Viața Nouă, aprilie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 7248-7324)
1968-05-16 / nr. 7285
X I Cuvîntarea președintelui de Gaulle Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pline puternic in lumină elementele fundamentale ale relațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația in plină mișcare in care se află astăzi, pe de parte Europa noastră, și pe de o altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, care a fost mersul istoriei, aristat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, francezii, suntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii acțiunii statornicite demult înși dre cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odinioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa materială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleași legături au determinat țara dv. ca in primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucând în viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a remedia consecințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor doua blocuri. Desigur, condițiile in care cele două țări se află plasate în interiorul și in afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici existenta, la dv. și la noi, unor orinduiri politice și economice care, în momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, aceleași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multiseculară, le determină să acționeze in comun. In primul rînd, noi români și francezi, dorim să fim noi Înșine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmopolit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice și datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaționale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că intr-o bună zi, in virtutea unui consimțămint general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel incit tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că națiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta in primul rînd în ce privește noastră. Care a fost, de Europa fapt, cauza inițială a cumplitelor sfîșieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se indoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, fată de cel care pretindea să o domine ? Cum s-ar putea intîmpla ca ea să fie mîine aruncată intr-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranităților naționale, ar izbucni intre două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continentul nostru ? Ce se poate face ca să dispară situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor opuse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusului, Centrului și Răsăritului său nu sunt dispuse să practice intre ele destinderea, înțelegerea și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile probleme, sebi problema germană, îndepsă-și organizeze securitatea, să-și dezvolte in mod complet resursele și capacitățile sale ? Este de la sine înțeles că o schimbare atît de amplă a condițiilor actuale exclude orice dominație străină asupra popoarelor continentului nostru, implicînd ca fiecare dintre ele să se exprime numai prin propriul său glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este direcția pe care România a ales-o și că, fără a înceta să mențină contactul strâns cu vecinii săi, îndeosebi cu Moscova, relațiile sale cu Occidentul, și, în primul rînd, cu Parisul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Franța procedează exact la fel. Intr-adevăr, ea se desprinde, firește nu de prieteniile ei occidentale, ci de orice subordonare atlantică, fie ea politică, militară sau monetară. Ea restabilește cu națiunile din Estul și Centrul Europei, și în primul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut abta vreme și cu atît folos. Prin persoana mea, la amabila invitație a domnului președinte Ceaușescu și după rodnica vizită făcută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul președinte Maurer, ea vine salute România la ea acasă să și să marcheze faptul că două popoare ale noastre cere vinoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Da! Pentru, unitatea continentului nostru să dăm preună exemplul. Să facem îmaceasta din motive care sînt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesează întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descătușare și de bunăstare, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe măsură ce ritmul său se accelerează, ea creează deosebiri crescinde intre popoarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă. Dacă primele nu vor aduce celorlalte un ajutor masiv și organizat — ceea ce statele continentului nostru, de îndată ce s-ar reuni, ar fi perfect capabile — s-ar naște riscuri de nedreptate, de ură, de lupte din din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri. Europa a fost aceea care, sfîșiindu-se împins universul in nenorocire. a Astăzi, ea este aceea care, unindu-se, poate și trebuie să restabilească, de la un capăt la altul, un echilibru rațional, să-i asigure pretutindeni pacea, să-l conducă în ansamblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea activă și hotărită dintre România Franța, in timp ce întărește inși dependența uneia și celeilalte, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tuturor oamenilor. Joi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Citiți în pag. III — Expunerea la proiectul de lege cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugarn ateliere proprii — Legea cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii — Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești Dejun de oferit de președintele Gaulle, și soția sa Președintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, și soția au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franței, un dejun oficial în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale.. