Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-06-11 / nr. 7928

Citiți in pag. a­­ V-a «nani m Vizita delegației M.A.N. și a a Con­siliului de Stat în R. P. Chineză ■ [UNK] Zborul navei cos­mice „Soiuz-9” Vești din Franța CU FORȚE ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI Șantierul uzinei cocso-chimice de la C.S.G. In zona coșurilor de fum se montează armătu­ra. Foto : FL. DGBRE La G. A. P.- urile Priponești, Nărtești, Gohor, porumbul împarte hrana cu buruienile Raidul nostru, efectuat în ziua de 9 iunie a.c., deși a surprins în plină activitate masa de țărani cooperatori la executarea prașilelor, nu poate să omită faptul că mai sînt unități agricole coopera­tiste în care consiliile de conducere, organizațiile de partid, nu fac totul mobilizarea operativă a pentru oa­menilor , pentru valorificarea superioară a­ timpului de lu­cru. La C.A.P. Cerțești — pre­ședinte Valentin Ghinea — prașila a II-a mecanică la floarea-soarelui a fost­ apli­cată pe întreaga suprafață (240 ha) și acum se lucrează intens la prașila manuală ca­re a acoperit pînă ieri peste 50 la sută din­­ terenul, culti­vat cu această plantă. Utili­­zînd corect capacitatea meca­nică a secției I.M.A. care de­servește unitatea și forța de muncă a brigăzilor de cîmp, dintre care se detașează cele conduse de brigadierii Pavel Cloșcă și Dimofte Torniță, lu­crurile merg bine și la pră­­șitul porumbului, cultură cu care cooperativa are însă­­mînțată o suprafață de circa 1 450 ha. Cele opt cultivatoa­re ale secției lucrînd din zori și pînă seara tîrziu au ter­minat prima prașilă la po­rumb. Această lucrare a fost efectuată și manual pe tot terenul încă înainte de că­derea ultimelor ploi. Deși terenul era moale în urma precipitațiilor căzute la finele săptămânii trecute, s-a analizat posibilitatea efec­tuării lucrării tarla cu tarla și rezultatul este : 150 ha po­rumb prășite a doua oară manual și mecanic. Aici par­ticipă la prășit, zi-lumină, 95 la sută din membrii coopera­tori. " In cadrul raidului am vizi- H. MAZILU (Continuare în pag. a 11-a) Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean 1 i ANUL XXVI — Nr. 7928 j JOI 11 IUNIE 1970 j 4 PAGINI — 30 BANI Pe șantierul uzinei cocso-chimice Dezvoltarea accentuată a complexului de lucrări și a fronturilor de activitate, în vederea devansării stadiilor fi­zice, constituie principalele pre­ocupări ale constructorilor de la I.C.M.S.G., care acționează pe șantierul unuia dintre cele mai importante obiective ale Com­binatului siderurgic : uzina coc­­sochimică. Reține in mod deosebit aten­ția că, în urma terminării să­păturilor și a pilotajului, la casa mașinii de șarjare s-au și turnat în fundații peste 1 600 mc. beton, iar la cea a vagonu­lui de stingere 450 m.c. La două din coșurile de fum, paralel cu compacta­rea in jurul radierului, se mon­tează armătura și cofrajele tronconice. In zona atelierului de întreținere s-au montat stil­­pii de rezistență, grinzile de acoperiș și grinzile de rulare a­­le podului rulant, iar la sta­ția de sortare primară se lu­crează deja la placa de la cota - 4,50 m. In scopul lui de execuție accelerării ritmii­echipele de constructori de pe acest șan­tier utilizează cu deosebit ran­dament metoda de lucru in lanț. LA S­ N.G. Turnarea unor piese de mare complexitate Turnătoria de la Șantierul na­val din Galați a primit spre exe­cuție prin cooperare o lucrare deosebită din punct de vede­re tehnic. Este vorba de tur­narea cleștilor port-electrozi de la cuptoarele electrice de 50 tone ale Uzinei de mașini grele din București. Menționăm că un singur clește cîntărește 1 450 kg și are o formă care necesită o deosebită tehnicitate în execuție. De fapt pină acum acești clești se importau. Studiind cu atenție planul pieselor, tehnicianul Mircea Roibu împreună cu colectivul de turnători și-a luat responsabi­litatea execuției. In legătură cu dificultatea turnării este de menționat