Viața Nouă, iulie-septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6705-6782)
1966-07-22 / nr. 6723
> ANUL XXII PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional Nr. 6723 VINERI 22 IULIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI DIN REALIZĂRILE CONSTRUCTORILOR NOȘTRI Flamuri pe înălțimi Cinci a fost să încheie montajul primului preincălzitor din sectorul furnale al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați, cu o zi înainte, sudorul Alexandru Vetici s-a prezentat la comitetul de partid al grupului III de șantiere, de la I.C.M.S.G.: — Am nevoie de un drapel. Ștefan Vasiliade, secretarul comitetului de partid, l-a întrebat nedumerit : — Pentru ce ai nevoie ? — O să vedeți mine... A doua zi, și aceasta se intîmpla la sfirșitul lunii iunie, pe cupola primului preîncălzitor de aer, gata montat, la inălțimea de 43 de metri, putea fi zărită fluturind flamura roșie. Alexandru Vetici cu sudorii din brigadă se angajaseră să cucerească această „cotă" in decurs de o lună. Și s-au ținut de cuvînt. Pentru aceasta aveau nevoie de drapel. Cota a fost cucerită. Aceste cuvinte sună, acum, destul de simplu. Dar până la atingerea ei, sudorii lui Alexandru Velici au trebuit să asambleze în sudură segmentele a 17 virale, cu un diametru de 9 metri și o greutate de 9 tone fiecare, să le monteze apoi, treaptă cu treaptă, pe fundație. — Angajamentul lui Velici, ne spunea inginerul Constantin Baltă, care conduce aci lucrările, a apărut la început, pentru unii, puțin cam... curajos. Nu pentru că nu se știa puterea de muncă a brigăzii de sudori. Operațiile de asamblare erau ținute însă în loc de întîrzierea punerii în funcțiune a unei macarale de 40 tone forță. Dar, experiența anilor pe care Velici i-a dăruit, mai înainte, pe șantierele Hunedoarei, îmbinată cu sprijinul cadrelor tehnice, a înlăturat orice dubiu în legătură cu posibilitatea înfăptuirii angajamentului. Soluția : viralele au fost preasamblate întîi la sol, grupate cte 3 și astfel numărul ridicării lor cu macaraua s-a redus de la 17 , la 6. Intr-o discuție avută cu șeful serviciului C.T.C., inginerul Iancu Motea, acesta ne relata un alt atribut al priceperii și iscusinței de care dau dovadă sudorii de sub conducerea lui Alexandru Velici, calitatea superioară a lucrărilor. — Vreți să vedeți cordoane de sudură, adevărate „broderii“ de uniformitate ? Mergeți la preîncălzitoarele furnalului. Au fost făcute aci 31 de filme, cu aparatele de control, pe principiul gamagrafierii. Și din acestea, doar la unul singur au fost descoperite mici nepătrunderi de sudură. Al doilea preincălzitor va atinge și el până la sfirșitul lunii înălțimea finală. — Ne-au montat cupola lăcătușii lui Nicolae Fortozan și GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) La prețul de cost: 937000 lei economii In decursul a aproape 8 ani, colectivul întreprinderii de șantiere construcții—montaje — 1.5. C.M. Brăila a construit și pus în funcțiune un complex de unități pe platforma industrială a Chiscianilor. Valoarea investițiilor finalizate de constructori In acest timp s-a ridicat la suma de 4,5 miliarde lei, din care 2,2 miliarde lei numai lucrări de construcții-montaj. Alături de modernele combinate de celuloză și hîrtie și de fibre artificiale, constructorii 1.5. C.M.-ului continuă să ridice in prezent noi obiective industriale : o fabrică de celuloză și hîrtie, una de cartoane, o centrală electrotermică și utilitățile lor, unele din ele intrate în probe tehnologice. Punînd accent pe grăbirea ritmului de execuție și valorificind experiența anilor precedenți, colectivul întreprinderii constructoare a reușit să depășească planul producției fizice, pe primul semestru din acest an, cu 19 la sută, iar pe cel al producției globale cu 1,8 la sută. Aceste depășiri sunt, în cea mai mare parte, rezultatul creșterii productivității muncii cu 3,7 la sută. Un alt important succes al constructorilor brăiiend și reprezintă realizarea unei economii cost, suplimentare la prețul de pe ansamblul antreprizei generale, de 957 000 lei, cifră ce depășește cu mult prevederile angajamentului luat în întrecerea socialistă. Lucrînd