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, vicepreședinți ai Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville și persoane oficiale din suita franceză. În timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi președinți au toastat pentru tradiționala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internaționale. Președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu împreună cu soția să facă o vizită oficială în Franța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pentru această invitație pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri au continuat lucrările sesiunii a X-a ,a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. In ședința de după-amiază a continuat dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii centrale a cooperativelor meșteșugărești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole și supus în întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmând ca reluarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin pre (Agerpres) VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE. GENERALUL CHARLES DE GAULLE Convorbiri oficiale Li La invitația președintelui Marii Adunări Naționale. Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. ■ Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Naționale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreședinții Consiliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați, se află numeroși invitați — șefii misiunilor diplomatice, conducători de instituții centrale, ziariști români și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistență. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : " Domnule președinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Națională, îmi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al țării noastre, domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, domnule președinte, că prezența dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptuiri din istoria României moderne și contemporane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de îndelungată și strînsă prietenie dintre poporul român și poporul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat. Marea Adunare Națională, care, prin componența și chemarea ei, întruchipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi consacră întreaga sa energie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social-politic, spre crearea unui climat de comprehesiune și încredere între popoare, de respectarea pendenței și suveranității intonaționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși asupra propriului destin. Ne exprimăm Convingerea că vizita dumneavoastră, domnule președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii internaționale, al consolidării securității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul popor dau cuvîntul domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauzele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, președintele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naționale a fost transmisă de stațiile de radio și televiziune române și franceze. (Agerpres) Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. (Agerpres) In timpul convorbirilor r clate. Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa Miercuri, președintele Consiliului de Stat, Ceaușescu, și soția su Nicolae la Palatul Consiliului de oferit, Miniștri, o recepție in onoarea președintelui de Gaulle și a soției sale. Au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu • •soția, ceilalți conducători de partid și de stat, vicepreședinți și membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, membrii misiunii permanente atașate pe lângă președintele Franței, conducători de instituții centrale, generali, academicieni și alți oameni de știință și cultură, șefii cultelor din România, numeroși ziariști români și străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membrii suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiunilor diplomatice acreditați la București. La intrarea in sălile de recepție au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres) Doamna Yvonne de Gaulle a vizitat Maternitatea Polizu Doamna Yvonne de împreună cu doamnele Gaulle, Couve de Murville, Bernard Tricot, Jean Louis Pons, a făcut miercuri dimineața o vizită la Maternitatea Polizu din Capitală. Oaspetele au fost însoțite de Mia Groza, Adriana Stătescu, Georgeta Flitan și de generalmaior Nicolae Negulescu. La sosirea la maternitate au fost întîmpinate de Eugen Mareș, adjunct al ministrului sănătății, conf. dr. Dan Alessandrescu, directorul maternității, și de un grup de medici. Au fost vizitate diferite secții ale maternității, săli de operații, saloane, laboratoare, biblioteca. La plecare, doamna de Gaulle a notat următoarele în cartea de onoare: „Nimic nu este mai emoționant decit vizitarea unei maternități, mai ales cînd ea este un model al genului“. Cu acest prilej, soția președintelui staftului francez a dăruit 20 de trusouri pentru copiii născuți în ultimele 24 de ore. (Agerpres) Șantierul Laminorului Slebing . La primele două celule de la cuptoarele adînci s-a aprins focul pentru uscare și încălzire Recent, echipele de șamotori de la Șantierul 22 — I.C.M.5.G. au terminat înzidirea primelor două celule de la cuptoarele adinci din Laminorul Slebing, obiectiv principal al Combinatului siderurgic gălățean, care va intra în funcțiune în acest an. Aici, a fost aprins focul pentru uscare și încălzire. încălzirea va dura 30 de zile, stabilită printr-un grafic, pină se va ajunge la temperatura de 1250 de grade Celsius, temperatură necesară pregătirii lingourilor pentru laminare. Aprinderea focului la aceste două celule creează posibilitatea încălzirii primei șarje de laminare concomitent cu executarea celorlalte lucrări de montaj din laminor. Toate forțele și mijloacele mobilizate pentru conbaterea secetei PENTRU CA IN ZILELE URMĂTOARE ACȚIUNEA DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A EFECTELOR SECETEI. SA SE DESFĂȘOARE IN ȘI MAI BUNE CONDIȚIUNI. COMANDAMENTUL JUDEȚEAN RECOMANDA : • Toate mijloacele de transportare a apei — autocisterne, bazine montate pe remorci, căzi, butoaie — să fie folosite din plin, reducîndu-se la minimum timpul de încărcare-descărcare. Activitatea lor va fi în așa fel organizată, încît acestea să fie folosite și noaptea. • Irigarea și udarea culturilor de legume semănate direct în cimp — roșii de toamnă, ceapă ce aclama, salată, ridichi, verdețuri, rădăcinoase — va continua cu toate forțele. Se vor executa cu maximum de operativitate toate lucrările stabilite de specialiști, pentru a se iiga