realizarea unui aliaj (cupru - nichel - crom) care să reziste la temperaturi foarte înal­te. De asemenea, în ceea ce privește construcția propriu-zi­­să a piesei, greutatea execu­ției constă în aceea că, un în­tregul corp este prevăzută prin turnare, o serpentină necesară circulației apei­ dublă. Pie­sele, în număr de șase, au fost executate cu succes de către turnătorii Dumitru Teodoru, M. Elefteriu, Ene Estică, Ion Mocanu și Nicolae Bulgaru. Transportul rutier în fața unor mari cerințe Convorbire cu tovarășul PETRE CIUPALĂ, directorul I.T.A. Galați In perioada marilor viituri, a­­pele au distrus total și au ava­riat parțial, pe lingă o serie întreagă ,de obiective industria­le și locuințe­­ ale populației, im­portante căi de comunicații fe­roviare și rutiere, agravînd ast­fel transportul de mărfuri și călători, prejudiciind activitatea economică în ansamblu. Ase­menea calamități au avut loc și în județul nostru. O dată cu primele puhoaie, a fost scoasă din circulație linia ferată Bărboși — Șendreni, apoi Băr­boși - Brăila și temporar nu s-a putut desfășura traficul de mărfuri și călători pe linia Ga­lați— Bîrlad. In aceste împre­jurări, traficului rutier i-au re­venit responsabilități deosebite, pe linia creării condițiilor de des­fășurare normală a transportu­lui de mărfuri și călători, pen­tru a suplini pierderile cau­zate de avariile înregistrate pe calea ferată. Pentru o edificare mai com­pletă asupra modului în care s-a desfășurat transportul ru­tier în această perioadă ne-am adresat tovarășului Petre Ciu­­pală, directorul întreprinderii de transport auto Galați, cu ru­gămintea de a ne răspunde la cîteva întrebări : — întreruperea circulației pe calea ferată în cîteva punc­te principale care leagă ora­șul Galați cu celelalte zone ale țării a creat, desigur, mari dificultăți în trans­portul de călători și mărfuri și, totodată, a solicitat mai mult ca oricînd transportul auto. Cu alte cuvinte, între­prinderii dv. i-au revenit sar­cini sporite în privința asigu­rării mijloacelor necesare su­­­plinirii traficului feroviar. Ce măsuri mai importante ați luat în această peri­oadă ? - Firește că situația deosebită creată in urma calamităților ne-a Convorbire realizată de : GH. LUPOAE (Continuare în pag. a II-a) Piața Galațiului - tot mai bine aprovizionată. Atenție la calitatea unor legume! Am vizitat ieri, atît la primele ore ale dimineții, cit și în jurul prînzului mai multe magazine de desfacere a legumelor și fructelor din Galați. La ora deschiderii, a­­cestea ar­ătau încărcate. Apoi cumpărătorii și-au­­ umplut rînd pe rînd sacoșele, genți­­le. In jurul orei 11 cumpără­torii se răriseră. In rafturile unităților I.L.F., ale magazi­nelor Gostat se găseau încă din belșug , varză timpurie, cartofi noi și vechi, fasole uscată, ceapă verde, verde­țuri, ouă, carne­ de miel­ etc. Numai cooperația de con­sum a adus pe piață 40 000 de ouă, din­ care­ nu se­ vîn­duseră pînă la prînz nici ju­mătate ; de asemenea, s-au pus în vânzare 5 000 kg fa­sole uscată, 1 100 kg carne de pasăre și aproape 150 de miei. Sectorul de magazine „Gostat" a adus în piețele „30 Decembrie“, „1 Mai" și „11 Iunie" aproape un­­ vagon de cartofi noi, 8 tone de varză, două tone de mazăre și importante­ cantități de căpșuni și cireșe. Cooperativele agricole de producție r. Tulucești­­ și­ t­­ Bar­­cea au­ adus la T.S.F. ,cantități suficiente de cartofi noi. Efectul îmbunătățirii apro­vizionării populației s-a­ răs­frânt direct și asupra comba­terii speculei.­­ In trei zile prețurile roșiilor pe piața nes organizată au scăzut cu 4—5 lei pe kg, la cartofi a scăzut de la 3,50 lei la 2 lei kg. S-a­u redus prețurile și la varză timpurie și ceapă verde. Insuficientă este încă a­­provizionarea magazinelor I.L.F. cu verdețuri. Așa de exemplu lipsește pătrunjelul verde, care trebuia să fie livrat în această perioadă de cooperativele­ agricole din In­dependența. Măstăcani, Stoi­­cani,. Chiraftei.. . Cooperativă­ agricolă­ din Rogojeni trebuia­ să livreze în această decadă 4 tone­ de lobodă și n-au adus­­ pe piață nici un kg. Datoare sunt la livrarea beușteanului și C.A.P.