Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-02-14 / nr. 7828
L Pag. a 2-a om mmuî menu m mm tmm mm mm ansa** ^ tuam warn mm mmi mm mm iam» smm VIATA NOUA In prima zi (Urmare din pag. f) lyri care le aduc avantaj pe tabela de marcaj. Acest minim avantaj nu va dura multă vreme însă. Austriecii își construiesc atacuri din ce în ce mai periculoase și încearcă foarte des poarta curajosului Sozzi. Și golul egalizator nu întîrzie mult. In minutul 31 după mai multe șuturi consecutive la poarta francezilor, Zahradnicek introduce pucul în plasă : 2—2. Tot în această repriză austriecii mai înscriu un gol (autor Pusching), gol care avea să însemne completă a echipei revenirea Austriei. Repriza secundă aduce pe gheață o echipă proaspătă — cea a Austriei — și o alta epuizată — Franța. In atari condiții pucul este controlat de austrieci și avantajul de goluri crește pina la 7—2. Deci rezultat final : Austria — Franța 7—2 (1—0, 2—2, 4—0). Realizatorii golurilor : Kirchbaumer (19), Zahradnicek (31), Pusching (35), Kalt (43), Schwitzer (49), Merti (50) și Stricker (57) pentru învingători, respectiv Lang (22) și Francheterre (24). Au condus Nicolae Turceanu (România) și Jörgen Bjeregaard (Danemarca). In ultimul meci al serii s-au întîlnit formațiile Ungariei și Olandei. Au învins hocheiștii maghiari cu scorul de 7—1 (1—1, 3—0, 3—0). Au arbitrat corect L. Noncev (Bulgaria) și Gheorghe Tașnadi (România). Mîine se dispută jocurile : Belgia — Italia (ora 17,00) și Franța — Olanda (ora 20,00). A START IN CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI GRUPA C Din zborul pucului (Urmare din pag. 1) este italianul Master (anul trecut nu o avea). Omul cu plete — danezul C. Nielsen. Acreditări... 37 de ziariști români și 17 ziariști străini. Cele mai numeroase echipe de ziariști — „Viața nouă“ — Galați și „Berlingske Tidende“ — Copenhaga. Ultimul punct: diverse... — Numeroase autobuze de transport in comun circulă seara fără nici o lumină, altele numai cu cele din spate, altele numai cu cele dinspre partea bicicliștilor (in vacanță). Alo, miliția ! Traficul spre patinoar a crescut enorm, deci și pericolul de accidente. — Fie vă milă, tovarăși de la termoficare ! Caloriferele de la patinoar s-au transformat in „FRAM"-uri. Gheața bună doar pe „terenul de joc". Pe mîine. Pe luciul gheței, componenți ai echipelor Italiei și Danemarcei. Atac concretizat la poarta echipei franceze.Fază din meciul Austria — Franța). „HRANĂ“ PENTRU OȚELARIILE PATRIEI Colectivele de muncă ale întreprinderilor din municipiul Galați acordă o deosebită atenție colectării unor cantități sporite de fier vechi. In anul trecut, de exemplu, întreprinderile gălățene au colectat și predat secției I.G.M. Galați o cantitate de aproape 630 000 tone fier vechi. Continuind această importantă acțiune întreprinderile din municipiul Galați au predat secției I.C.M. Galați de la începutul anului și pînă în prezent o cantitate de peste 61 000 tone fier vechi. Cele mai mari tități de fier vechi canau fost colectate de la Combinatul siderurgic Galați, Uzina Laminorul de tablă, Galați, Șantierul I.C.M.S. naval și altele. Urmare din pag. Ite 3 750 de ovine, aproape 2 000 de păsări matcă, 90 de familii de albine etc. In 1969 sectorul animalier a adus cooperativei un venit de aproape cinci milioane lei, iar în 1970 aportul acestui sector la veniturile unității va fi substanțial mai mare. In ceea ce privește viticultura, acest sector de producție cu 19 ani în urmă nici nu exista. Terasarea dealurilor la Băleni a început în primăvara anului 1958, cînd au fost plantate primele hectare cu viță de vie. Anul trecut cele 440 ha cu vie pe rod au produs 3 560 tone de struguri, din valorificarea cărora cooperatorii au primit aproape 12 milioane lei. Așa că, spusele lui moș Ivan au corespondențe