nu numai pe localnici. ... La Urleasca, gospodăria agri­colă de stat are terenuri vaste. Cul­turile de bază ale acestei unități, grîul și porumbul, î­ți oferă de la pri­ma vedere imaginea unei mari uni­tăți, un exemplu al superiorității cul­tivării pămîntului pe suprafețe mari, cu folosirea tehnicii perfecționate. In fiecare toamnă și primăvară, pe tarlalele unității sînt împrăștiate cu ajutorul aviației utilitare îngrășă­minte chimice, sau insectofungicide pentru combaterea dăunătorilor. No­tăm acest lucru subliniind că, în Ro­mânia „eminamente agrară", dăună­torii decimau în fiecare an recolta. De pe cele 3.075 ha cultivate cu grîu, datorită aplicării metodelor înaintate, s-a obținut, în condițiile de climă ale anului trecut, o producție medie de 2.137 kg de grîu la hectar. In acest fel, G.A.S. Urleasca a realizat 6.561 tone de grîu. ... La Gropeni, în apropierea Du­nării a fost construită în ultimii ani o puternică stație de pompare. De aici, prin păienjenișul de canale, este trimisă apă pe cele 2.570 ha a­­menajate pentru irigat de gospodăria agricolă de stat. Pe locurile, unde altă dată inundațiile făceau ravagii, se obțin acum, datorită irigării, pro­ducții mari de porumb, lucerna și alte culturi. Anul trecut, G.A.S. Gro­peni a realizat de pe cele 1.471 ha cultivate cu porumb cite 5.299 kg boabe în medie la hectar. Aceasta a însemnat, să ne exprimăm așa, mai mult de 13 trenuri, de cite 60 va­goane fiecare, pline cu porumb. Am prezentat mai sus aspecte diferite din unele unități ale Trustului Gostat Brăila. le arătate mai înmănuncheate, cifre­sus ne dau profilul celor 26 unități (din care 4 înființate anul acesta) ce fac parte din Trustul G.A.S. Brăila. Așadar, principalele ramuri de producție ale gospodării­lor agricole de stat situate în Bără­gan sî­nt cultura cerealelor și zooteh­nia. Să prezentăm cîteva cifre privind realizările din anul trecut. Gospo­dăriile de stat din Trustul Brăila au livrat fondului central 35.576 tone de grîu, 19.220 tone de porumb, 169.188 hl lapte de vacă, 299­ tone de lînă, 14.056 hl lapte de oaie, 5.219.000 ouă, 10.476 tone de carne din care 6.205 tone carne de porc, precum și importante cantități de legume și alte produse agroalimentare. Cifrele sînt într-adevăr grăitoare. La creșterea lor, deci a volumului de produse livrate statului, și-au adus contribuția mii de oameni — munci­tori și tehnicieni — care au pus toa­te puterile și priceperea în folosul sporirii producției vegetale și anima­le. E suficient să amintim aici, că a­­nul trecut, în multe unități s-au în­registrat producții mari, deși condiți­ile climaterice n-au fost tocmai favo­rabile. La grîu, de exemplu G. A. S. „Dunărea“, a obținut 2.218 kg la hec­tar, G. A. S. Bejani — 1.932 kg, la porumb, G. A. S. „Dunărea" — 5.753 kg boabe, Vădeni — 4.893 kg; la floarea-soarelu­i Stăncuța — 2.880 Bejani — 2.955 kg, kg, Siliștea — 2.610 kg la hectar. In zootehnie, de asemenea, produc­țiile au fost bune. La 7 unități (din 16 care au ferme de vaci) producția de lapte a fost de peste 3.000 litri pe vacă furajată: G. A. L. „Dunărea — 3.430 litri, Bejani — 3.380 litri, și Sătuc 3.303 litri. ■ Șirul exemplelor ar mai putea con­tinua. Pentru că, peste tot în unită­țile Trustului Gostat Brăila,­­ munci­torii, inginerii și tehnicienii, îndru­mați de organizațiile de partid, dau lupta pentru urcarea continuă a să­geții de pe graficul producției. Aici, în Bărăgan, (Trustul cuprinde gospo­dăriile agricole de stat din raioanele Brăila și Făurei) se desfășoară o muncă intensă pentru introducerea și generalizarea metodelor înaintate de lucru. Bărăganul descris de Panait Istrati a căpătat o înfățișare nouă, demnă de lumina anilor pe care-i trăim de două decenii încoace. C. TURTOI O parte din construcțiile gospodăriei agricole de stat Gropeni, raio­nul Brăila.

Next