-urile Grivița, Șer­­bănești și Izvoarele. Dacă din punct de vedere cantitativ aprovizionarea s-a îmbunătățit, nu același lucru se poate spune despre calita­tea unor produse. La maga­zinul nr.­ 41 al C.L.F. Galați ca și la unitatea nr. 2 din plin centrul municipiului, ceapa verde și salata expuse în vitrine erau... semiuscate. Aproape toți cumpărătorii e­­vitau să cumpere asemenea produse depreciate. La depozitul C.L.F. am găsit zeci­­ de coșuri cu sala­tă vestejită. Dacă în depozit ajung așa,­ ce „față“ comer­ AUREL FLOREA (Continuare in pag. a II-a). Pe digul de la Prut— muncă susținută, la Dunăre — veghea continuă în Deși cotele rîului Prut sunt scădere, înregistrînd ieri la orele 9 dimineața 492 cm, la punctul hidrometric Oancea, deci cu 48 cm sub cota de inundații, scurgerea apei în Dunăre continuă să se facă cu multă greutate da­torită cesteia­ nivelului ridicat al a­ Așa că ieri pe în­treaga în mod lugime a digului, dar deosebit in partea ce ocrotește incinta Brateșul de jos munca a continuat cu aceeași intensitate. Oameni și utilaje au folo­sit din plin timpul bun pen­tru înălțarea coronamentului în unele porțiuni, astuparea breșelor făcute de apă și pre­venirea infiltrațiilor­ de zeci de mii de metri cubi pămînt au fost transpor­tați de mașinile grele și bas­culantele întreprinderilor gă­­lățene, printre care amintim cele de la Autobaza 1 Galați, I.­­ C.M., I.C.M.S.G., T.C.I.F., C.F.F.G.A.I.F. La orele prînzului, cînd am vizitat frontul de lucru de pe digul de la Prut, dintre kilo­metrul 1—10 se muncea cu multă însuflețire. Aici ni s-a vorbit în ter­meni elogioși despre străda­nia pe care o depun în mun­că toți conducătorii auto, e­­fectuînd zilnic cele 25—30 de curse cu pămînt, nisip și pietriș, materiale necesare pentru consolidarea digului. Alături de ei a ținut­ să evi­dențieze și munca depusă de buldozeristul Costică Neagu, de excavatoriștii Cojocarui Cezărică, Gheorghe Sandu și Popa Costică, de dragliniștii Costache Grigore și Gheorghe Nanu. *Pe digul de la Dunăre continuă veghea — cotele a­­pelor fiind foarte ridicate — 593 la orele 9 dimineața, deci cu 43 cm peste cota de inun­dații. Grupe de muncitori din formațiunile gărzilor patrio­tice de la C.N.F., S.N.G., Uzi­na Laminorul de tablă etc., controlează cu atenție ca pe lungimea digului să nu se producă infiltrații de apă. Fiecare oră care trece, a­­tent vegheată de oameni este de fapt o certitudine a izbîn­­zii noastre asupra stihiilor naturii. M. IONESCU O secvență din timpul marii bătălii pentru con­struirea și finisarea di­gului de la Dunăre care apără de inundații toată valea municipiu­lui Galați. mar CU INIMA ȘI FAPTA ALĂTURI DE CEI AFLAȚI IN SUFERINȚĂ Scrisoarea adresată Comitetului județean Galați al P.C.R. și Consiliului popular județean, de către Comitetul și Consiliul popular județean de partid județean Satu Mare DRAGI TOVARĂȘI. In aceste zile de grele încercări, cinci în nu­meroase județe ale țării stihiile naturii au provocat mari daune, județul Satu Mare — care a fost foarte grav lovit de pe urma inun­dațiilor — a simțit din plin ajutorul pentru ștergerea rănilor lăsate de urgia apelor, so­lidaritatea tovărășească a oamenilor muncii din județul dumneavoastră cu cei care au a­­vut de suferit de pe urma inundației. Comitetul județean de partid și Consiliul popular județean, în numele tuturor locui­torilor plaiurilor sătmărene, adresează cele mai fierbinți mulțumiri Organizației județe­ne de partid Galați, Consiliului popular, or­ganizațiilor de masă și obștești, tuturor cetă­­­­țenilor din județul dumneavoastră pentru a­­jutorul acordat și exprimă profunda recunoș­tință pentru solidaritatea dumneavoastră, pentru sprijinul dat populației lovite