incomparabile în toate domeniile de activitate. Referindu-se la viața oamenilor, vorbitorul amintea că mulți tineri și-au prefăcut casele de cîte două-trei ori, semn al veniturilor mari realizate din cooperativă. Preocupările actuale ale țăranilor cooperatori din Băleni au reieșit din spusele celor douăzeci de vorbitori care au analizat, ca buni gospodari ce sunt, niște de ce producția de porumb a fost, în medie de pe cele 1700 ha. de numai 3 000 kg la hectar , de ce unele brigăzi au realizat producții de struguri sub nivelul posibilităților , de ce în creșterii animalelor au sectorul mai existat mortalități sau sacrificări de necesitate. Răspunsurile au venit tot de la cei ce-și puneau asemenea întrebări. De plutArea Calmuc, arăta exemcă niciodată cooperativa nu a realizat producții mai mari c* în 19S9. Livrarea la fondul central al statului a unor cantități de produse în valoare rctalet de 20 milioane lei, 1tone aSssive în cele 456 tace gtu, 1 SS2 tone porumb, pesta SC ® tone ii»«area-acarelud, IțtA tone i uiei, 3 560 tone struguri, 124 tone legume și alte produse din culturile de cîmp — după cum se subliniază în telegrama trimisă de adunarea generală Comitetului județean de partid — vorbesc despre munca plină de roade a cooperatorilor din Băleni. — Cu toate acestea, arăta Luca Calmuc, brigada nr. 2, în care am lucrat, nu s-a ridicat cu producția de porumb la nivelul brigăzilor fruntașe. Și acest lucru fiindcă noi am scăpat dăunătorii în cultură și am fost nevoiți să reînsămînțăm o importantă suprafață din cea aferentă brigăzii, pentru că nu s-a asigurat pe întreaga suprafață densitatea normală de plante, iar pe alocuri întreținerea culturilor nu s-a făcut la nivelul cerințelor tehnice. Alți vorbitori sau la creșterea animalelor. referit Mihalache Țocu, de exemplu, arăta că la producția de lapte de vacă planul nu a fost realizat și din cauză că un număr apreciabil de vaci care trebuiau cumpărate în prima jumătate a anului trecut au intrat în cooperativă abia spre sfîrșitul anului. Cu toate eforturile făcute unele vaci aduse la C.A.P. Băleni cu o producție de 800—1 000 t lapte într-o lactație, au ajuns în 3—4 luni la o totală redresare a producției), nu s-a mai putut recupera handicapul de 275 lei lapte la producția marfă. Medicul veterinar Mircea Crișan a arătat că „deși rezultatele în zootehnie sunt satisfăcătoare și nerealizarea veniturilor cu circa 400 000 lei ar putea fi justificată cu motive obiective, noi trebuie să privim lucrurile în mod realist și să arătăm adunării generale că a existat o oarecare lipsă de preocupare începînd de la cei ce au răspuns de zootehnie și pînă la ultimul cooperator. In 1969, dacă condițiile care au existat ar fi fost bine valorificate, planul putea fi realizat. De aceea, a continuat medicul veterinar M. Crișan, nul acesta, în condițiile noilor forme de organizare — în zootehnie vor funcționa două forme — va trebui să realizăm și să depășim sarcinile de plan, să livrăm la fondul central nu numai produsele planificate ci mai mult“. Planul de producție pe anul 1970, ultimul an al cincinalului, a constituit subiectul unor ample dezbateri, a unei chibzuiri gospodărești. Aproape toți vorbitorii au remarcat caracterul lui mobilizator, dar, analizînd posibilitățile interne ale cooperativei, au subliniat că acest plan poate fi depășit. De exemplu, Ion Ursu, de cîmp, arăta în brigadier cuvântul său că, deși, cifrele planului pe 1970 sunt la prima vedere mari, ele sunt realizabile pot fi chiar depășite. Coopetrativa are încă destulezerve, dar ele vor putea refi puse în valoare, îndeosebi cu ajutorul mecanizatorilor. Numeroși participanți la discuții, au susținut în adunare că cifrele care oglindesc volumul producției marfă pot fi substanțial depășite. „A vinde statului 655 tone grîu, 2 365 tone porumb, 