Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-05-16 / nr. 8216

k Nr. 8216 wm 31 la sută din veniturile G.A.P. din creșterea animalelor Cooperativa agricolă de producție Corod este una din cele mai mari producătoare de cereale din județul Galați. Faptul că aici se cultivă 2­150 ha cu porumb, 570 ha cu floarea-soarelui, peste 1200 ha grîu, fără a mai aminti suprafețele de legume, vii, furaje etc., de pe care sunt prevăzute producții la nivelul celor mai bune rezulta­te înregistrate în agricultura socialistă, demonstrează marele poten­țial al acestei unități socialiste a agriculturii județului nostru. Alături de sectorul vegetal care va trebui să aducă cooperativei un venit de peste 12,5 milioane lei, există și se dezvoltă și un puternic sector animalier care, în acest an, va trebui să producă și să livreze la fondul central al statului 510 tone carne, aproape 4 100 kg lapte de vacă și oaie și 5 400 kg lună, în valoare totală de aproape șapte mi­lioane lei. Rezultatele obținute în primele patru luni ale acestui an, cit și măsurile prevăzute în continuare, pînă la sfîrșitul anului, garantează că sunt condiții ca prevederile planului să fie îndeplinite și depășite. Pentru a cunoaște activitatea de producție a sectorului zootehnic de la C.A.P. Corod, am purtat, cu tovarășul MIHAI BASALIC, președin­tele unității o discuție. Prima noastră întrebare s-a refe­rit la realizarea efectivelor de ani­male și la care interlocutorul ne-a răspuns :­­ Unitatea noastră are un sector zootehnic puternic și în plină dez­voltare. La data de 1 mai a.c. e­­fectivele planificate au fost reali­zate, iar la unele specii chiar de­pășite. Acum dispunem de 2 259 taurine, din care 475 vaci și juninci, peste 2 300 porci, din care o mat­că de aproape 400 capete și pes­te 4 400 de ovine. Aceste efective sînt repartizate în trei ferme și o brigadă — o fermă de vaci și ju­­ninoi, condusă de medicul veteri­nar Haralambie Dănilă ; a doua specializată pe creșterea și îngră­­șarea porcilor, condusă de tehni­ciană Niculița Stegaru și a treia fermă este mixtă (tineret taurin la îngrășat și porcine), condusă de tehnicianul Dumitru G­inghină ; o­­vinele formează o brigadă separa­tă, condusă de Ionel Bibica.­­ Știm, de exemplu, că în prime­le patru luni cooperativa dv. a li­vrat din zootehnie 1 117 dl lapte de vacă, 62,5 tone de carne - pro­dus la care planul la zi depășit cu peste 85 la sută, a fost cea mai mare depășire - aproape 100 la sută - înregistrîndu-se la car­nea de porc. In ce constă secretul, dacă se poate spune așa, rezulta­telor înregistrate și ce rezervă a­­veți pentru lunile viitoare ?­­ De la bun început vreau să precizez că nu este vorba de vreun secret. Noi am putut să ne achi­tăm cu promptitudine de obliga­țiile față de stat pentru că atît consiliul de conducere cît și fieca­re șef de fermă în parte au acor­dat o deosebită atenție asigurării efectivelor de animale — matcă și în Îngrășătorii — furajării, Îngrijirii, reproducției și creșterii tineretului de toate speciile. In primele patru luni la ferma de vaci s-au înregis­trat 232 de fătări față de 216 cît preve­da planul de montă a anu­lui trecut și s-au montat 172 de vaci, față de­­ 158 cît s-a stabilit prin plan. Aceste avansuri sunt o consecință a bunei furajări și în­trețineri a animalelor lucru ce se răsfrînge pozitiv și asupra produc­ției de lapte. Nu de mult, bună­oară am trecut la furajarea anima­lelor cu masă verde - secară — și drept urmare, producția de lapte marfă a crescut cu 500-600 litri pe zi. Așa că în lunile viitoare, bizuiiin­­du-ne pe baza furajeră de care dispunem, putem afima că produc­țiile vor crește considerabil și în­deosebi producția de lapte marfă, întrucît pe măsură ce vițeii vor crește nu vor mai fi furajați cu lapte integral. Măsuri similare au fost luate și­­ la fermele de îngrășarea taurinelor și porcilor, unde prima și cea mai mare grijă