de ca­lamitate. Pentru noi este astăzi mai limpede ca ori­­cînd că proporțiile dezastrului ar fi fost mult mai mari dacă nu s-a­r fi intervenit la timp, cu­ toată energia, pentru zăgăzuirea apelor, salvarea bunurilor materiale, a vieților ome­nești, pentru limitarea consecințelor grave a­­le calamității și trecerea la restabilirea cât r­­ai grabnică a vieții normale în toate do­meniile. Prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în mijlocul populației munici­piului și județului Satu Mare a constituit în această direcție un ajutor material și moral de neprețuit. De asemenea, ajutorul județului dumneavoastră a reprezentat un sprijin sub­stanțial pentru organele noastre de partid și de stat in efortul lor pentru soluționarea pro­blemelor cerute de normalizarea situației. Acum, cînd prin mina caldă, prietenească, ce ne-a fost întinsă, activitatea economică și socială din județul nostru a făcut pași im­portanți spre făgașul ei normal, exprimind sentimentele de gratitudine pe care le nutresc oamenii muncii sătmăreni de toate naționali­tățile, vă transmitem, dragi tovarăși, o dată cu asigurarea profundei noastre recunoștin­țe, urările noastre de noi și însemnate succe­se în înfăptuirea obiectivelor dezvoltării mul­tilaterale a patriei noastre dragi. Ieri a plecat o nouă caravană a solidarității Acțiunea de ajutorare a zonelor sinistrate continuă cu amploare deosebită. De la un capăt la altul al județului nostru — care la rîndul său a fost supus și ele unor gre­le încercări de către natura dezlănțuită — oamenii mun­cii, dînd dovada unui înalt spirit de solidaritate, au do­nat zeci de mii de obiecte de îmbrăcăminte, însemnate su­me de bani, rechizite școlare etc. După ce, cu cîteva zile în urmă, două caravane s-au îndreptat spre localitățile grav calamitate, în cursul zilei de ieri o nouă caravană, forma­tă din 11 autocamioane a por­nit spre alte orașe care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. La Alba Iulia, Tîrnăveni, Dej și Mediaș, unde aceasta va poposi, cei atît de greu încercați vor simți Încă o dată ajutorul frățesc al gălățenilor, îndem­nul la încredere în forțele unite ale poporului nostru, căci fiecare obiect, din cele peste o sută de mii trimise spre aceste localități repre­zintă un mesaj de îmbărbă­tare pornit din inimă. Pe una din mașini, o lo­zincă scrisă în grabă înfăți­șează poate cel mai elocvent sentimentul de solidaritate al gălățenilor cu întreaga țară : „Nu există forță mai puterni­că decît unitatea de brațe în­frățite ale poporului condus de partid“ Cu o zi mai înainte, un alt mesaj, —­­ un autocamion Tatra — a pornit de pe plat­forma combinatului siderurgic spre întreprinderi din Sighi­șoara, transportînd 1 500 m cablu de forță și automatiza­re donat de colectivul de muncă al I.C.M.S.G., la soli­citarea expresă a sighișoreni­­lor. Sunt mărturii emoționante, încărcate de sensuri adinei, despre felul cum se acționea­ză, la chemarea partidului, pentru înlăturarea cât mai grabnică a uriașelor pagube pricinuite de calamitățile na­turale, sunt fapte care de­monstrează voința întregului nostru popor de a munci cu abnegație pentru refacere și normri­­­­re. Text și fol­o : PAUL POPA I Expoziție de artă plastică cu vînzare în folosul­­ sinistraților Urmărind să-și aducă aportul la ajutorarea populației din zonele sinistrate, Filiala din Galați, a Uniunii ar­tiștilor plastici organi­zează o expoziție de pictură, grafică și sculp­tură cu vînzare. Deschiderea expoziției va avea loc vineri 12 iunie a.c., orele 12, in Galați — bulevardul Re­­publicii nr 22 (bloc F — lingă agenția teatra­lă). Expoziția va­­ rămine deschisă zilnic între orele 9-12 și 16-21 pină la 20 iunie a.c. Cu exponatele nevîn­­dute va fi organizată o tombolă cu toate bilete­le cîștigătoare. Biletele se­­ pun în vînzare în­­ ziua de 19 iunie a.c. I­I la sediul expoziției, iar­­ tragerea . va avea loc­­ I la 20 iunie, orele

Next