151 tone fasole și mazăre, 381 tone floarea-soarelui, 3 400 tone struguri, 236 tone legume etc. din sectorul vegetal, precum și 7 326 hl lapte de vacă, aproape 250 tone carne, 7 100 kg lină, 40 000 ouă etc., arăta tov. Dumitrache Dinu, este o sarcină pe deplin realizabilă. Ba, dimpotrivă, noi avem condiții să trecem bariera acestor angajamente contractuale, dar pentru aceasta se cere mai multă muncă, o mai bună organizare, ceea ce consiliul de conducere o va asigura. De altfel, exprimînd dorința unanimă a cooperatorilor, adunarea generală s-a angajAT INTR-O TELEGRAMA TRIMISA ComiteTuluI JUDEȚEAN DE PARTID CA NU SE VA PRECUPEȚI NICI UN EFORT IN VEDEREA ÎNDEPLINIRII EXEMPLARE A SARCINILOR DE PLAN ȘI CA IN ACEST AN SE VOR LIVRA STATULUI 179 TONE PORUMB, 80 TONE GRIU, 15 TONE FLOAREASOARELUI, 88 TONE STRUGURI, 514 KJ LAPTE VACA, 660 kg LUNA și 10 000 OUA PESTE PREVEDERI. In totalitatea lor eii au apreciat că, în vorbitenoile condiții de organizare, planificare și retribuire a muncii în cooperativele agricole, care au fost primite cu deosebită satisfacție, cifrele stabilite în planul de producție și cel ale bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1970 vor fi substanțial depășite, contribuind în felul acesta la creșterea nivelului de trai material și cultural a tuturor țăranilor cooperatori din Băleni. Sfatul cooperatorilor din tiăiri Astăzi, la Casa de cultură Galați ORELE 17,00 (sala din str. Saturn) , „Titu Maiorescu — critic și estetician literar“, expunere susținută de lector Ecaterina R Titu. ORELE 20,00 (foaierul casei din str. Saturn) , seară cultural-distractivă (recital de poezie, program de filme ale cineclubului, dans). ORELE 17,30 și 20,00 (sala de spectacole din str. Brăilei) : „I-auzi plaiurile cintă", spectacol susținut de ansamblul folcloric „Perinița“ din Capitală. ORELE 20,00 (sala de dans din str. Brăilei): „Ritm și melodie“ — seară distractivă pentru tineret. Programul televiziunii între 15-21 februarie 1970 DUMINICA 15 FEBRUARIE 1970 8,15 Deschiderea emisiunii — Consultații pentru elevi Chimie — cl. VIII—XII —Tipuri de probleme 8,45 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar 10,15 Ora satului — Din Cîmpia Burnasului — spectacol-șezătoare, transmis din sala Căminului cultural din comuna Drăgănești—Vlașca, jud. Teleorman 11,35 Concert simfonic — Concertul pentru flaut și orchestră în re major de Mozart 12,00 De strajă patriei 12,35 Emisiune în limba maghiară 13,35 închiderea emisiunii de dimineață. 16,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază — Filmul serial Rîul întunecat (V) Producție a studiourilor sovietice 17,15 Realitatea ilustrată 19,00 Telejurnalul de seară 19,15 „Cîte flori pe Ira-n sus“ — Montaj folcloric de cîntece și dansuri din Maramureș 19,30 Treapta a treia Reportaj despre dezvoltarea căilor ferate de la locomotivele cu aburi la cele Diesel și electrice 19,50 Film artistic Un strugure în Soare 22.00 Varietăți pe peliculă 22,15 Telejurnalul de noapte 22,25 Campionatul mondial de schi . Sărituri de la trambulina mijlocie Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia închiderea emisiunii. LUNI II FEBRUARIE 1970 18,00 Deschiderea emisiunii — Consultații tehnice 18,20 Confruntări — emisiune pentru tineret Valențele afirmării 18,50 Intermezzo muzical 19,00 Telejurnalul de seară 19,30 Actualitatea în economie. Contractul în acțiune 19,45 Document. Inițiatorii 20,15 Roman foileton Mîndrie și prejudecată (III) 20,45 Intre metronom și cronometru — emisiune concurs Transmisiune directă de la Galați. 22,00 Agenda politică de Eugen Mândrie 22,10 Intermezzo coregrafic 22,20 Telejurnalul de noapte — Campionatul mondial de schi — probe nordice, rezumat filmat. 