Viața Nouă, aprilie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 7248-7324)

1968-05-16 / nr. 7285

X I Cuvîntarea președintelui de Gaulle Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Na­țională a dumneavoastră pline puternic in lumină elementele fundamentale ale relațiilor din­tre cele două țări ale noastre, în situația in plină mișcare in care se află astăzi, pe de parte Europa noastră, și pe de o altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, care a fost mersul istoriei, ari­stat totdeauna sentimentul u­­­­nei comunități profunde de in­terese și o prietenie legată dată pentru totdeauna. Aceas­­­ta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, france­zii, suntem­, de la izvoare, apă­rătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii acțiunii statornicite demult în­și dre cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odi­nioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa mate­rială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexan­dru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleași legături au determinat țara­ dv. ca in pri­mul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încer­cări, să ia parte la victoria co­­mun­ă ; apoi, ea și-a văzut oa­menii de stat, mai ales pe Ti­­tulescu, jucând în viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regă­sească alături pentru a reme­dia consecințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia di­vizarea Europei, înfăptuită la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor doua blocuri. Desigur, condițiile in care cele două țări se află plasate în interiorul și in afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici existenta, la dv. și la noi, unor orinduiri politice și eco­­­nomice care, în momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, ace­leași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie fi­rească și multiseculară, le de­termină să acționeze in comun. In primul rînd, noi români și francezi, dorim să fim noi Înși­ne, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmopolit". A­­ceasta nu înseamnă că noi re­fuzăm să stabilim cu alții re­lațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istori­ce și datele economice, sau să subscriem la anumite angaja­mente internaționale care pri­vesc progresul sau secu­ritatea lumii sau să spe­răm că intr-o bună zi, in virtutea unui consimță­­mint general, omenirea va a­­junge să se organizeze astfel incit tuturor să le fie asigurate dreptatea­ și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceas­ta, nu­­ numai din motivul ele­mentar că ne place să fim stă­­pîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că națiunile sînt acelea, care, fie­care cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma ur­mei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta in primul rînd în ce privește noastră. Care a fost, de Europa fapt, cauza inițială a cumplitelor sfîșieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea mul­te state, pentru că se indoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, fată de cel care pretindea să o domine ? Cum s-ar putea in­­tîmpla ca ea să fie mîine a­­runcată intr-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un con­flict care, datorită unei rușinoa­se dispariții a suveranităților naționale, ar izbucni intre două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continentul nostru ? Ce se poate face ca să dispară situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor opuse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusu­lui, Centrului și Răsăritului său nu sunt dispuse să practice in­tre ele destinderea, înțelegerea și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluțione­ze propriile probleme, sebi problema germană, îndep­să-și organizeze securitatea, să-și dezvolte in mod complet resur­sele și capacitățile sale ? Este de la sine înțeles că o schim­bare atît de amplă a condiții­lor actuale exclude orice domi­nație străină asupra popoare­lor continentului nostru, im­­plicînd ca fiecare dintre ele să se exprime numai prin pro­priul său glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este direcția pe care România a ales-o și că, fără a înceta să mențină contactul strâns cu ve­cinii săi, îndeosebi cu Mosco­va, relațiile sale cu Occidentul, și, în primul rînd, cu Parisul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Fran­ța procedează exact la fel. In­tr-adevăr, ea se desprinde, fi­rește nu de prieteniile ei occi­dentale, ci de orice subordona­re