a noastră a fost asigu­rarea materialului biologic. In cele două îngrășătorii dispunem acum de 1 305 taurine tinere, cu care vom acoperi și depăși planul de 1 000 capete livrabile și 1 212 porci, față de 1 500 cîți avem de livrat, existînd și aici numărul de anima­le care să fie trecute în îngrășă­­torie. Simultan cu preocuparea pentru efective, ne-am îngrijit de asigura­rea furajelor și a condițiilor de în­treținere a animalelor. Condițiile create au permis să obținem spo­ruri de creștere în greutate care depășesc limitele medii pentru fie­care grupă de vîrstă în parte, noi vp­preciiindu-le ca bune față de va­loarea consumurilor, în unități nu­tritive, înregistrate pe un kg de spor. La producția de lapte, față de 431 litri pe vacă furajată, în primele patru luni, s-au obținut 461 litri, ea fiind în plină ascensiune.­­ Și pentru că vorbeau­ de o continuă ascensiune a producțiilor, am dori să cunoaștem ce măsuri au fost luate pentru asigurarea ba­zei furajere ? — După cum am amintit, avem efective destul de mari de taurine, ovine și porcine. Este și firesc ca pentru un atare număr de animale să asigurăm și furajele necesare. Pentru baza furajeră am repartizat importante suprafețe pe care le a­­vem cultivate cu secară masă ver­de, după care vom semăna po­rumb­eiloz, cu borceaguri și lucer­­nă. Așa că avem condiții bune de furajare atît pe timpul verii, cît și pentru asigurarea stocurilor nece­sare pentru perioada de stabulație. Scurta convorbire avută cu tova­rășul Mihai Basalic, președintele cooperativei din Corod, a scos în evidență preocuparea permanentă a consiliului de conducere pentru creșterea continuă a ponderii veni­turilor din zootehnie în veniturile globale ale unității. In acest scop, un rol importanții au atît fermele speci­alizate, încadrate cu cadre de condu­cere bine pregătite profesional, cît și noile forme de retribuire a cres­cătorilor de animale, care le-au sporit exigența și dorința de a pro­duce și cîștiga cît mai mult. Ansamblul măsurilor adoptate și coordonarea competentă a aplică­rii tuturor măsurilor în procesul de producție sînt garanții sigure că țăranii cooperatori din Corod sub conducerea permanentă a organi­zațiilor de partid vor realiza și depăși prevederile planului de producție și ale celui de livrare a produselor animaliere. Convorbire realizată de : M. CREȚEANU DIN EXPERIENȚA COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCȚIE COROD A FOST ELABORAT Proiectul unui nou statut al Casei de ajutor reciproc a pensionarilor După cum se știe, în scopul rezolvării unor probleme de or­din financiar și social, au fost or­ganizate Case de ajutor reciproc ale pensionarilor. In cei 14 ani­ de la înființare, casele de ajutor re­ciproc au luat o mare dezvoltare, datorită atît sporirii veniturilor pensionarilor cît și creșterii nu­mărului acestora. In aceste condiții s-a dovedit, în decursul anilor, că prevederile actualului statut al caselor de ajutor reciproc au fost depășite, ele nu mai corespund, în bună parte, cu prefacerile ce au avut loc în viața economică și socială a țării, deci și în viața pensiona­rilor. Pornind de la indicațiile cu­prinse în acest sens în documen­tele Congresului al X-lea al par­tidului, ținînd seama de situația existentă în prezent, Ministerul Muncii a elaborat recent un pro­iect de statut al casei de ajutor reciproc a pensionarilor. Proiectul de statut, întocmit în spiritul echității socialiste, al gri­jii față de problemele pensiona­rilor, se caracterizează printr-o serie de elemente noi și deosebit de importante față de actualul statut. Se precizează, de exem­plu, că fondurile casei de ajutor reciproc se constituie prin rația minimă de 1 la sută coti­din pensie și din contribuție a că­rui cuantum nu poate depăși 1 la sută din totalul pensiei fiecă­rui membru. Proiectul de statut mai stabi­lește că prin Casa de ajutor se pot plăti abonamente la