22,35 Scena 23,00 închiderea emisiunii. MARTI 17 FEBRUARIE 1970 18,00 Deschiderea emisiunii — Lumea copiilor 18,30 Anchetă economică 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 La, volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19,30 Atomul — această necunoscută. Combustibil pentru rute cosmice 20,00 Reflector 20,15 Reportaj : „X-12“ n-a îndeplinit misiunea Secvență documentară pe urmele unui caz de spionaj economic 20,30 Film artistic Comedia Domnișoara Barbă Albastră 21,50 Telejurnalul de Teleglob. R.D. Vietnam noapte 22,00 La nord de paralela 17. 22,20 Artistul poporului Ștefan Braborescu 22,40 Muzică ușoară 23,00 închiderea emisiunii. MIERCURI 18 FEBRUARIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii — Brățara de aur Emisiune pentru tineretul școlar despre frumusețea și exigențele meseriei de operator chimist 18,30 Retrospectivă poetică 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Actualitatea în agricultură „Acțiunea L“ 19,30 Refrene vechi și totuși... noi 19,50 anchetă TV — Dialog despre pasiune 20,25 Telecinemateca Toată lumea rîde, și dansează 22,00 Telejurnalul cîntă de noapte — Campionatul mondial de schi : .rezumat filmat 22,20 Campionatul mondial de hochei. Grupa C . Ungaria—Italia (înregistrare de la Galați) 23,00 închiderea emisiunii. JOI 19 FEBRUARIE 1970 17,30 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba maghiară 18,05 Film serial Aventura în munți (XII) Pe urmele Brunhildei 18,35 Mult e dulce și frumoasă... 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Interpreți îndrăgiți ai cîntecului transilvănean 19,30 Prim plan. Scriitorul Franyo Zoltán. 20,00 Reflector 20,10 Anunțuri — Publicitate 20,15 Seară de teatru T.V. Cazul Pinedus. 22,00 Telejurnalul de noapte 22,10 Cronica ideilor 6 Martie 1945—1970 Semnificația marilor bătălii pentru cucerirea puterii 22,40 Microavanpremieră 22,45 Recital Miranda Martino 23,00 închiderea emisiunii. VINERI 20 FEBRUARIE 1970 17,00 Deschiderea emisiunii. Tele-școală. 18,00 Lumea Daniela și Așchiuță poștași. copiilor. 18,30 Actualitatea în economie. Contractul în acțiune. 18,50 Muzică populară la cererea telespectatorilor. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Reflector. Telefoileton cotidian. 19,30 Mai aveți o întrebare? — Emisiune de cultură științifică. Știm totul despre mări și oceane ! 20,45 Film artistic : „Bigamul“ 22,20 Telejurnalul de noapte. 22,30 Cadran — emisiune de actualitate internațională. 23,00 închiderea emisiunii. SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970 17,00 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba germană 18,05 Cheia orașului — emisiune—concurs pentru tineret 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Reflector 19,35 Tele enciclopedia 20,30 O oră cu Alfred Hitchock Povestea unui polițist 21.20 Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezentată de orchestra casei de discuri „Electrecord“ 21.00 Telejurnalul de noapte — Campionatul mondial de schi. Sărituri de la trambulina mare. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia — Handbal masculin la ora Campionatului mondial 1970 22:45 Recital Harry Belaffonte. 23,30 închiderea emisiunii. Nr. 7828 MEMENTO 1 THAT ®! Teatrul de stat — Sosesc deseară (orele 19,30). Teatrul muzical — Hanul revistei (orele 19,30). PROGRAMUL 1 5,05 — 6,00 Muzica dimineții. 6,05 — 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Miorița. 10,30 Din țările socialiste. 11,05 Orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii dirijată de Jean Ionescu. 11,45 Sfatul medicului. 12,00 Recital de operă. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. muzică 13,22 Te cîntăm tinerețe ușoară. 13,45 Radio publicitate. 14,00 Radioexpediție pionierească. 15,00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical. 16,00 Radiojurnal. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămîna unui meloman. 