sub lozinca : „Fiecare material, bine gospodărit și valorificat", constructorii au economisit la consumurile specifice 226 mc agregate de balastieră, 78 tone ciment, 27 tone oțel beton, 58 mc material lemnos, 52 m c var pastă și 124 000 bucăți cărămizi. CBN. Pog. o ll g: Biblioteca componentă a vieții contemporane In cadrul Combinatului siderurgic din Galai se lucrează la montarea virolelor de la kauperele furnalului de 1 700 m. c. Foto : P. POPA Lucrări de sistematizare și modernizare a Șantierului naval din Galați au La Șantierul naval din Galați început pregătirile pentru construirea unor noi și importante obiective prevăzute în planul de sistematizare și modernizare a întreprinderii. Printre acestea se numără o hală de armare cu o suprafață de 8 000 mp, în care vor fi grupate o serie de ateliere. Prin centralizarea acestor ateliere se creează un flux continuu la armarea vaselor. In apropierea halei de lansare de la Dunăre, pe care se pot executa vase pină la 20 000 tone, se va construi hala de bloc-secții pentru vase mineraliere mari. Aceasta va avea o suprafață de peste 7 000 mp și va dispune de utilaje de ridicat și transportat piese cu o greutate pină la 100 tone. De asemenea, este prevăzut a se construi o nouă linie tehnologică de fasonat table și profile, o centrală de compresoare, stația trasa de 110 kw,, centrală termică și alte obiective. Cînd la înfăptuirea măsurilor adoptate participă toți cetățenii — SATELE SUNT tot mai frumoase Una din principalele preocupări ale sfaturilor populare este gospodărirea și înfrumusețarea satelor, ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al tuturor comunelor, înfăptuirea acestui important obiectiv presupune desfășurarea unei activități planificate, organizate. Planul de măsuri, pe care l-am adoptat la începutul anului acesta, are la bază o analiză amănunțită a experienței dobîndite în anii trecuți, sugestiile și propunerile făcute în adunările cetățenești și în întîlnirile deputaților cu alegătorii lor. In acest plan de măsuri s-a prevăzut ce lucrări de înfrumusețare se vor efectua, ce forțe si mijloace se vor folosi, termene și responsabilități precise. Este cunoscut faptul că după adoptarea unor hotărîri și măsuri esențialul constă in organizarea îndeplinirii acestora. Cum am procedat noi ? , In primul rînd, planul de măsuri a fost făcut cunoscut tuturor sfaturilor populare, deputaților și cetățenilor. Un bun prilej pentru dezbaterea planului de măsuri privind înfrumusețarea și gospodărirea satelor au fost adunările populare desfășurate în luna care a urmat sesiunii sfatului popular raional din ianuarie a. c. De asemenea, un punct principal în dările de seamă ale deputaților a fost felul cum se gospodăresc și se înfrumusețează satele. Pe baza propunerilor, sugestiilor deputaților și cetățenilor, sfaturile populare comunale și-au întocmit planuri de măsuri legate de activitatea concretă din satele respective. Stabilirea obiectivelor și precizarea sarcinilor a pătruns până în circumscripțiile sătești sau la comitetele cetățenești, în comitetele și comisiile de femei și alte organizații de masă. In felul acesta, înfrumusețarea și buna gospodărire a satelor și comunelor a devenit un obiectiv pe deplin cunoscut tuturor Cetățenilor. In organizarea îndeplinirii măsurilor adoptate, un rol important ii are controlul. El ajută la cunoașterea și generalizarea experienței bune, la descoperirea junsurilor, a lipsurilor și neacauzelor care le-au generat, la stabilirea măsurilor pentru înlăturarea lor. Calitatea controlului, eficiența acestuia depinde de competența celor care-l exercită, din operativitatea cu care este executat. Iată de ce, la prima instruire lunară a aparatului sfatului popular raional, precum și la instruirile cu președinții și secretarii sfaturilor populare comunale, s-a dezbătut hotărârea privind înfrumusețarea și gospodărirea satelor, planul nostru de măsuri, adoptat în această privință. Cu acest prilej, s-a stabilit aria tematică privind controlul îndeplinirii fiecărui obiectiv în parte. Colectivele care au primit sarcina să controleze felul cum se înfăptuiește planul de măsuri au