Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-08-07 / nr. 7977

Pag. a 2-a Maistru­ lansator Dumitru Cazacu a predat ștafeta... (Urmare din pag. 1) greutate de peste 1,2 milioane kg. Totul a decurs conform cal­culelor. După cîteva zile, nouă, grupului de specialiști care am conceput și construit tehnica lansării, ni s-a decernat titlul de „Laureat al Premiului de Stat". Al doilea moment a fost un eșec. Un eșec parțial, dar to­tuși... un eșec. O navă s-a gri­pat pe cală. Inlocuisem săniile din lemn cu papuci metalici de lansare. O greșeală și... restul știți. L-am văzut pe maistrul Caza­cu în clipa gripării de care spu­nea: Am văzut atunci pe omul care purta întreaga răspundere, cum izbucnește lăuntric, cum a­­leargă de la prova intrată apă, la pupa reținută în beto­­n­nul casei pentru a constata con­secințele. N-au fost grave, omului îi curgeau lacrimile, dar o­­mul era cuprins de remușcarea nereușitei. Da, o nereușită la 780 de momente de încordare despre care am relatat la în­ceput. Dar maistrul Cazacu n-a dezarmat. A refăcut totul de la capăt și după aproape o lună de zile, de pe aceeași cală, cu aceleași sănii metalice, se lan­sa o nouă navă. încordarea era maximă, iar atunci cînd plutea pe valuri l-am auzit nava pe Dumitru Cazacu rostind­­ reușit. Metoda este bună". „Am A­­ceastă metodă, lansarea pe sănii metalice, înseamnă eco­nomii de aproape 3 vagoane de lemn pentru fiecare navă lan­sată. Acum, cînd maistrul Dumitru Cazacu a predat ștafeta de lan­sator de nave, tovarășii lui de muncă, de eforturi și emoții i-au pregătit o surpriză : sărbători­rea. Sărbătorirea a început ieri, la orele amiezii, pe cala de pe care timp de 26 de ani din cei peste 30 de ani cît a lucrat în șantier, maistrul Dumitru Caza­cu a comandat lansările. De data aceasta, comanda lansare. Totul este pregătit ultima cu atenție. Pentru ultima oară o­­mul verifică casa, parcurge fie­care porțiune de sub navă, dă dispoziții brigăzii de lansatori, pentru ultima oară maistrul Du­mitru Cazacu duce fluierul la gură și dă semnalul. Nava plutește pe valuri. Mai­strul Cazacu își ia casca de pro­tecție în mînă, o șterge cu mî­­neca salopetei, o ridică în sus. Surîde. In jurul lui s-au adunat maistrul Teodor Basalîc care a preluat ștafeta lansărilor, șeful de brigadă Gheorghe Fălcaru, centratorul de nave Gh. Moise. Sînt cei care au rămas să con­­tinuie ceea ce a făcut Dumitru Cazacu. De pe casa de lansare, festi­vitatea sărbătoririi s-a mutat la Teatrul de stat unde se dă un spectacol în cinstea sărbători­tului. De acolo, cei peste 250 de prieteni și colegi de muncă petrec o seară la restaurantul „Pescarul". Nu lipsește nici florile, nici cadourile, nimic, nici șampania. Un om este sărbăto­rit pentru succesele sale, pentru îndrăzneala cu care a scăpărat chiar și în clipele grele, pentru priceperea și perseverența cu care a organizat operațiunile de lansare, pentru activitatea sa rodnică de concepție, de căuta­re și valorificare a celor mai rentabile, mai sigure și mai e­­conomicoase procedee de lan­sare a navelor în apă. Din tot ce se spune în cuvin­tele participanților, în cuvinte­le foștilor colegi de meserie, se desprinde concluzia clară : unui om i se apreciază meritele, i se recunoaște operă, personalita­tea. In sală se desfundă sticle cu șampanie, se rostesc cuvinte de despărțire și de reve­dere. Spu­neam „Cuvinte de revedere", pentru că așa s-a exprimat maistrul Cazacu : „Nu cred că va fi vreo lansare la care să nu vin ca fost tovarăș de muncă cu cei pe care i-am lăsat, ca spec­tator și dacă va fi nevoie, ca ajutor practic". In tot ceea ce se petrece în sală, în florile dăruite, în acea machetă a casei de lansare cu un vapor în miniatură, în mîini­­le care se string, în urările a­­dresate, se