cantine­­restaurant și cantine de ajutor popular pentru unele categorii de pensionari. De asemenea, se pre­vede trimiterea unor pensionari în stațiunile de odihnă și trata­ment cu sprijinul casei de ajutor reciproc. Este important de semnalat că o altă reglementare se referă la faptul că din fondurile casei de ajutor reciproc se pot face inves­tiții pentru construcții, amena­jări și dotări de ateliere, cluburi, cămine de bătrâni. In statut sunt și alte pre­vederi importante pentru îm­bunătățirea activității caselor de ajutor reciproc. Noul proiect de statut va fi supus dezbaterii pen­sionarilor în adunare generală, care la Galați va avea loc în ziua de 23 mai a.c., ora 9, în sala ci­nematografului „Popular". fi Tribuna artelor“ Artă al R. S. R. Proiecțiile și co­mentariile au fost urmărite cu un deosebit interes de către studenții prezenți, admira­tori pasionați ai picturii contem­porane. Recent a avut loc la Casa de cul­tură a studenților, în cadrul „Tribu­nei artelor", o in­teresantă expune­re cu tema „Cu­rente contempo­rane în pictura europeană". Pro­iecțiile, care au avut loc în aceeași sală, au fost co­mentate cu multă competență de că­tre Maria muzeograful Cotănescu, de la Muzeul de Opera și opereta în vizită la ICEPRONAV Cercetătorii și proiectan­ții de la ICEPRONAV, în cadrul acțiunilor cu carac­ter muzical educativ, orga­nizate periodic la acest in­stitut, s-au intîlnit recent cu actori ai Teatrului mu­zical Galați. Oaspeții proiectanților navaliști au prezentat un scurt program de arii din o­­pere și operete, canțonete, care au constituit momente plăcute de destindere și in același timp educative. Din grupul vocal au făcut par­te actorii Dan Zancu, Lu­cia Țibuleac, Adrian Mar­cu­ și George Sandrache. VIAȚA NOUA Noi discuri muzicale Mijloc deosebit de eficient de educare estetică a cetățe­nilor, discul și-a justificat de fiecare dată scopul pentru care a fost imprimat și difu­zat. Amintim și cu acest prilej grija și simpatia cu care sînt întîmpinate de către iubitorii muzicii acele discuri care a­­duc în prim plan valori de primă importanță din reper­toriul universal al artei sune­telor. Cît despre noile apariții de acest fel, relevăm cu acest prilej prezența în librării și magazinele de specialitate a unor discuri ce au gravate pe ele pagini muzicale reprezen­tative. Astfel, recent intrat in ma­gazine, un disc.țECE 0497) ne prilejuiește o plăcută în­­tîlnire cu doi reputați inter­preți de peste hotare­; este vorba de pianistul Fausto Za­­dra și dirijorul Darlo Zecchi, care ne prezintă lucrări de Mozart — „Concertul nr. 17 pentru pian și orchestră in Sol major K. V. 453“ și „So­nata nr. 10 pentru pian în Do major K. V. 330“ , acompania­mentul orchestral fiind reali­zat cu concursul formației Radioteleviziunii noastre. Im­primările dedicate teatrului liric, își consemnează prezen­ța printr-un disc cuprinzînd selecțiuni din opereta „Voie­vodul țiganilor“ de Johann Strauss, înregistrarea fiind preluată pe baza unui schimb de benzi convenit între „E­­lectrecord“ și Casa de discuri WEB Deutsche Schallplatten-Berlin. Frumusețea muzicii o­­peretei lui Strauss se bucură și de data aceasta de tălmăci­rea și aportul unor interpreți recunoscuți. Reprezentant de seamă al muzicii românești, compozi­torul Mihail Andricu a încre­dințat spre imprimare dirijo­rului Emanuel Elenescu și Or­chestrei Radioteleviziunii una dintre lucrările sale cele mai reprezentative ; este vorba de­­„Simfonia nr. 2“, iar în com­pletare suita simfonică „Ce­nușăreasa“. Și cu acest prilej, realizatorii au reușit să ne prezinte o înregistrare irepro­șabilă. O plăcută întîlnire o con­stituie, de asemenea, discul­­medalion cu „Arii de concert“ de Mozart, interpretă Emilia Petrescu. Artistă cu o perso­nalitate distinctă, preocupată mereu de perfecționarea h­i­tului și de îmbogățirea reper­toriului, „Emilia Petrescu este mereu aceeași