fost întărite cu cadre de specialitate din serviciul de sistematizare, membri ai comisiei permanente de gospodărire, alți activiști din aparatul sfatului popular raional. De îndată ce s-a trecut la acțiune, s-a stabilit un sistem precis de informare a îndeplinirii sarcinilor. Contribuții deosebite au adus comisiile comunale pentru recepționarea lucrărilor din circumscripțiile electorale. Din controalele periodice a reieșit însă că, deși planul de măsuri cuprindea principalele obiective privind înfrumusețarea și gospodărirea satelor, el nu era suficient de complet. Pe baza unor noi consultări a cetățenilor, a studiilor comisiilor permanente s-a ajuns la concluzia că volumul lucrărilor poate fi mult mai mare și mai cuprinzător. Definitivarea acestui plan s-a făcut în ședința de comitet executiv din 21 aprilie a. c.r cînd s-a ajuns la concluzia că valoarea lucrărilor executate prin acțiuni patriotice poate crește anul acesta de la 6,9 milioane lei, cit s-a realizat în 1965, la aproape 10 milioane lei. Caracterul realist al acestor noi prevederi reiese din rezultatele obținute. Astfel, pină la sfîrșitul lunii iunie a. c., s-au executat lucrări de înfrumusețare și bună gospodărire cu aproape două milioane lei mai mult decât în tot anul 1965. Atragerea maselor largi de cetățeni și deputați, a făcut ca acțiunile de înfrumusețare să se desfășoare pe o sferă mai PANAIT GHEORGHIU vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Făurei (Continuare în pag. a II-a) Din experiența'Viu- V'V 'Cv.•V''' ' ' •’ ' f ■ sfaturilor populare După terminarea recoltatului, se menține un ritm corespunzător la celelalte culturi? După terminarea la vremea recoltării griului și secarei, țăranii cooperatori și mecanizatorii din raionul Tecuci, îndrumați de comitetul raional de partid, și-au îndreptat atenția spre grăbirea ritmului de efectuare a celorlalte lucrări agricole de sezon. La majoritatea cooperativelor agricole, treierișul este în toi. In urma măsurilor luate, batozele și combinele sunt utilizate cu randament sporit, treierîndu-se zilnic cantități mai mari decit cele prevăzute. In scopul urgentării acestei importante lucrări, în unele unități munca la aici a fost organizată în două schimburi, asigurîndu-se astfel funcționarea neîntreruptă a batozelor. De exemplu, la cooperativa agricolă din comuna Țepu, chiar de la începutul treierișului a fost iluminată aria, s-au transportat și clădit în stoguri snopii de grîu de pe o însemnată suprafață și s-au organizat echipe de treier din brigăzile de cîmp. Aceste lucrări pregătitoare, ca și buna funcționare a batozei de care răspunde tractoristul Marin D. Fertu de la S.M.T. Berheci, au permis ca zilnic să se treiere mari cantități de grîu. Bunăoară, în numai 24 ore (19 iulie orele 6—20 iulie, orele 6), cele două schimburi formate din țărani cooperatori din brigăzile de cîmp conduse de Ion V. Nazare și Vasilica Chiscop au treierat peste 34 000 kg de grîu. Bine se lucrează la treierat și la cooperativele agricole „V. I. Lenin" și „Zorile socialismului" din comuna Cudalbi. In multe unități se lucrează intens și la eliberarea terenului de paie pentru a se crea condiții bune tractoriștilor să execute arături de vară. Membrii cooperativei agricole „16 Februarie" din Gorod au adunat paiele de pe 250 ha și le-au depozitat în parcul de furaje, cei din Drăgănești au eliberat o suprafață de 235 ha, iar cei din Negrilești peste 200 ha. Nu același lucru se poate spune însă despre modul în care se desfășoară această acțiune la cooperativa agricolă din Munteni. In seara de 20 iulie a.c., tov. inginer Ionel Niță, președintele unității ne spunea: „Am cărat paiele de pe 312 ha și am arat tot 312 ha". Este un lucru bun că arăturile se execută imediat ce terenul a fost curățat. Insă, unde ar fi putut lucra în acea noapte tractoriștii, dacă de pe alte terenuri nu se transportaseră paiele și pleava ? Iată o întrebare la care se va putea răspunde numai atunci când cele 80 de atelaje ale cooperativei agricole vor fi folosite în așa fel, incit, pe lângă alte lucrări, să se execute și eliberarea terenului. La Umbrărești, de asemenea, mai sunt multe paie pe