conturează într-un fel unic omagiul adus unei vieți, unui om care și-a dăruit anii ti­neri și vîrstnici creației, pricepe­rii, curajului. Este de fapt un omagiu adus în genere muncii pline de abnegație și entuziasm, muncă ce-i caracterizează pe componenții societății noastre, pe fiecare colectiv dăruitor al bunurilor materi­ale, munca ne­obosită căreia comunistul Du­mitru Cazacu i-a închinat cei mai frumoși ani ai vieții sale. In care cercuri de creație și tehnice veți activa în acest an ? Nu peste mult timp în ca­drul Casei de cultură a sin­dicatelor din Galați se vor deschide numeroase cercuri tehnice și de creație. Printre acestea se află : cercurile muzicale (pian, vioară, chi­tară, acordeon, canto), cercu­rile tehnice (radio, televiziu­ne, foto, cineclub, stenodac­tilografie, croitorie), cercuri artistice și sportive (balet, dans modern, arte plastice, teatru, judo și yoga), cercuri de limbi străine (franceză, rusă, engleză, italiană, spa­niolă, germană). înscrierile au început cu cîteva zile în urmă. Dacă v-ați hotărît la care dintre aceste cercuri veți activa, vă puteți adresa zilnic la Casa de cultură a sindicatelor exprimînd preferința dv. La expoziția de protecție a muncii Casa de cultură a sindicate­lor din Galați atrage „zilele a­­cestea numeroși oaspeți intere­sați să cunoască expoziția de protecție a muncii care s-a deschis aici săptămîna trecută. Pentru sutele de vizitatori se numără activiști obștești din întreprinderile gălățene care se ocupă cu problemele de pro­tecție a muncii, ingineri, maiștri și alți conducători ai locurilor de produc­ție, inspectorii obștești cu protecția muncii de pe platfor­ma Combinatului siderurgic etc. Un viu interes au trezit în rîndul vizitatorilor instala­țiile și echipamentele noi de protecție a muncii folosite în acest domeniu. Vizitele ce se organizează la această expoziție dobîndesc un pronunțat caracter de lu­cru, de schimb de opinii și de experiență, precum se poate observa și din fotografia de mai jos. VIAȚA NOUĂ box Astăzi, start în „Cupa Eliberării" Ediția din acest an a »Cupei Eliberării" la box se va desfă­șura la Galați în organizarea comisiei sportive a Consiliului județean al sindicatelor. Organizatorii au lansat invi­tații selecționatelor sindicale ale municipiilor Iași, Brăila și Constanța, alături de care, bi­neînțeles, se întrece și echipa municipiului Galați. In cursul zilei de ieri am fost informați că pugiliștii din Constanța nu vor mai participa (deși se ac­ceptase invitația). Așa stînd lucrurile organizatorii s-au a­xat în programul situația de a modifica de desfășurare al competiției. In felul acesta in loc de 3 gale se vor organiza numai 2. Prima va avea loc astă-seară (ora 18), iar cea de-a doua — simbătă seara cu începere de la aceeași oră, meciurile fiind conduse de arbitri gălățeni. Iată acum și echipele pe ca­re celelalte participante le vor prezenta pe ringul instalat la arena „Dunărea". IAȘI: Ion Stanciuc, Constantin Goldic, Constantin Agrigoroaiei, Gheor­ghe Racoviță, Tiberiu Ciobota­­ru, Adrian Ceaicovschi, Petru Molojei, Gheorghe Călin, Flo­rian Costinescu, Constantin Vă­­leanu și Vasile Tudose. BRĂI­LA : Dumitru Țigănuș, Nicolae Filote, Șerban dese Drăghici, Moroianu, Tu­­dolf Zaibel, Costel Gutui, Marcel Roade­­vin, Șerban Drăgoi, Gheorghe Bunea, Ion Petre și Vasile Pe­­rianu. Echipa care va acumula cele mai multe puncte va intra in posesia trofeului. Eleva din clasa a VII-a PORTRET N-au trecut încă trei ani de cînd antrenoarea Rodica Huș­­tiuc de la Clubul sportiv muni­cipal „Dunărea" Galați a des­­coperit-o pe Georgeta la o spar­­tachiadă. - M-a încîntat plutirea ei, își amintește antrenoarea. - Vedeați in ea, încă de pe atunci, o mare campioană ?