Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-07-22 / nr. 7963

Proletari din toate țările, uniți-vă î Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7963 I MIERCURI 22 IULIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI ADUNARI GENERALE ALE SALARIAȚILOR în centrul preocupărilor actuale și de perspectivă — întărirea disciplinei tehnologice Uzina Laminorul de tablă Galați se prezintă după primul semestru de activitate din acest an cu realizări meritorii pe linia îndeplinirii sarcinilor de producție și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Așa după cum a rezultat din darea de seamă prezentată de comitetul de direcție al uzinei, în adunarea generală cu reprezentanții salariaților, succesele raportate sunt materializarea eforturilor depuse de întregul colectiv de muncă, o dovadă elocventă a preocupărilor sporite care au existat în această perioadă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru perfecționarea permanentă a activității de producție, în toate compartimentele uzinei. Din cuprinsul dării de seamă reținem faptul că la sfirșitul semestrului I a.c., planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 103,3 la sută, depășirea echivalînd cu o producție suplimentară în valoare de 11 376 000 lei, îndeplinindu-se astfel angajamentul anual. Depășiri substanțiale s-au înregistrat, de asemenea, și la ceilalți indicatori de plan: la producția marfă s-au realizat peste prevederi 9 969 000 lei, cu 5 743 000 lei mai mult față de angajamentul pe șase luni ; au fost obținute suplimentar 900 tone laminate, cifră superioară angajamentului, s-a depășit, de asemenea, volumul beneficiilor planificate și s-au realizat peste nivelul angajamentelor importante economii de metal. Adunarea generală a reprezentanților salariaților nu a prilejuit însă numai o analiză temeinică a rezultatelor înregistrate, a condițiilor existente și a măsurilor întreprinse ci, cu deosebire, atît darea de seamă cît și participanții la discuții au abordat în spiritul unei înalte exigențe o serie de probleme deosebit de importante pentru desfășurarea activității în viitor, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul în curs și asigurarea condițiilor tehnico-materiale în vederea pregătirii din timp a producției anului 1971. Atît în darea de seamă cît și în discuțiile purtate au fost scoase in relief importante rezerve de creștere a producției, a productivității muncii, abordîndu-se în spirit critic și autocritic o serie de deficiențe existente, unele abateri de la disciplină, de nerespectare a procesului tehnologic, ceea ce a slăbit evident nivelul eficienței activității economice. Am obținut, după șase luni de activitate o serie de rezultate cu care, pe drept cuvînt, ne putem mindri, arăta în cuvîntul său maistrul Petru Blaga de la laminorul nr. 4. Nu putem trece însă cu vederea o serie de abateri de la disciplina tehnologică, concretizate în numărul mare de întreruperi, ca urmare a unei slabe asistențe tehnice și a nivelului scăzut de califi- GH. LUPORE (Continuare în pag. a II-a) Schimb de experiență pe tema muncii politice de masă Comitetul municipal de partid Tecuci, apreciind că organizațiile de bază de la Uzina de reparații auto au dobîndit o valoroasă liență în munca politică expede masă, a organizat recent la această uzină, un schimb de experiență cu tema „Organizarea și conducerea de către partid a muncii politice de masă". Au participat secretari ai comitetelor de partid, secretari ai organizațiilor de bază și responsabilii cu munca de propagandă și agitație. După vizitarea secțiilor, sectoarelor și locurilor de muncă, unde participanții au văzut modul cum este organizată agitația vizuală, corespunzător exigențelor actuale ,ei s-au întîlnit în sala de festivități a uzinei, unde au fost prezentate scurte informări despre sarcinile și metodele folosite în munca politică de masă. Dezbaterile care au urmat au prilejuit un schimb de opinii util între responsabilii cu munca de propagandă și din organizațiile de agitație partid participante. I. PISAROGLU Pe șantierul furnalului nr. 3 de 1700 m. c. In zona furnalului numărul constructori ale șantierelor 61, execuția estacadei buncărelor. Mobilizîndu-și eforturile, durului 51 J.C.M.S.G., conduși de respectînd întocmai programul chesonului de cocs (circa 60 de trei de 1700 mc, colectivele de 51 și 53 I.C.M.S.G., au trecut la gherii și fierar-betoniștii șantie- Culiță Maftei și Ștefan