cîmp. Pină în seara zilei de 20 iulie s-a eliberat o suprafață de numai 110 ha din 665 ha ce au fost cultivate cu grîu și secară. La aceeași dată se executaseră ogoare de vară pe 118 ha (diferența provine de la arăturile făcute după borceag și alte culturi). Consiliul de conducere al cooperativei agricole (președinte tov. Dumitru Chirițoiu) trebuie să privească cu mai multă atenție această acțiune, deoarece întârzierea eliberării terenului influențează ritmul de lucru la arături. O mai bună folosire a atelajelor și tractoarelor cu remorci pentru transportul paielor de pe cîmp este necesară și la cooperativele agricole „Voința"-Tecuci, Nărtești, Poiana, Țepu și altele. Este un lucru de necontestat că arăturile de vară contribuie într-o bună măsură la obținerea de recolte sporite. Ținînd seamă de aceasta consiliul de conducere al cooperativei agricole „V. I. Lenin" din comuna Cudalbi a organizat astfel munca incit tractoriștii din brigada lui Costică Chetreanu au avut in permanență teren liber pentru arat. Aceasta a permis ca pină acum să se execute araturi de vară pe o suprafață de peste 420 ha. Totuși, pe întregul pină la data de 20 iulie raion, a.c. s-au arat numai 5 661 ha din 22 800 ha planificate. Principala cauză a ritmului lent de lucru este aceea că eliberarea terenului se desfășoară în multe unități cooperatiste cu încetineală (pe întregul raion s-au transportat paiele de pe numai 6 336 ha din 21 838 ha).. Așa stau lucrurile la cooperativa agricolă „Drumul belșugului" din comuna Matca. Deși paiele au fost cărate de pe numai 140 ha din 679 ha cultivate cu grîu, totuși în ziua mai sus amintită la această lucrare nu a fost repartizat nici un atelaj. Nu peste tot (și aceasta este o altă cauză a ritmului nesatisfăcător) tractoarele sunt folosite cu întreaga capacitate la arături. Spre exemplu, la brigada lui Vasile Ariton de la S.M.T. Berheci, care deservește cooperativa agricolă din Nărtești, nu se lucrează și noaptea la arat, iar la Țepu defecțiunile ivite la tractoare nu sunt înlăturate operativ. Măsuri concrete pentru o mai judicioasă utilizare a tractoarelor trebuie luate și la cooperativele din Movileni ,Gohor, Ghidigeni, Furceni, Brăhășești, unde s-au arat suprafețe cuprinse între 40—80 ha față de 440—680 ha cit este planificat. In raionul Tecuci există condiții ca lucrările agricole actuale să se desfășoare intr-un ritm mai viu. Secerișul a dovedit că atunci cind se organizează temeinic munca, lucrările se execută în termenul prevăzut și la un nivel calitativ corespunzător. C. TURTOI TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului EDWARD OCHAB președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOSEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăși, VARȘOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România și al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată și plină de abnegație, poporul polonez a obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, științei și culturii, la ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, intre Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele popoarelor român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea Continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Cum se recoltează finul în raionul Panciu? In cadrul balanței furajere a cooperativelor agricole de producție situate în zonele de deal și munte, din raionul Panciu, finul natural ocupă un loc preponderent. De cantitatea și calitea finului care se recoltează, se prepară și depozitează, în perioada actuală, va depinde, în cea mai mare măsură, producția din fermele de taurine și ovine, precum și starea animalelor de muncă. Unitățile agricole cooperatiste din raionul Panciu dețin suprafața de 3 030 hectare lîneață naturală, pe care iarba a ajuns de mai bine de două săptămîni la stadiul de recoltare. Pentru a constata ritmul de recoltare a finului, redacția ziarului nostru a organizat, zilele trecute, un raid prin cîteva unități din acest raion. Zilnic, lucrează 170 de cosași . Cea mai mare suprafață de finență naturală aparține țăranilor cooperatori din comuna Soveja — 1037 hectare. Acțiunea