­­ Sinceră să fiu nu cred că m-am gindit așa departe de pri­ma dată. Știți, înotul e singurul sport unde marile se nasc din fragedă performanțe copilărie. Ori, in anul 1967, eleva Stanciu Georgeta avea de acum 10 ani. Era un serios handicap față de alte înotătoare de o vârstă cu ea care au început să se pre­gătească de la 5-6 ani. Dar am mizat mult pe posibilitățile ei native și pe perseverența ei. Antrenoarea a avut ochi bun, a intuit bine, iar micuța nu i-a dezis așteptările. De elevă a­­tunci Georgeta străbate același drum : casă - școală — bazin. O lungime, două... dar cite lungimi de bazin nu s-au adu­nat în timp ? Se apropia doar ziua primei scadențe. In anul 1968, la primul concurs națio­nal de anvergură, Stanciu Geor­geta sosește in primele trei cla­sate la categoria copii B. Așadar, mergea pe un drum bun. Acum lucra mult pentru vi­teză și forță. Antrenamentele erau mai tari, mai grele, dar Georgeta răspundea prompt, cu multă voință. Nu mai era o ne­cunoscută, era considerată speranță care trebuia să confir­­­me. Și o va face intr-un stil im­presionant in anul 1969 la cam­pionatele naționale cînd se cla­sează pe locurile 2-3 la proce­deul spate in probele de 100 și 200 metri. Anul trecut realizează și una dintre cele mai bune performanțe din țară , 2 minute și 54 secunde pe 200 m spate. E anul cind participă și la pri­mul concurs internațional. In luna noiembrie, la Sofia, Geor­geta Stanciu urcă din nou pe podium după ce a parcurs proba preferată, spate, distan­ța rele de 100 și 200 metri. Selecționabilii o văd și o in­clud in lotul de junioare, deși la cei 13 ani ai ei va mai par­ticipa la categoria copii A încă doi ani. Rodica Huștiuc e mulțumită. Se fericește că a găsit în eleva ei o mare îndrăgostită a înotu­lui. Și asta e mare lucru.­­ Sper ca Georgeta să ciști­­ge plusul de tehnică care-i lip­sește. Campionatele naționale bat la ușă. Inotătoarea gălățeană vrea să vină pe un loc cît mai bun și se antrenează ore în șir. In rest, citește mult, căci îi place să plutească și pe aripile fanteziei. După amiaza, Geor­geta Stanciu, eleva din clasa a ViI-a de la Școala generală nr. 21 Galați poate fi intil­­nită intr-un singur loc, care i-a devenit atît de familiar, la ba­zin. Și cînd vrea să se joace - s-o înțelegem are doar 13 ani - mai face o lungime de bazin in plus. Ii dorim să se apropie și mai mult de marea performanță. CORNELIU MIHĂILESCU Cotele apelor Dunării din ziua de 6 august 1970 Oltenița Călărași Cernavodă Hîrșova Brăila Galați Isaccea Tulcea 426 cm scade 376 cm scade 390 cm scade 454 cm scade 417 cm scade 432 cm scade staționează 298 cm scade Drencova Orșova Tr. Severin Calafat Corabia Tr. Măgurele Giurgiu 276 cm scade 8 cm 762 cm scade 8 cm 434 cm scade 5 cm 420 cm scade 9 cm 400 cm scade 12 cm 363 cm scade 10 cm 422 cm scade 8 cm 4 cm 5 cm 8 cm 5 cm 5 cm 5 cm 2 cm MEMENTO • M EM ENTO• MEMENTO* MEMENTO a iiiâ Ift ÂIDO© „Central“ — filmul Această fe­meie — orele 9,45 ; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,15 ; la grădină orele 20,15. „Republica“ — filmul Omul care nu poate fi acuzat — orele 10 ; 12,15 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. Gradina „11 Iu­nie“ str. Traian (Piața 11 Iunie) — filmul Aruncați banca în aer — orele 20;15. „Țiglina“ — filmul Afu­risitul de bunic — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Doina“ — filmul Acțiunea „Vulturul“ — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Popular“ —­ filmul Adio, Texas — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ — filmul Operațiunea Lady Chaplin — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Constructo­rul“ — filmul Baltagul orele 18 ; 21. VINERI 7 AUGUST 1970 Programul 1­ 5,05 — 6,00 Muzica dimineții. 6.05—9,30 Muzică și actualități. 7,00 Radiojurnal. 9,30 Ateneu. 