Istrate, de lucru, au și realizat armătura tonei pînă la cota — 8 m. în pag. a 8V-a — Pe agenda celei de-a 25-a sesiuni jubiliare a Adunării Generale a O.N.U. — In sprijinul conferinței pentru securitatea europeană — Greva generală a docherilor britanici continuă — CAMBODGIA. Presiuni ale forțelor de rezistență populară Masă oferită de Comitetul Execuțiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul celei de a 70-a a tovarășului Gheorghe După cum s-a anunțat, Corni- prilejul celei de-a 70-a aniversări totul Executiv al Comitetului a zilei de naștere a tovarășului Central al Partidului Comunist Gheorghe Stoica, membru al CC Român a oferit luni o masă comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. aniversări Stoica La festivitate tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși. Reuniunea de astă seară e consacrată unui eveniment important : împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri mărețe — idealurilor socialismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă și apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de independență națională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activitații ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că asemenea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta revoluționară, au contribuit cu Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunînd, să se printre detașamentele de numere frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care tovarășul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalității. Menționez acestea cu atît mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanță covîrșitoare în istoria luptelor revoluționare din România, a mișcării noastre muncitorești, înființarea partidului nostru și-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei și tocmai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluționară a României. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cînd legarea mișcării muncitorești, a partidelor comuniste de propriile popoare, transformarea lor în port-drapel și conducător al acestora este (Continuare in pag. alla) Recoltarea griului să fie cît mai grabnic terminată! Cu fiecare zi ce trece ne apropiem tot mai mult de finalul campaniei de vară, final caracterizat printr-o intensificare generală a ritmului de recoltare. Cu numai o zi în urmă anunțam în ziarul nostru terminarea lucrărilor de strîngere a recoltei la C.A.P.-urile Vînători și „24 Ianuarie" Galați. Conform comunicării Direcției agricole județene, ieri seara, acestor două unități fruntașe s-au mai adăugat trei și anume : la C.A.P. Smîrdan (președinte ing. Tănăsache Dărăban), C.A.P. Odaia Manolache (președinte ing. Constantin Condurat) și C.A.P. „Victoria" Nicorești (președinte Vasile Bărbuță). In numeroase alte C.A.P.-uri astăzi urmează să se recolteze ultimele suprafețe. Profitînd de timpul bun de lucru, mecanizatorii și țăranii cooperatori, își înzecesc eforturile folosind din plin capacitatea mașinilor agricole din dotare, organized în așa fel munca încît fiecare oră de lucru să fie fructificată la maxim. Consemnînd toate aceste aspecte pozitive caracteristice marii majorități a unităților vizitate, raidul pe care l-am ieri ne-a permis însă și întreprins consemnarea unor aspecte mai puțin lăudabile, pe care cei vizați au datoria de a le remedia cît mai repede, pentru a se putea înscrie în ritmul de lucru general. Astfel, pe sala situată la punctul „Oraca" aparținînd cooperativei agricole Fundeni, în marginea sudică a miriștii, trei tractoare lucrau din plin la arat și pregătit terenul. Dar în marginea V. pArlog (Continuare în pag. a II-a) Măsuri operative pentru recuperarea răminerilor în urmă tori, 21 iulie a.c., în agricultura județului principalele forțe au continuat să fie concentrate la recoltatul griului, executarea arăturilor de vară și însămînțatul culturilor duble. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană rezultă că numai ieri, și datorită faptului că unele cooperative au terminat, iar altele recoltează pe ultimele suprafețe, pe județ s-a recoltat grîul de pe 4094 ha, nerealizîndu-se totuși viteza de lucru planificată. Tot Din cele de mai sus rezultă că suprafețe mai mari, cu excepția I.M.A. Vameș, au rămas de recoltat în unitățile agricole cooperatiste din nordul județului. Conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, consiliile de conducere ale C.A.P. pînă la aceeași dată s-au executat alături pe aproape 13 000 ha și s-au însămînțat cu culturi duble 8 456 ha. Pentru azi, principala preocupare a lucrătorilor de pe ogoare rămîne tot recoltatul, acțiune care, în unele cooperative agricole va trebui mult intensificată. Pentru a avea imaginea realizărilor de pînă acum, redăm mai jos situația recoltării griului pe întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii: din aceste zone și specialiștii, sprijiniți efectiv de organizațiile de partid, vor trebui să ia toate măsurile pentru intensificarea ritmului de lucru, în așa fel ca în cel mai scurt timp posibil să se încheie campania de strîngere a recoltelor. In lanul de grîu de la ferma nr. 6 a I.A.S. Nicorești, combinele string rodul bogat. Denumirea I.M.A. la^sită Directorul întreprinderii Tulucești 94,9 Mircea Gușanu Șendreni 87,3 Alexandru Rîpă Pechea 84,4 Constantin Purdelea Chiraftei 72,7 Mureșel Popa Tecuci 71,9 Alexandru Maniuc Cudalbi 71,8 loan Bîrsan Berești 71,6 Alexandru Simion Bujor 69, Viorel Tutulan Vameș 68,6 Gheorghe Cesaru Berheci 66,6 loan Stanciu Din nou, soarele ! După două luni de veghe, de întrebări și răspunsuri, de ginduri pline de speranțe, Constantin Roman s-a intilnit din nou cu soarele. A pășit șovăind, sprijinindu-se de brațul însoțitoarei pînă la banca luminată puternic de strălucirea amiezii de vară. A privit în jurul său, umplindu-și ochii de frumusețea pe care i-au redat-o oamenii in alb, după nopți și zile de luptă, de supraveghere atentă pentru revitalizarea firului plătind de viață, aflat atunci in pragul stingerii. Amintirile vin peste el năvalnice. Trăiește încă intens dimineața cînd abia începîndu-și munca la întreprinderea de prefabricate din beton, un accident stupid l-a oprit brutal. Citeva minute mai tirziu o mașină „Salvării" îl transporta la secția a de urgență a Spitalului nr. 1 din Galați. — In dimineața aceea eram de gardă, ne relatează chirurgul Mihai Stoica, cînd ne-a fost adus Constantin Roman intr-o stare deosebit de gravă. Speranțele salvării celui accidentat erau foarte puține. Un prim control a stabilit o puternică hemoragie internă și multiple fracturi costale. O echipă de specialiști, sub conducerea medicului Mihaela Șendrea a Început o muncă complexă pentru menținerea viață a celui accidentat. Se somlicită părerea medicului primar Petre Trăistaru. O puncție abdominală, un examen clinic, priviri încărcate de neliniște și hotărîrea eșuată , este necesară o intervenție chirurgicală urgentă. Și in timp ce chirurgii Petre Trăistaru și Mihai Stoica se pregăteau pentru intervenție, Constantin Roman era conectat aparatul RPR, un adevărat laborarator de reanimare care prelua acum toate funcțiile cardiorespiratorii. Abia cind am deschis cavitatea abdominală, ne relata chirurgul Petre Trăistaru, ne-am dat seama de adevărata gravitate a situației. Lovitura primită de Roman la baza humitoracelui drept ii provocase o ruptură de ficat de 15 - 18 cm. și îi detașase complet vezica biliară. In astfel de cazuri șansele de salvare sînt minime. Dar aparatajul modern, cu care a fost dotat in ultimii ani spitalul nostru, ne-a dat curaj. Și astfel a pornit lupta pentru salvarea vieții unui om. Cînd totul era aproape terminat medicul animator Mihaela Șendrea a comunicat că tensiunea arterială căzuse la zero. Fără puls, fără reflexe papilare, bolnavul se afla in starea de moarte clinică. Erau orele 12 și 15. Au început transfuziile masive de singe, soluții macro-moleculare și diverse seruri, 24 tuburi de singe conservat, tuburi în care au fost adunate picătură cu picătură acest ei exil al vieții, dăruit cu atita generozitate de zeci și zeci de donatori anonimi. Au fost nevoie de minute întregi de masaj direct pe cord și in cele din urmă acul tensiometrului a tresărit, la început inperceptibil, apoi din ce în ce mai sigur. - Tensiune 3. Puls slab, 140. - Singe ! - Tensiune 5. Puls slab, 120. Continuați transfuzia. - Tensiune 8. Puls satisfăcător 97. Revin reflexele papilare. Moartea clinică fusese învinsă. Au urmat apoi două săptămâni de veghe la secția de reanimare, zile și nopți de supraveghere atentă despre care asistentele Tereza Demian, Nina Bogeanu și colegele lor ar avea multe de povestit. Acum insă totul e de domeniul trecutului. Constantin Roman a intilnit din nou soarele. M. IONESCU La o analiză recentă vizînd modul de desfășurare a muncii cultural-educative în instituțiile și întreprinderile municipiului Galați, s-a tras concluzia că spre