cîntăreață cu voce suplă, cu timbru pene­trant, capabilă totdeauna să valorifice deopotrivă pagini dramatică ca și pe cele cu caracter senin". Noul ei disc realizat sub egida Electre­­cord"-ului, îi are ca parteneri pe dirijorul Mircea Cristescu și orchestra de cameră a Fi­larmonicii de stat din Cluj. Aceste evenimente muzica­le, completează prin ținuta lor artistică și varietatea ge­nurilor, un eficient bilanț cul­tural în direcția educației es­tetice a maselor largi. D. S. Tiberiu Boca, din Galați, ne scrie că anterior satisfacerii sta­giului militar s-a calificat la lo­cul de muncă într-o meserie și vrea să știe dacă după lăsarea la vatră este obligat să revină la vechiul loc de muncă. RĂSPUNS : Dacă ați avut con­­stract de școlarizare în care s-a fixat obligația prestării unui a­­num­it număr de ani în produc­ție după obținerea calificării, sînteți obligat să reveniți la în­treprinderea de la care ați ple­cat. I. Mocanu, din Tecuci, ne în­treabă cum se reține impozitul pe salariu în cazul cînd a primit salariul pe două luni o singură dată. RĂSPUNS. Instrucțiunile le­gale prevăd că impozitul pe salariul angajaților­ se calculează lunar asupra cîș­­tigului realizat în luna ex­pirată. Față de acest principiu, rezultă că impozitul pe salariu se va calcula separat pentru ve­niturile realizate în cele două luni și nu cumulat. Sava Totolici, din Galați, în­treabă în ce condiții nu se acor­dă sporul de vechime neîntre­ruptă în muncă. RĂSPUNS : Potrivit dispoziții­lor legale angajații nu beneficia­ză de sporul de vechime neîntre­ruptă în muncă în cazul cînd în cursul unei luni are una sau mai multe absențe nemotivate, con­tractele de muncă li s-au desfă­cut din proprie inițiativă sau ca măsură disciplinară, ori ca ur­mare a condamnării lor definiti­ve pentru o infracțiune. Mai precizăm că acest spor se plătește numai pentru­u timpul e­­fectiv lucrat. P­OSTA j­uridică Dumitru Cotîrleț, din comuna Bălășești, solicită să i se comu­nice dacă poate beneficia, din urmă, de reducerea impozitului pe salariu deoarece are în între­ținerea sa 5 copii. RĂSPUNS : Reducerea impozi­tului pe salariu se acordă numai începînd cu luna în care s-au prezentat dovezile necesare. Un grup de salariați din Ga­lați, ne întreabă dacă în cazul cînd incapacitatea temporară de muncă durează mai mult de 30 zile trebuie să li se rețină con­tribuția de 2 la sută pentru pen­sia suplimentară. RĂSPUNS : In legătură cu a­­ceastă problemă precizăm că, contribuția de 2 la sută nu se va reține pe toată perioada incapa­cității temporare de muncă. Dumitru Smeu, din Galați, ce­re lămuriri privind plata orelor suplimentare în zilele de sărbă­tori legale și duminica, modul cum se acordă categoriile de în­cadrare la muncitori cu școala profesională. RĂSPUNS : Potrivit Codului muncii, munca efectuată în zile­le de repaos săptămînal și săr­bători legale se compensează cu timp liber corespunzător, în ur­mătoarele două săptămîni, pen­tru primul caz, și la o dată ce se va fixa de către conducerea uni­tății de acord cu comitetul sin­dicatului, pentru al doilea caz. Categoriile de încadrare se a­­cordă în urma examinării anga­jatului de către comisia tarifară de încadrare din întreprindere, potrivit instrucțiunilor respective. CEZAR RADU jurist Sala com­presoarelor din cadrul Antrepozitelor frigorifice. Foto : P. POPAN In cuvinte simple, dar pline de conținut, cetățeni ai Galațiului sau de pe alte meleaguri ale pa­triei, exprimă sentimente de sin­ceră admirație atunci cînd vor­besc despre „orașul de la Dună­re". Renăscut din ruine, Galațiul se află într-o continuă dezvolta­re economică, socială și edilitar­­gospodărească. Este meritul celor care, cu e­­forturi și sudoare, au pus cără­midă lângă cărămidă pentru ri­dicarea obiectivelor industriale și a edificiilor social-culturale, care s-au străduit să pună în a­­plicare planurile îndrăznețe de reconstrucție și