atlantică, fie ea politică, mi­litară sau monetară. Ea resta­bilește cu națiunile din Estul și Centrul Europei, și în pri­mul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut ab­ta vreme și cu atît folos. Prin persoana mea, la amabila invitație a domnului președin­te Ceaușescu și după rodnica vizită făcută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul pre­ședinte Maurer, ea vine salute România la ea acasă să și să marcheze faptul că două popoare ale noastre cere vi­­noadă din nou­, frățește și li­ber, firul timpului. Da! Pentru, unitatea conti­nentului nostru să dăm preună exemplul. Să facem îm­a­­ceasta din motive care sînt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesează întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descătușa­re și de bunăstare, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe măsură ce ritmul său se accelerează, ea creează deo­sebiri crescinde intre popoare­le deja transformate și cele ca­re nu s-au transformat încă. Dacă primele nu vor aduce ce­lorlalte un ajutor masiv și or­ganizat — ceea ce statele con­tinentului nostru, de îndată ce s-ar reuni, ar fi perfect capabi­le — s-ar naște riscuri de ne­dreptate, de ură, de lupte din din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri. Europa a fost aceea care, sfîșiindu-se împins universul in nenorocire. a Astăzi, ea este aceea care, u­­nindu-se, poate și trebuie să restabilească, de la un capăt la altul, un echilibru rațional, să-i asigure pretutindeni pacea, să-l conducă în ansamblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule preșe­dinte, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea activă și hotărită dintre România Franța, in timp ce întărește in­și dependența uneia și celeilalte, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tuturor oamenilor. Joi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televi­ziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea popu­lară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a preșe­dintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Citiți în pag. III — Expunerea la proiec­tul de lege cu privire la exercitarea meserii­lor de către meșteșu­­garn ateliere proprii — Legea cu privire la exercitarea­­ meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii — Expunerea­ la proiec­tul de lege privind or­ganizarea și funcțio­narea cooperației meș­teșugărești Dejun de oferit de președintele Gaulle, și soția sa Președintele Republicii Fran­ceze, Charles de Gaulle, și so­ția au oferit miercuri, în­ saloa­nele Ambasadei Franței, un de­jun oficial în onoarea președin­­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale.. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, președintele Marii Adu­nări Naționale, vicepreședinți ai Consiliului de Stat și ai Con­siliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții cen­trale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville și persoane oficiale din suita franceză. În timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi pre­ședinți au toastat pentru tradi­ționala prietenie româno-fran­­ceză, pentru dezvoltarea cola­borării multilaterale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internaționa­le. Președintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu împreună cu soția să facă o vizită oficială în Fran­ța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pen­tru această invitație pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri au continuat lucră­rile sesiunii a X-a ,a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. In ședința de după-amiază a continuat dezbaterea Proiectu­lui de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii cen­trale a cooperativelor mește­șugărești. Proiectul de lege a fost dis­cutat apoi pe articole și supus în întregime votului deputați­lor. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Na­ționale, a anunțat că, în confor­mitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile perma­nente, urmând ca reluarea lu­crărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin pre­ (Agerpres) VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE. GENERALUL CHARLES DE GAULLE Convorbiri oficiale Li La invitația președintelui Marii Adunări­­ Naționale. Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat par­te la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. ■ Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Națio­nale împreună cu ministrul a­­fac­erilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasado­rul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ște­fan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Ko­vács și Mia Groza, vicepre­ședinți ai Marii Adunări Na­ționale. Oaspetele francez a fost con­dus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de condu­cătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan,­ Janos Fa­zekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de­ membrii supleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreședinții Consi­liului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați, se află numeroși in­vitați — șefii misiunilor di­plomatice, conducători de in­stituții centrale, ziariști ro­mâni și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldu­ră de întreaga asistență. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, adre­­sîndu-se eminentului oaspete, a spus : " Domnule președinte al Repu­blicii Franceze, Onorată Mare Adunare Na­țională, îmi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și oma­giile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste Româ­nia eminentului oaspete al ță­rii noastre, domnului preșe­dinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, domnule președinte, că prezența dum­neavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăp­tuiri din istoria României mo­derne și contemporane consti­tuie un moment de adîncă sem­­nificație pentru dezvoltarea re­lațiilor de îndelungată și strîn­­să prietenie dintre poporul ro­mân și poporul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noas­tre de stat. Marea Adunare Națională, care, prin compo­nența și chemarea ei, întruchi­pează voința întregului popor român, îndeplinește un rol im­portant în ampla operă de în­florire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi con­sacră întreaga sa energie și ca­pacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este­ investită, Marea A­­dunare Națională a consfințit politica externă­ a României, o­­rientată spre dezvoltarea cola­borării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de re­gimul lor social-politic, spre crearea unui climat de com­­prehesiune și încredere între popoare, de respectarea pendenței și suveranității into­na­ționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși a­­supra propriului destin. Ne exprimăm Convingerea că vizita dumneavoastră, domnu­le președinte, va duce la dez­voltarea colaborării și cooperă­rii pe multiple planuri dintre România și Franța, spre bine­le popoarelor noastre, al des­tinderii și înțelegerii interna­ționale, al consolidării securită­ții europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul popor dau cuvîntul domnului președinte al Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplau­zele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, președin­tele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțumiri preșe­dintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrări­le sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adu­nări Naționale a fost transmi­să de stațiile de radio și tele­viziune române și franceze. (Agerpres) Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Re­publicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea ro­mână au participat președinte­le Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Ma­­covescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă cal­dă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspec­tivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De ase­menea, s-a convenit să se cree­ze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibili­tăților dezvoltării cooperării e­­conomice între cele două țări. (Agerpres) In timpul convorbirilor r­ clate. Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa Miercuri, președintele Con­siliului de Stat, Ceaușescu, și soția su Nicolae la Palatul Consiliului de oferit, Mi­niștri, o recepție in onoarea președintelui de Gaulle și a soției sale. Au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu • •soția, ceilalți conducători de partid și de stat, vicepreședinți și membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, membrii mi­siunii permanente atașate pe lângă președintele Franței, con­ducători de instituții centrale, generali, academicieni și alți oameni de știință și cultură, șefii cultelor din România, nu­meroși ziariști români și stră­ini. Au participat ministrul afa­cerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membrii suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiu­nilor diplomatice acreditați la București. La intrarea in­­ sălile