de recoltare a ierbii în vederea preparării finului, sau pentru instiarare, a fost bine organizată în ultima vreme, zilnic mobilizîndu-se la executarea acestei importante lucrări 170—180 de cosași. Vicepreședintele cooperativei agricole, tov. Vasile Bulea, manifestă, acum, mai multă preocupare pentru realizarea unei cantități cu mai mari de masă verde de pe fiecare unitate de suprafață. Cosașii au fost împărțiți în trei grupe și au început recoltarea și prepararea valorosului furaj, concomitent, în 3 puncte : la „Răchitaș", „Rotunda" și „Lunecuș". O grupă de cosași este condusă de tov. Vasile Bulea, a doua de brigadierul Ilie Iancu, iar ultima de șefa de echipă Marina Chitroceanu. Deocamdată, la Soveja, la recoltarea finului se realizează o viteză medie zilnică de circa 35 hectare, cosindu-se, pină acum, iarba de pe mai bine de 300 hectare. — Pină acum, în unitatea noastră, spunea tov. Emil Velican, președintele cooperativei agricole, la recoltatul finului n-am avut forțe suficiente. Peste cîteva zile însă, cînd vom termina recoltatul griului pe terenurile de la Mărășești, ne retragem la munte. Atunci vom avea un număr dublu de cosași și se va realiza o viteză medie cu mult mai mare. Munca se va organiza și mai bine, mai ales că tov. ing. zootehnist și-a întrerupt... concediul, convins și el de necesitatea realizării la timp a acestei lucrări. În silozuri — 800 tone masă verde In zorii zilei pot fi văzuți pierind din Cîmpuri către punctele „Daimaci", „Vacota", „Piriul roșu" și „Lărguța" grupuri, grupuri de cosași. Fînul natural reprezintă și aici circa 70 la sută din balanța furajeră. Așa că, recoltarea lui trebuie făcută la vremea cînd covorul ierbaceu se află „în floare" nicidecum cînd va rămine numai bețe. La această unitate conducerea acțiunii a fost preluată de tov. Costică Dogaru, secretarul comitetului de partid. Cu 130 de cosași se recoltează zilnic iarba de pe mai bine de 30 de hectare. Săptămina trecută, înainte de începerea recoltării griului de la punctul „Lăstăriș" (Valea Mărășeștilor), cositul ierbii de pe finețe s-a făcut într-un ritm și mai susținut, însilozîndu-se în numai cîteva zile 800 de tone masă verde pentru iarnă. Pină la 5 august — data cînd, la Cîmpuri, recoltarea și stringerea finului trebuie terminată — a mai rămas de cosit fînul de pe mai bine de 400 de hectare. Forțe sunt, rămine numai ca în această perioadă să fie cu mai bine dirijate către toate parcelele de finețe.După ajutorul primit, inginerul agronom Demonstene Andronache de la cooperativa agricolă de producție Răcoasa s-a deplasat mai des pe teren și s-a convins că, intr-adevăr, iarba a ajuns la stadiul de recoltare. Munca este acum mai bine organizată. Numărul de cosași este de peste 100 și s-au recoltat mai bine de 200 ha cu fin). „încă nu s-a copt... iarba“ Recoltarea finului la cooperativa agricolă din Vizantea pe cele 117 hectare fîneață naturală încă nu s-a început. De ce ? Pentru că nu se cunoaște nici V. PIRLOG (Continuare în pag. a II-a) SITUAȚIA LA ZI a arăturilor de vară In unitățile agricole din regiunea noastră, după datele centralizate la Consiliul agricol regional, în seara zilei de 21 iulie a. c., rezultă că pe raioane și trusturi gostat s-au arat suprafețe reprezentând următoarele procente din planul arăturilor de vară: Denumirea Realizat Panciu 15,8 Focșani 12,0 Total cooperative agricole de producție Trustul Gostat Brăila 27,9 Luncă 72,7 Trustul Gostat Brăila- Terasă 32,7 Trustul Gostat Galați 28,5 Total G.A.L. 33,0 Total regiune 29,1 In afară de cooperativele agricole din raioanele Brăila și Galați și de gospodăriile de stat din cele 3 trusturi, în cooperativele agricole de producție din celelalte raioane nu se realizează viteza zilnică planificată la arături- iată, procentual, cît s-a realizat din viteza zilnică planificată în cooperativele agricole de producție pe raioane: Brăila — 146 la sută, Galați — 114 la suta, Panciu — 95 la sută, Focșani 60 la sută, Tecuci — 56 la sută, Făurei — 55 la sută, Bujor — 47 la sută. Alături de vară la G.A.S. Mărășești, raionul Panciu, raionului la sută Brăila 35,3 Făurei 34,5 Galați 27,4 Tecuci 25,1 Bujor 17,3