continuă înfru­musețare. Sute de mii de ore de muncă voluntar-patriotică, exe­cutate de cetățenii Galațiului, în cadrul acțiunilor edilitar-gospo­­dărești, confirmă dorința unani­mă a acestora de a adăuga ora­șului în care trăiesc și muncesc noi frumuseți. Se mai găsesc însă unii cetățeni a căror atitudine și comportare față de bunurile de folosință obștească sînt în contra­dicție flagrantă cu normele de conduită scrise sau nescrise din orînduirea noastră socialistă. Scă­pat de sub controlul și atenția Consiliului popular municipal, parcul de lingă piața „1 Mai" (I.C. Frimu) se află într-o stare degradantă. O serie de cetățeni din­ împrejurimi, în loc să con­tribuie la îngrijirea lui, să-l men­țină într-o permanentă stare de­ curățenie, aduc aici gunoaie și resturi menajere, pe care le de­­­pozitează în cantități vagonabile. Prezența acestor gunoaie alterea­ză aerul curat, ceea ce con­stituie o­­ sfidare la adre­sa curățeniei. Dar acesta nu este singurul aspect negativ care lasă impresii neplăcute. Intr-o scrisoare adresată redacției, cetă­țeanul Anghel Roșioru din str. Balcic nr. 12 relata că a vizitat de curînd acest parc, dar nu i-a făcut de loc plăcere aspectul gos­podăresc întîlnit aici. Exprimîn­­du-și nemulțumirea față de situa­ția în care se află parcul și opro­biul față de cei care produc stri­căciuni el scrie : „...Nimic nu in­dică în partea locului, în afară de pomii înverziți, că aici a so­sit primăvara. " Cîteva mîini har­nice ar fi putut pune la punct acest colț de oraș, care disto­nează cu frumusețea Ga­lațiului iubit, în care m-am născut, am muncit și duc o viață demnă. Nici o floare, nici un fel de amenajare, totul se află în paragină. E de necrezut și totuși adevărat..." Cîndva parcul „1 Mai" era un adevărat loc de destindere, îm­prejmuit cu gard de fier, îngri­jit și dotat cu bănci, cu leagăne și bărcuțe pentru copii, parcul era un atrăgător punct de recre­­ere și distracție atît pentru copii cît și pentru părinții lor, însă el nu mai are nimic acum din frumusețea și prospețimea de altă dată. Gardul care făcea par­te din elementele ce concurau la aspectul general-estetic a dispă­rut. Din cele trei bărcuțe n-a mai rămas decît una, agățată de-o bară șubredă, iar cele șase, lea­găne, bucuria nemărginită a co­piilor, stau îngropate pînă la ju­mătate în pămînt. In rest, bos­chete de arbuști și alei năpădite de gunoaie și hîrtii. Intr-o par­te, alături de Școala generală nr. 12, se află o grămadă mare de gunoi depozitat de cetățenii din împrejurimi lipsiți de cel mai e­lementar bun simț. Un tractor cu remorcă, aparținînd I.G.O. s-a oprit chiar lîngă această grăma­dă­. Doi oameni coboară și încar­că. Tractoristul Petre Panter, ne informează că în urmă cu 10 zile a încărcat din parc cinci remorci cu gunoi menajer. O cantitate destul de apreciabilă pentru un loc destinat recreerii. Imaginea dezolantă a micului parc apare ca o consecință a lip­sei de atenție, din partea organe­lor în sarcina cărora cade exe­cutarea lucrărilor de gospodări­re și întreținere. Asemenea ima­gini, în totală discordanță cu as­pectul general al orașului, re­clamă luarea unor grabnice mă­suri. Consider­ăm necesar să­ subli­niem un fapt ieșit din comun și anume degradarea sau distruge­rea unor părți componente ale acestui parc de către persoane rău intenționate. Cum a fost po­sibilă smulgerea gardului de fier, fără ca cei vinovați să fie pe­depsiți ? Cum este posibil ca ziua în văzul tuturor, inclusiv a oa­menilor de ordine, să se depozi­teze gunoaie în acest loc de o­­dihnă, iar celor în cauză, care încalcă dispozițiile Consiliului popular municipal cu privire la menținerea curățeniei să nu li se aplice sancțiunile prevăzute de lege ? îngăduința față de astfel de acte reprobabile duce la încura­jarea lor și la comiterea altora de proporții mai mari. Sunt deci necesare măsuri și pe linia întro­nării ordinei, a respectării