fiecare parcelă cultivată cu legume. Este necesar ca după irigare să se aplice prășitul manual pentru distrugerea buruienilor și a crustei. Totodată se va efectua și fertilizarea legumelor cu îngrășăminte chimice. • Consiliile de conducere și specialiștii din cooperativele agricole de producție „11 Iunie 1648" și „7 Noiembrie" — Pechea, Slobozia Comache, Cuza Vodă, care cultivă orez în cooperare, pe perimetrul comunei Independența, trebuie să urgenteze semănatul acestei culturi. Este de datoria Direcției de îmbunătățiri funciare și organizarea teritoriului să asigure asistență tehnică pentru inundarea grabnică a parcelelor. • Pentru prevenirea atacului de mană la vii trebuie să se asigure, în fiecare unitate cultivatoare, mijloace rudimentare pentru transportul și depozitarea apei necesare preparării zemei bordeleze; paralel se va urgenta aplicarea stropirilor pe toate plantațiile viticole. Cele mai multe suprafețe cultivate cu secară masă verde au fost eliberate. In zilele următoare se va trece la ararea, pregătirea și însămînțarea lor cu plante furajere, porumb pentru însilozare și alte culturi. • Membrii consiliilor de conducere, specialiștii, brigadierii, mînuitorii de agregate și toți lucrătorii din zonele irigate trebuie să se preocupe de aplicarea unor udări de calitate, de înlăturarea spațiilor neirigate ce rămin intre aripile de ploaie sau intre jeturile de împrăștiere a apei. • Zilnic trebuie să se verifice toate culturile legumicole și, acolo unde se constată că din cauza secetei este periclitată realizarea planului la unele sortimente, să se însămințeze pe alte terenuri aceleași culturi. In astfel de cazuri se vor însămînța : mazăre și fasole pentru păstăi, castraveți, ardei gogoșari, varză roșie, ceapă de apă, sfeclă roșie etc. Adunări generale ale salariaților pentru constituirea comitetelor de direcție CELOR MAI DEPLINE. Ceea ce se poate considera că a caracterizat în primul rînd adunarea generală a salariaților de la Trustul de construcții Gala'i pentru constituirea comitetului de direcție, este fără îndoială înalta responsabilitate dovedită de toți cei care au luat cuvîntul, responsabilitate manifestată atît în propunerile ce BUNI—GIRUL INCREDERI s-au făcut, cit și în dezbaterile ce au urmat informării prezentate de conducerea trustului referitor la stadiul îndeplinirii indicatorilor de plan pe 4 luni și la sarcinile de viitor ce stau în fața întregului colectiv. Reamintind celor prezenți că măsura hotărită de partid privitoare la înființarea în întreprinderile economice a comitetelor de direcție răspunde unor imperative majore dictate de specificul stadiului actual de dezvoltare a țării noastre, tovarășul Dumitru Năstase, membru al Biroului Comitetului județean de partid Galați, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu, a arătat că, asigurând fructificarea mai deplină a experienței specialiștilor și a tuturor cadrelor de muncitori din întreprinderi, comitetul de direcție va asigura aplicarea mai eficientă a principiului conducerii colective în viața întreprinderii, adincind în același timp răspunderea fiecărui cadru de conducere pentru sectorul încredințat, pentru bunul mers al întregii activităi. După ce s-a dat citire listei celor 12 membri ai comitetului de direcție numiți de către forul tutelar, la care se adaugă de drept președintele comitetului de sindicat, adunarea generală propus și aprobat în unanimitaate completarea comitetului, ca membri ai acestuia fiind desemnați tovarășii: Nicolae Ioniță, muncitor zidar și Gheorghe Anghel, dulgher, șef de brigadă. Incercînd o succintă caracterizare a acestora pe baza discuțiilor ce au avut loc în adunare, se impune atenției trăsătura lor comună și anume aceea de muncitori pricepuți, bine pregătiți profesional, exemple de disciplină și de inițiativă în rezolvarea problemelor activității de fiecare zi, calități prin care atît tovarășul Ioniță cit și tovarășul Anghel au reușit să-și apropie respectul și încrederea întregului colectiv. Spiritul organizatoric, evident pentru oricine vizitează locurile de muncă în cadrul cărora iși desfășoară activitatea de producție cei doi tovarăși, a fost de a C. LUPAȘCU (Continuare in pag. a IlI-a) Spectacolul „Cîntec, și tinerețe", prezentat joc recent de Ansamblul tineretului din municipiul Galați, pe scena rară „Central“, a grădinii de întrunit aprecierea sutelor de spectatori prezenți, în foarte mare majoritate — tineri. Programul a cuprins varietate impresionantă de 6 genuri: cor, recitări, dansuri populare și moderne, muzică simfonică, populară și ușoară. Corul dirijat de prof. Ion Nicolau, in cele patru piese interpretate, s-a dovedit a fi armonizat, fiecare voce sincronizîndu-se cu celelalte, fapt care a condus la punerea în valoare a fiorului melodic al tuturor artiștilor. Recitatorii au știut să pună multă căldură în interpretare, să dea viață versurilor, dovedind calități actoricești de necontestat. Poetul preferat s-a dovedit Qă interețea fie secud a fi Labiș — cel plin de gînduri și idei, Labiș — creatorul rămas veșnic tînăr în conștiința noastră. Atît „Miorița" cit și „Bucurie", recitate de Ovidiu Vintilă și respectiv Ionela Hariton, au transmis sălii sentimente dintre cele mai tonifiante, pline de emoție. O mențiune specială pentru Valeria Mușunoiu al cărții „Pămînt" — creație proprie — ne-a pus în fața unui tînăr poet cu reale calități artistice. Deosebit de elevată, interpretarea dată lui Mozart de către orchestra simfonică a Liceului de muzică și arte plastice din Galați, dirijată de Alecu Sfetcu, care a contribuit indiscutabil la ridicarea nivelului artistic al spectacolului, dovedind încă o dată existența unor talente artistice autentice. Spre aceeași concluzie a condus și execuția tinerei violoniste Elena Popescu de la același liceu, care a prezentat spectatorilor „Gavotă" de Bach, iar Cîntecul și dansul popași-au găsit interpreți buni în rîndul tinerilor gălățeni. Atît suita sunt moldovenești de danprezentată, dar, mai ales, cîntecele populare ne-au pus în fața unor execuții deosebit de izbutite. Constantina Micu, Emilia Unitu și îndeosebi Culai Cașu au probat existența unor potențe interpretative reale. Totodată soliștii amintiți au reușit să construiască în în DAN PLAEȘU (Continuare în pag. a II-a)