de re­cepție au fost intonate imnu­rile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cor­dialitate. (Agerpres) Doamna Yvonne de Gaulle a vizitat Maternitatea Polizu Doamna Yvonne de împreună cu doamnele Gaulle, Couve de Murville, Bernard Tricot, Jean Louis Pons, a făcut miercuri dimineața o vizită la Maternitatea Polizu din Capi­tală. Oaspetele au fost însoțite de Mia Groza, Adriana Stătescu, Georgeta Flitan și de general­­maior Nicolae Negulescu. La sosirea la maternitate au fost întîmpinate de Eugen Mareș, adjunct al ministrului sănătății, conf. dr. Dan Ale­­ssandrescu, directorul materni­tății, și de un grup de medici. Au fost vizitate diferite sec­ții ale maternității, săli de ope­rații, saloane, laboratoare, bi­blioteca. La plecare, doamna de Gau­lle a notat următoarele în car­tea de onoare: „Nimic nu este mai emoționant decit vizitarea unei maternități, mai ales cînd ea este un model al genului“. Cu acest prilej, soția preșe­dintelui staftului francez a dă­ruit 20 de trusouri pentru co­piii născuți în ultimele 24 de ore. (Agerpres) Șantierul Laminorului Slebing . La primele­­ două celule de la cuptoarele adînci s-a aprins focul pentru uscare și încălzire Recent, echipele de șamotori de la Șantierul 22 — I.C.M.5.G. au terminat înzidirea primelor două celule de la cuptoarele a­­dinci din Laminorul Slebing, o­­biectiv principal al Combinatului siderurgic gălățean, care va in­tra în funcțiune în acest an. Aici, a fost aprins focul pentru usca­re și încălzire. încălzirea va dura 30 de zile, stabilită printr-un gra­fic, pină se va ajunge la tempe­ratura de 1250 de grade Celsius, temperatură necesară pregătirii lingourilor pentru laminare. Aprinderea focului la aceste două celule creează posibilitatea încălzirii primei șarje de lamina­re concomitent cu executarea ce­lorlalte lucrări de montaj din la­minor. Toate forțele și mijloacele mobilizate pentru conbaterea secetei­ PENTRU CA IN ZILELE UR­MĂTOARE ACȚIUNEA DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A EFECTELOR SECETEI. SA SE DESFĂȘOARE IN ȘI MAI BUNE CONDIȚIUNI. CO­MANDAMENTUL JUDEȚEAN RECOMANDA : • Toate mijloacele de trans­portare a apei — autocisterne, bazine montate pe remorci, căzi, butoaie — să fie folosite din plin, reducîndu-se la mini­mum timpul de încărcare-des­­cărcare. Activitatea lor va fi în așa fel organizată, încît acestea să fie folosite și noaptea. • Irigarea și udarea culturi­lor de legume semănate direct în cimp — roșii de toamnă, ceapă ce aclama, salată, ridichi, verdețuri, rădăcinoase — va continua cu toate forțele. Se vor executa cu maximum de o­­perativitate toate lucrările sta­bilite de specialiști, pentru a se iiga fiecare parcelă cultivată cu legume. Este necesar ca du­pă irigare să se aplice prășitul manual pentru distrugerea bu­ruienilor și a crustei. Totoda­tă se va efectua și fertilizarea legumelor cu îngrășăminte chi­mice. • Consiliile de conducere și specialiștii din cooperativele a­­gricole de producție „11 Iunie 1648" și „7 Noiembrie" — Pe­­chea, Slobozia Comache, Cuza Vodă, care cultivă orez în co­operare, pe perimetrul comu­nei Independența, trebuie să urgenteze semănatul acestei culturi. Este de datoria Direc­ției de îmbunătățiri funciare și organizarea teritoriului să a­­sigure asistență tehnică pentru inundarea grabnică a parcele­lor. • Pentru prevenirea atacului de mană la vii trebuie să se a­­sigure, în fiecare unitate culti­vatoare, mijloace rudimentare pentru transportul și depozita­rea apei necesare preparării ze­­mei bordeleze; paralel se va urgenta aplicarea stropirilor pe toate plantațiile viticole.­­ Cele mai multe suprafețe cultivate cu secară masă­ verde au fost eliberate. In zilele ur­mătoare se va trece la ararea, pregătirea și însămînțarea lor cu plante furajere, porumb pentru însilozare și alte culturi. • Membrii consiliilor de con­ducere, specialiștii, brigadierii, mînuitorii de agregate și toți lucrătorii din zonele irigate tre­buie să se preocupe de aplica­rea unor udări de calitate, de înlăturarea spațiilor neirigate ce rămin intre aripile de ploaie sau intre jeturile de împrăștie­­re a apei. • Zilnic trebuie să se verifi­ce toate culturile legumicole și, acolo unde se constată că din cauza secetei este periclita­tă realizarea planului la unele sortimente, să se însămințeze pe alte terenuri aceleași culturi. In astfel de cazuri se vor însă­­mînța : mazăre și fasole pentru păstăi, castraveți, ardei gogo­­șari, varză roșie, ceapă de apă, sfeclă roșie etc. Adunări generale ale salariaților pentru constituirea comitetelor de