nor­melor de conviețuire socială de către toți cei care dintr-un prost obicei sau rea voință le încalcă. V. NETCU în parcul „1 Mai“ s-a cuibărit paragina Pag. a 3-a mmm iiiiiiitiiiiiiiiiitiiiiiiuiiiiiii. O cerere legitimă! Cetățenii din cartierele Ți­­glina și Mazepa ne-au sem­nalat faptul că anumiți indi­vizi certați cu cele mai ele­mentare norme de bună cu­viință și respect pentru mun­ca oamenilor au și început să fierăstruiască noi poteci peste rigorile de flori și pe­luzele de iarbă dintre blo­curi, abia insămînțate cu gazon. Pentru cei cițiva me­tri pe care i-ar parcurge în plus, ei distrug haina ver­de care dă frumusețe, ora­șului nostru. Oare nu se găsește un „ac" legal pentru „cojocul" lor ? Odată atinși la buzu­nar vor ține minte, pe viitor, adresa trotuarului ! Propunem deci spre studiu organelor competente aceas­tă legitimă cerere a cetățe­nilor. Călătorie, nu prea plăcută... Secția transporturi căi fe­rate, din Inspectoratul jude­țean de miliție, în colaborare cu Regionala de căi ferate Ga­lați a organizat o amplă ac­țiune, zilele trecute, pentru „depistarea voiajorilor clan­destini". Rezultatele acțiunii au depășit așteptările. Au fost depistați și amendați nu mai puțin de 90 de că­lători găsiți în tren fără bi­let : 41 dintre ei au achitat pe loc amenzile de rigoare, iar altor 49 li s-au întocmit procese-verbale de contra­venție. Cum costul unei amenzi depășește cu mult prețul bi­letului, nu ne rămîne decît ca unor viitori „temerari" care vor să-și încerce astfel norocul, să le urăm „călă­torie plăcută", deși, nu cre­dem s-o aibă ! !»Cavalerii nopții“ la... lumina legii S-au întîlnit toți trei pe a­­ceiași cărare a necinstei, s-au cunoscut și au hotârit să „lucreze" împreună. Este vorba de Ilie Șoimu din sa­tul Șivița, comuna Tulucești, in etate de 22 de ani, fără ocupație, fără domiciliu sta­bil . Eugen Repede, de ace­eași etate și în aceeași si­tuație, din comuna Suraia, județul Vrancea, și Manea Grecu, zis Pastrama de 18 ani, din satul Șivița. Cum spuneam la început, cei trei cavaleri, puși pe fapte mari, in mai multe nopți au „operat" 11 furturi de la persoane particulare și altul de la o unitate socialis­tă. Prinși de către organele de miliție, ei au fost înain­tați completului de judecată pentru a-și primi pedeapsa. O învățătură de minte, veni­tă la timp și deosebit de u­­tilă nu numai pentru ei ci și pentru alții care ar fi tentați să abandoneze munca cin­stită. Răzbunătorul s-a ars... Mai întîi s-a jucat cu pa­harele. Mai în glumă, mai în serios, Gheorghe Strat­­ciuc din Tecuci, strada Al. Lăpușneanu, nr. 13, nu s-a lăsat pînă n-a mai rămas nimic din băutură. Cînd s-a văzut mai puțin stăpin pe picioarele lui și-a amintit de o veche dispută pe care vo­ia s-o tranșeze chiar în clipa aceea cu socru lui, Toader Cărăuș. Omul amenințat n-a prea avut vreme de vorbă și s-a făcut nevăzut. Stratciuc înfuriat de asemenea jigni­re a zis că-i face una să-l pomenească. A luat ulciorul - de data aceasta cel cu pe­trol - și a dat foc la casă. Incendiul a fost localizat repede , „localizat" la vreme a fost și făptașul la locul meritat. Dăi cu viteza cea mai mare Ce-i acolo, un drum pînă la Tg. Bujor, și-o fi făcut so­cotelile Gicu N. Mascopol, șofer la Autobaza I Galați, încîntat de cei 700 lei ofe­riți drept recompensă. Zis și... urcat fără foaie de parcurs la volanul mași­nii. La lăsarea nopții auto­camionul încărcat cu 6 m.c. de bușteni era de acum la drum. S-a strecurat prin noap­te destul de bine. Dar îna­inte de a răsufla ușurat zi­­cînd „am ajuns", Mascopol s-a văzut nevoit să spună „Păi să vedeți... ?“ Organele de miliție erau însă elucidate, iar șoferul începuse să se convingă că socotelile s-au încurcat rău de tot. A dat cu viteza cea mai mare în cursa ilegală fără să ia seama că se în­scrie astfel pe drumul con­travenției. Rubrică redactată de MIRCEA IONESCU și CORNELIU MIHĂILESCU I

Next