10,30 Pa­gini alese din muzica de estradă. 11,05 Arii din operete. 11,30 De toa­te pentru toți... turiștii. 11,45 Sfatul medicului. 12,00 Din muzica popoa­relor. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremie­ră cotidiană. 14,00 Caleidoscop mu­zical. 14,40 Publicitate radio. 15,00 Roza vînturilor. 15,25 Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms. 16,00 Radiojurnal. 16,45 Muzică de promenadă. 17,05 Pentru patrie. 17,35 Melodii populare. 18,00 Arii din operete. 18,10 Revista economică. 18,25 Melodii de pretutindeni. 19,00 Gazeta radio. 19,20 Șlagăre. Tableta de seară. 20,10 Muzică 20,05 u­­șoară. 20,20 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Atențiune, părinți. 21,30 Moment poetic. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 23,00 Con­cert de muzică ușoară. 0,03—3,00 Estrada nocturnă. Programul II 6,00 Program muzical de diminea­ță. 7,00 Radiojurnal. 7,15 Program muzical de dimineață. 8,10 Tot îna­inte. 8,25 R­ari interpreți : Dinu Li­­patti. 9,00 Soliști și orchestre de muzică populară. 9,30 Cîntece de Gheorghe Dumitrescu. 9,45 Recital de operă. 10100 Matineu teatral . O nuntă de pomină de Arkanov și Garin. 11,20 Jocuri de pe Someș. 11,30 Mozaic... în cheia sol. 12,03 A­­vanpremieră cotidiană. 12,15 Concert de prînz. 12,35 Emisiune literară. 13,00 Concert de prînz. 13,30 Cartea științifică 14,03 Melodii populare. 14,30 Muzică ușoară. 14,55 Știința la zi. 15,00 Opera pentru toți. 15,40 Publicitate radio. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Tribuna radio. 16,40 Muzică u­­șoară. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Sonet pentru dragostea noastră — muzică ușoară. 17,35 Teatru serial. Șoseaua Nordului. 18,03 Muzică populară. 18,15 Transmisiune direc­tă. Azi la cursurile de vară de la Sinaia. 18,50 — 365 de cîntece. 19,00 Poezia și muzica ușoară. 19,30 Dez­bateri culturale. 20,00 Antologie li­rică. 22,15 Maeștri ai artei corale. 22,45 De toate pentru toți... turiștii. 23,05 Muzică franceză din secolele XVII-XVIII. 24.00-1.00 Sonta pen­tru violoncel și pian de Theodor Fuchs. T ¥ VINERI 7 AUGUST 1970 16,00 Deschiderea emisiunii. Volei feminin . România — R.D.G. Trans­misiune directă de la Constanța. 18,00 Turism-vacanță­­ 70. 18,10 De­sene animate. 18,20 Căminul. 19,15 Anunțuri — publicita­te. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Film artistic: „Prieteni fără grai“. Un film de aventuri, coproducție româno-canadiană. 21,25 O interpre­tă îndrăgită a cîntecului popular românesc : Marioara Tănase. 22,45 Telejurnalul de noapte. 23,00 închi­derea emisiunii. La combinatul industriei alimentare (Urmare din pag. I) cont de 35 la sută din total salarii, rezultă că cheltuielile respective grevează serios cos­turile de producție. Se pare că mecanizarea u­­nor operațiuni, studiile între­prinse de serviciul organizarea muncii, planurile M.T.O. în­tocmite pe fabrici nu și-au spus nici într-o măsură cuvîn­­tul. Discuțiile purtate la nive­lul serviciului organizarea pro­ducției și a muncii din cadrul Combinatului alimentar, ne-au dat posibilitatea să constatăm cu surprindere ușurința cu ca­re se abordează aici normarea personalului auxiliar, cum cercetarea științifică modul se plasează în contextul esită­­ților actuale. Un răspuns al in­ginerei Melania Chirilă, șef serviciu adjunct al organizării producției și a muncii, este e­­dificator în acest sens : „In cursul semestrului 1 a.c. am e­­fectuat un număr de 26 studii din care numai 13 au fost a­­plicate. Trebuie să recunoaștem însă, că în ceea ce privește re­ducerea personalului auxiliar serviciul nostru a dovedit o preocupare insuficientă, con­­centrîndu-și și mai mult aten­ția asupra unor probleme direct legate de producție". Răsfoind studiile efectuate