20,05 Tableta de seară de Petre Vancea. 20,10 — 365 de cîntece. 20,20 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 In jurul globului. 21,20 Melodii de Noru Demetriad. 21,30 Moment poetic. 21,35 Solista serii — Caterina Caselli. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Muzică de dans. 23,00 Expres melodii. 0,03 — 6,00 Estrada nocturnă. TU SIMBATA 14 FEBRUARIE 1970 17,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18,05 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! — emisiune pentru tineret. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Desene animate „La pescuit“ — o producție a studiourilor poloneze. 19,30 Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice. Transmisiune de la Sofia. 19,55 Microavanpremieră. 20,00 Tele-enciclopedia. 21,00 Film serial : „Răzbunătorii“. Episodul „Vacanțele d-lui Steed“. 21,50 Varietăți cu public. Partea a 11-a a varietăților transmise la data de 8 februarie: 22,30 Telejurnalul de noapte. Telesport — Campionatul mondial de schi : probe nordice (rezumat filmat). 23:00 Seară de romanțe. 23:20 închiderea emisiunii. in Spectatori nepoftiți fata marel (Urmare din pag. 1) (cele cu cuțite, pistoale, bătăi, violuri etc) dar nu numai la acestea, se mai aud în timpul proiecției strigăte animalice, fluierături, replici obscene (chipurile spirituale...) la adresa celor care se petrec pe ecran. La galerie, tineri și tinere în cumplită învălmășeală comit cîteodată scandaloase scene amoroase : uneori se fumează in sală ; alteori, „plictisiți” de tot ceea ce se întîmplă pe ecran, unii își permit să se plimbe zgomotos prin sală, să joace leapșa cu amicii. Bineînțeles, la eliminarea unor asemenea comportări necivilizate din intimitatea sălii de cinema, primul cuvînt trebuie să-l aibă salariații cinematografelor. Ce pot face ei în această privință ? Aparent, puține lucruri, în realitate - mult mai mult decît ceea ce întreprind acum. De curînd, am discutat cu cîțiva responsabili ai cinematografelor gălățene. Ne-am convins încă o dată că pentru soluționarea problemei incriminate se acționează încă prea timid. O dată cu vînzarea biletelor personalul ce deservește cinematografele, întreprinderea de resort își iau mari angajamente față de spectator, implicit îi dau garanția unei vizionări în condiții bune. De multe ori însă aceste anticipate asigurări nu sunt respectate, publicul fiind nevoit să suporte scene asemenea celor mai sus descrise. Ar trebui ca personalul ce deservește cinematografele să se preocupe mai mult de asigurarea liniștii în timpul vizionării, să manifeste în general un interes sporit pentru oaspetele de seamă al marelui ecran - spectatorul - și după ce i s-a controlat biletul la intrare. Prea de multe ori - din nefericire - este invocată neputința de a lua măsuri înainte de a fi fost epuizate toate mijloacele legale de întronare a ordinei. Prea puțin este solicitat sprijinul opiniei publice însușiluționarea unor astfel de cazuri și aceasta - de ce să n-o spunem — nu prea acționează din proprie inițiativă . . . Ba, cîteodată, reacția este inversă ; unor indivizi certați cu bunele maniere li se ia apărarea în public de către „avocați" ad-hoc : „Lasă-i, dom-le, c-a plătit și el bilet. Și ce dacă fluieră ? Dreptul lui. . sau „Ce dumneata n-ai făcut dragoste la vîrsta lor încurajați astfel, cei în cauză continuă nestingheriți să-și pună în aplicare întreg arsenalul de mitocănii, în loc să fie luați de guler și trimiși la plimbare. Opinia publică trebuie să acționeze mai ferm. Este inadmisibil ca imensa majoritate să nu poată domina infimul procent de huligani doritori de acte deșucheate. Iar aceștia din urmă trebuie să priceapă că biletul de cinema nu oferă astfel de „libertăți" nimănui și pentru acte asemenea celor de mai sus amintite sunt pedepse corespunzătoare. Socotim