deosebire de ceilalți ani clubul întreprinderii 7 construcții-montaj bate pasul pe loc, ba, mai fi renunțat cu totul nejustificat la o serie întreagă de acțiuni care concuraseră în trecut la sporirea substanțială a prestigiului său. Cum orice involuție este efectul unei cauze, tovarășa Ștefania Chiriazi, responsabila clubului în discuție, a trebuit s-o numească. — Ne pleacă oamenii — a răspuns ea. „Ne pleacă din întreprindere cei mai utili activiști culturali și propagandiștti — dezvoltă în fața noastră argumentația tovarășa Chiriazi. Clubul este nevoit s-o ia mereu de la început, cercurile sale avînd nevoie de o conducere competentă, redată. Este situația actuală a cineclubului, a cercului foto, este situația brigăzilor artistice care au rămas fără creier, lipsindu-le textierul. Aveam, de asemenea, cîndva un desenator de forță, dublat de un specialist în problemele fotografiei artistice. A pișcat și el... înainte de a intra în fondul problemei se cuvine să reamintim un fapt. La întreprinderea 7 construcții-montaj, activitatea cultural-educativă s-a corelat întotdeauna cu problemele acte ridicate de producție. Clubul s-a dovedit a fi un instrument util de educație a oamenilor, ocupîndu-i în timpul liber, exercitînd o influență binefăcătoare asupra mersului producției. Și nu folosim cuvinte mari. Filmele realizate în cadrul cineclubului, cu prețul unor eforturi care fac cinste operatorilor amatori, au atacat probleme legate de calitate, de protecția muncii, de disciplină ; brigada artistică a răspuns, de asemenea, prin fondul secvențelor de șantier plasticizate în limitele genului, popularizării experienței bune, criticii, depistării unor neajunsuri. Aflăm însă că o parte din oamenii răspunzătorii de această situație îmbucurătoare, din diferite motive, au considerat că este mai bine să părăsească colectivul întreprinderii 7 construcțiimontaj, misionînd, transferîndu-se sau de Cauza? Vom încerca să discernem, asociind datele culese cu prilejul anchetei întreprinse la întreprinderea 7 construcții-montaj. — Au plecat de la noi în ultimul timp — ne, spune tovarășul Ioan Dură, președintele comitetului de sindicat pe întreprindere, o serie de tovarăși apreciați. Cînd spun apreciați am în vedere în primul rînd calitățile lor profesionale și în al doilea rînd capacitatea de a se dărui colectivului, de a activa pe plan politic și cultural, exemplar. Este cazul tovarășului Dolfi Iancovici, care a răspuns pînă mai ieri cu munca culturală în cadrul biroului comitetului de sindicat pe întreprindere, autorul unor texte inteligente de brigadă, colaborator la crearea unor filme documentare excepțional de utile pentru colectivul nostru. A fost detașat de tovarășul director general Paul Popa la Doaga de unde și-a dat demisia. Am pierdut astfel un om util, talentat, un tehnician care își cunoștea pe de altă parte bine meseria. In conștiința colectivului de muncă de la construcții-montaj întreprinderea se consideră la fel de greșite procedeele prin care au fost îndepărtați tovarășii Mihai Toma, maistru energetic, Lică Butunoiu, inginer, Vasilica Ioniță, inginer, Tudorică Stoica, inginer, Iordache Boca, tehnician. Primul era responsabilul cercului foto, dar și un maistru bine pregătit profesional. Lică Butunoiu, la rîndu-i, fusese crescut profesional de șantierul gălățean, pornind de la funcția de tehnician, săvîrșindu-și apoi studiile de inginer. Primul film documentar fusese realizat de el, după cum foarte multe conferințe educative l-au avut ca lector: Vasilica Ioniță, era membră a comitetului de partid, Stoica Tudorică un bun propagandist, iar Iordache Boca, tehnician cu vechi state de servicii, membru al biroului comitetului de sindicat pe întreprindere, foto-amator de talent. Se naște de la sine întrebarea: Oare tovarășul director general Paul Popa vede ceva rău în faptul că oamenii din subordine își sacrifică din timpul lor liber în avantajul muncii cultural-educative desfășurate în întreprindere ? Consideră ca neavenită influența muncii de culturalizare asupra producției ? Tovarășul Paul Popa neagă o astfel de concepție exprimîndu-se foarte clar în această direcție : — E foarte important — ne spune dînsul — ca oamenilor noștri să li se creeze posibilități de ridicare a nivelului cultural. E foarte important ca toate ac RADU MACOVEI (Continuare în pag. a IlI-a) Adepții lui pro și pentru... subi In poiana din pădurea Buciumenilor, tinerețea și-a dat întâlnire cu voia bună.