am putut desprinde cu ușurin­ță superficialitatea unora din­tre ele și în special a acelora ce vizează reorganizarea ac­tivității salariaților amintiți. In total doar 19 salariați din ca­drul personalului auxiliar se preconiza a fi redistribuiți în sem. 1 — redistribuire neefec­tuată în final. Nu am înțeles din argumen­tele aduse în discuție de ingi­nera Melania C­hirilă de ce se manifestă această neglijență. Explicațiile date, ca și urmă­toarea : „Dacă ne dispensăm de personalul auxiliar în anu­mite faze de producție, s-ar putea ca în perioadele de vîrf să nu-i mai găsim" nu consti­tuie justificări plauzibile, în­cărcarea prețului de cost pe bază de... „supoziții" și mai a­­les cu personal din cadrul com­partimentelor de transport, în­trețineri și... diverși, așa cum am găsit în scriptele unității, nu sînt permise de legile sta­tului, de necesitățile economiei naționale. — Nu s-ar fi putut oare or­ganiza și centralizare a servi­ciilor auxiliare la nivel de combinat ? _ Ba da, ne răspund tova­rășii de la serviciul în cauză. — Desigur, este și răspun­sul afirmativ al întreprinderi­lor în subordine. — Ateliere specializate in tîmplărie, piese de schimb, în­trețineri etc, precizează ingi­nerul Ștefan Grigore, serviciului producție din șeful ca­drul Industriei laptelui, accesibile unei organizări sunt de tip combinat. Prin intermediul lor am obține atît economii însemnate la fondul de salarii cît și o operativitate mai mare în folosirea personalului res­pectiv. Așadar, există posibilități, dar dintr-o comoditate a ser­viciilor competente și în spe­cial a conducerii se amină i­­nexplicabil aplicarea unor mă­suri eficiente. Continuînd ancheta și la nivelul întreprinderilor din subordine, am observat că si­tuația raportului de personal se prezintă în aceeași situație. La Fabrica de conserve Tecuci, Vinalcool sau Industria lapte­lui de exemplu, personalul au­xiliar tinde să crească, ajun­gând in proporți da egalitate cu muncitorii productivi. In planurile M.T.O. întocmite cu ocazia ședințelor de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1971, sunt inexistente măsurile de organizare și redistribuire a salariaților amintiți, du­se prin aceasta nu dovedin­­numai lipsa unui control din partea conducerii Combinatului indus­triei alimentare dar și slaba preocupare pe această linie a comitetelor de direcție din u­­nitățile respective. Ca o consecință a deficien­țelor semnalate în organizarea producției și a muncii, con­semnăm și numărul mare de ore suplimentare prestate în întreprindere în cursul trimes­trului II a.c. In concluzie, conducerea combinatului industriei alimen­tare, ale unităților din subor­dine, este necesar să reanali­­zeze situația personalului exis­tent, și în funcție de necesită­țile producției (eliminînd defi­cientele semnalate) să treacă la o mai judicioasă repartizare în cadrul categoriilor de sa­lariați, contribuind astfel la creșterea productivității mun­cii, la ridicarea eficientei eco­nomica. j- Nr. 7977 Combinatul siderurgic Galați prin grupul său școlar din str. Silozului nr. 25 face înscrieri pentru Examenul de admitere în învățămîntul profesional ucenicie și școală profesională a tinerilor între 15—18 ani. Pregătirea profesională se va face in meseriile 3 — OȚELAR — COCSAR — LAMINATOR — ZIDAR-ȘAMOTOR — LĂCĂTUȘ MECANIC INDUSTRIA SIDERURGICĂ — ELECTRICIAN ÎNTRE­ȚINERE ȘI REPARAȚII — TERMIST TRATAMENTIST — OPERATOR LA CUPTO­ARE INDUSTRIALE — TRĂGĂTOR TREFIL.A TOR înscrieri și relații se prime­sc la secretariatul școlii, până la 1 septembrie 1970. NAVROM Galați recrutează candidați pentru școala profesională și ucenicie la locul de muncă la următoarele meserii: — MECANICI MOTOARE COMBUSTIE INTER­NA (NAVIGATORI) — ELECTRICIENI ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII — LĂCĂTUȘI CONSTRUCȚII METALICE înscrieri se primesc zilnic la sediul C.N.F., str. 13 Iunie 1916 nr. 34 (gara fluvială) serviciul perso­­nal-învățămînt, pînă la 31 august a.c. Școala profesională de mecanici agricoli Șendreni Județul Galați recrutează candidați pentru calificare în meseria de MECANIC AGRICOL cu durata de școlarizare de 3 ani. Pe timpul școlarizării se asigură cazare, masă și echipament școlar gratuit. Concursul se va ține în perioada 1—40 septem­brie a.c. Relații se pot lua de la secretariatul școlii. întreprinderea de construcții și proiectări Galați str. 13 Iunie nr. 19 ANGAJEAZĂ de urgență pentru șantierele din ra­za județului Galați: — muncitori necalificați — zidari — fierari betoniști — dulgheri — instalatori sanitari Cei interesați se pot adresa la sediul întreprin­derii sau la telefon nr. 13236 — biroul personal. ri1 Ji întreprinderea minieră HARGHITA" Miercurea Ciuc Angajează imediat — UN INGINER ELECTROMECANIC în postul de șef birou mecanic — energetic, cu o vechime de 8 ani In specialitate — UN ȘOFER — MACARAGIU Salarizarea, conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare la sediul întreprinderii (Miercurea Ciuc, str. Gh. Doja nr. 6, Telefon nr. 326, 124, 293) biroul personal și învățămînt. I.A.S. BADALAN cu sediul în Galați str. Bazinul Nou nr. 85. angajează de urgență MĂCELĂRI MUZICA LA ORA SIDERURGIEI (Urmare din pag. 1) mai găsești, dar un prieten nu” de H. Mălineanu. Ur­mează, la mică distanță, „După noapte vine zi" de A. Giroveanu. Vom asculta, de asemenea, și alte melodii frumoase, îndrăgite de pu­blic : „De va veni la tine vîntul" de Romeo Vanica, „Iubirea cea mare” de Flo­rin Bogardo. In program vor figura și melodii din reper­toriul lui Raphael, Adriano Cerentano etc. Cu acest pri­lej voi încerca să lansez o nouă melodie care-mi apar­ține, intitulată „Dragostea mea"...­­ Spuneți-ne cîteva amă­nunte despre premii, sceno­grafie, recitalurile „hors con­­cours" ?...­­ Juriul va acorda în ziua de 13 august următoarele premii : „Lingotiera de ar­gint", „Lingotiera de bronz", „Lingotiera de fontă", „Pre­miul special al juriului pen­tru interpretare", „Premiul de popularitate’’, „Premiul Con­siliului sindicatelor C.S.G.", „Premiul ziarului Siderurgis­­tul", „Premiul tinereții" al Comitetului U.T.C. al C.S.G. Scenografia este simplă. Ea cuprinde, simbolul festivalului prins pe un fond strălucitor. Ambianța plăcută a sălii de spectacole a Casei de cul­tură a sindicatelor va adăuga un plus de eleganță serilor concursului. Stelele recitalu­rilor sunt : Doina Spătaru care va pleca după specta­colul de la Galați, la Sopot, în Polonia, unde ne va re­prezenta țara la un festival internațional al cîntecului, și George Răpcău, solist al Radioteleviziunii române. De altfel, în fiecare seară, cu­noscuți interpreți de muzică ușoară vor oferi buchete de melodii din repertoriul pro­priu. Ne-am oprit la nume cunoscute deja de public : Marcel Roșea, Antone­ Du­­mitrache, Nicolae Suciu...­­ Ce perspective are "Lin­gotiera de argint" ? — Ne gîndim să lărgim, incepînd de la viitoarea e­diție, a treia, numărul con­curenților prin invitarea re­prezentanților altor mari cen­tre siderurgice ale țării. De fapt, chiar anul acesta am cerut colaborarea I.S.C.L., Uzinelor „Progresul" Brăila, Uzinei Laminorul de tablă, Stației de sortare a mine­reului etc. care fac par­te din centrala siderurgi­că gălățeană. Din păcate aceste unități nu și-au trimis mesagerii cîntecului pe scena „Lingotierei de argint”. Poa­te o vor face în viitor. Sun­tem­ încredințați, în același timp, că publicul gălățean va ști să găsească în acor­durile actualei ediții un me­saj de sinceritate artistică și dorința tinerească de a­­firmare. A' i x X L

Next