că într-o mai mare măsură ar trebui să se manifeste și sprijinul organelor de miliție în depistarea și pedepsirea celor care comit acte necivilizate în timpul proiecției cinematografice. Oricum, fără corelarea celor trei factori amintiți (personalul cinematografelor, opinia publică, miliția) marele ecran nu va putea fi apărat de nocivitatea manifestărilor huliganice. Nu trebuie să se uite că există o strînsă legătură între reprobabilele acte despre care discutăm și prezența pe ecranele noastre a unor pelicule de valoare submediocră, care propagă idei contrare artei socialiste, filme care îndeamnă la crearea unui climat de necivilizație, de delict, de imoralitate. Numărul, de loc mic al unor asemenea lor de casă producții, succesul (garantat de însăși nonvaloarea pe care o poartă) contribuie la pervertirea morală a unor tineri, la decăderea socială a altora. Asemenea unui bumerang, alimentarea cu filme proaste se răsfringe și asupra cinematografelor care sînt nevoite să-i aibă de spectatori permanenți pe cei dornici de pelicule cu crime, violuri, răpiri etc. Pare clar de ce îi apucă plictiseala cînd se nimeresc la un film adevărat. . . Socotim că pentru curățarea cinematografelor de asemenea pierde-vară, atentatori la ordinea publică, la bunele moravuri, grafică întreprinderea cinematointerjudețeană Galați este necesar să ia măsuri mult mai energice. Nu pentru prima oară ziarul semnalează respectiva stare de fapt , aceasta ne determină să sperăm că întreprinderea va acționa cu mai multă fermitate și hotărîre, în spiritul legii, pentru crearea în cinematografele noastre locuri de propagare a artei , a unui climat propice receptării în condițiuni foarte bune a ideilor și imaginilor emise de marele ecran. O. N. T. AGENȚIA GALAȚI ȘI FILIALA DIN TECUCI anunță că : s-au pus în vînzare LOCURI IN STAȚIUNILE DE PE LITORAL IN PERIOADA 1 MAI — 30 IUNIE 1970, la hoteluri, căsuțe și corturi. Prețuri accesibile (extrasezon). Eliberarea biletelor se face la sediul Agenției O.N.T. Galați și la filiala din Tecuci. IMPORTANT ! BiroUl de turism pentru tINeret OrgANIzează în anul 1970 EXCURSII În : UNIUNEA SOVIETICĂ, POLONIA, BULGARIA, UNGARIA, JUGOSLAVIA, R. D. GERMANĂ, ANGLIA, FRANȚA, R. F. a GERMANIEI, AUSTRIA, ELVEȚIA, BELGIA, DANEMARCA, FINLANDA ITALIA, JAPONIA, TURCIA, OLANDA, SUEDIA, șI MEXIC. înscrierile se fac pînă la data de 15 martie a.c. la sediul Sectorului de turism al Comitetului județean Galați al U.T.C., din strada 23 August nr. 6 — telefon 13499. ȘANTIERUL DE DRUMURI NAȚIONALE BUCUREȘTI Sectorul I, strada Clucerului nr. 11 angajează de urgență , pentru loturile de drumuri Foltești și Lacu Sărat CONTABIL I cu îndeplinirea condițiilor de studii și stagiu cu domiciliul în municipiile Galați sau Brăila. DIRECȚIA REGIONALĂ DE CĂI FERATE GALAȚI ATELIERUL E. C. T. REGIONAL GALAȚI Angajează prin concurs : — maistru așchiere metalică — maistru electromecanic Relații suplimentare privind condițiile de admitere la concurs se pot lua la sediul atelierului E.C.T. cu sediul în Galați, strada Grădina Veche nr. 137 — biroul personal, telefon 15410, 15411, 15412, 15413 interior 457. înscrierile se fac pînă la data de 1 martie a.c., iar examenul va avea loc pe data de 10 martie a.c. întreprinderea de transport orășenesc Galați anunță pe cei interesați că începînd cu data de 1 martie a.c., organizează un CURS DE PERFECȚIONARE DE 3 LUNI PENTRU ȘOFERI CU VECHIME DE UN AN, posesori ai permisului de conducere cu litera „C", în scopul obținerii permisului de conducere cu litera „D", conform Decretului nr. 914/1968, armtînd ca aceștia să fie angajați ca șoferi pe autobuze. Pe durata cursului șoferii vor fi retribuiți conform FI.C.M.-ului de mai sus. Angajează de asemenea șoferi, posesori ai permisului de conducere cu litera „D", pentru autobuze. % i «9