direcție CELOR MAI DEPLINE. Ceea ce se poate considera că a caracterizat în primul rînd adunarea generală a salariați­lor de la Trustul de construcții Gala'i pentru constituirea comi­tetului de direcție, este fără în­doială înalta responsabilitate dovedită de toți cei care au luat cuvîntul, responsabilitate ma­­nifestată atît în propunerile ce BUNI—GIRUL INCREDERI s-au făcut, cit și în dezbaterile ce au urmat informării prezenta­­te de conducerea trustului referi­tor la stadiul îndeplinirii indica­torilor de plan pe 4 luni și la sarcinile de viitor ce stau în fața întregului colectiv. Reamintind celor prezenți că măsura hotărită de partid privi­toare la înființarea în întreprin­derile economice a comitetelor de direcție răspunde unor im­perative majore dictate de spe­­cificul stadiului actual de dez­voltare a țării noastre, tovarășul Dumitru Năstase, membru al Bi­roului Comitetului județean de partid Galați, prim-vicepreședin­­te al Comitetului executiv al Con­­si­l­i­ul­ui popular județean provi­zoriu, a arătat că, asigurând fructificarea mai deplină a ex­perienței specialiștilor și a tutu­ror cadrelor de muncitori din în­treprinderi, comitetul de direc­ție va asigura aplicarea mai efi­cientă a principiului conducerii colective în viața întreprinderii, adincind în același timp răspun­derea fiecărui cadru de condu­cere pentru sectorul încredințat, pentru bunul mers al întregii ac­­tivită­i. După ce s-a dat citire listei celor 12 membri ai comitetului de direcție numiți de către forul tutelar, la care se adaugă de drept președintele comitetului de sindicat, adunarea generală propus și aprobat în unanimita­a­te completarea comitetului, ca membri ai acestuia fiind desem­nați tovarășii: Nicolae Ioniță, muncitor zidar și Gheorghe An­­ghel, dulgher, șef de brigadă. Incercînd o succintă caracteriza­re a acestora pe baza discuții­lor ce au avut loc în adunare, se impune atenției trăsătura lor co­mună și anume aceea de mun­­citori pricepuți, bine pregătiți profesional, exemple de discipli­nă și de inițiativă în rezolvarea problemelor activității de fiecare zi, calități prin care atît tovarășul Ioniță cit și tovarășul Anghel au reușit să-și apropie respectul și încrederea întregului colectiv. Spiritul organizatoric, evident pentru oricine vizitează locurile de muncă în cadrul cărora iși desfășoară activitatea de produc­ție cei doi tovarăși, a fost de a­ C. LUPAȘCU (Continuare in pag. a IlI-a) Spectacolul „Cîntec, și tinerețe", prezentat joc re­cent de Ansamblul tinere­tului din municipiul Ga­lați, pe scena rară „Central“, a grădinii de întrunit aprecierea sutelor de spec­tatori prezenți, în foarte mare majoritate — tineri. Programul a cuprins varietate impresionantă de 6 genuri: cor, recitări, dan­suri populare și moderne, muzică simfonică, populară și ușoară. Corul dirijat de prof. Ion Nicolau, in cele patru pie­se interpretate, s-a dovedit a fi armonizat, fiecare vo­ce sincronizîndu-se cu ce­lelalte, fapt care a condus la punerea în valoare a fiorului melodic al tuturor artiștilor. Recitatorii au știut să pu­nă multă căldură în inter­pretare, să dea viață ver­surilor, dovedind calități actoricești de necontestat. Poetul preferat s-a dovedit Qă interețea fie sec­ud a fi Labiș — cel plin de gînduri și idei, Labiș — creatorul rămas veșnic tî­­năr în conștiința noastră. A­­tît „Miorița" cit și „Bucu­rie", recitate de Ovidiu Vintilă și respectiv Ionela Hariton, au transmis sălii sentimente dintre cele mai tonifiante, pline de emoție. O mențiune specială pentru Valeria Mușunoiu al cărții „Pămînt" — creație proprie — ne-a pus în fața unui tî­­năr poet cu reale calități artistice. Deosebit de elevată, in­terpretarea dată lui Mozart de către orchestra simfoni­că a Liceului de muzică și arte plastice din Galați, di­rijată de Alecu Sfetcu, ca­re a contribuit indiscuta­bil la ridicarea nivelului ar­tistic al spectacolului, do­vedind încă o dată existen­ța unor talente artistice au­tentice. Spre aceeași con­cluzie a condus și execuția tinerei violoniste Elena Po­­pescu de la același liceu, care a prezentat spectato­rilor „Gavotă" de Bach, iar Cîntecul și dansul popa­și-au găsit interpreți buni în rîndul tinerilor gă­­lățeni. Atît suita sunt moldovenești de dan­prezen­tată, dar, mai ales, cînte­­cele populare ne-au pus în fața unor execuții deosebit de izbutite. Constantina Micu, Emilia Unitu și în­deosebi Culai Cașu au pro­bat existența unor potențe interpretative reale. Toto­dată soliștii amintiți au re­ușit să construiască în în­ DAN PLAEȘU (Continuare în pag. a II-a)

Next